BusinessMagazin

Tag: ministerul finantelor

  • Ministerul Finanţelor: Restructurarea datoriilor bugetare este în dezbatere publică

    Conform proiectului, consultat de MEDIAFAX, pentru diminuarea arieratelor au fost luate în calcul 2 scenarii, care propun instituirea unor măsuri de acordare a unor facilităţi fiscale în funcţie de valoarea obligaţiilor bugetare restante la 31 decembrie 2018, astfel:

    1. măsuri de restructurare a obligaţiilor bugetare restante la 31 decembrie 2018 pentru debitorii care au datorii mai mari de un milion lei, bazată pe un plan de restructurare, plată eşalonată şi supraveghere fiscală pe perioada înlesnirii;

    2. anularea accesoriilor în cazul datoriilor sub un milion lei sau a celor peste un milion care nu pot beneficia de restructurare (eşalonare, reorganizare, insolvenţă) dacă obligaţiile bugetare principale se achită până la 30 noiembrie 2019.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Finanţele modifică Codul Fiscal şi Codul de procedură fiscală

    Instituţia precizează că a purtat un dialog permanent cu reprezentanţii mediului de afaceri şi au fost dezbătute şi agreate mai multe măsuri fiscale.

    “Codul fiscal şi Codul de procedură fiscală sunt documente vii, care trebuie adaptate în conformitate cu observaţiile şi propunerilor celor care produc bani şi plusvaloare în România: mediul de afaceri. Nu am fost şi nu voi fi adeptul modificărilor pompieristice ale Codului Fiscal, dar voi susţine mereu îmbunătăţiri cerute imperios de cei care activează în economia reală. Dialogul cu mediul de afaceri pentru aceste modificări a început în urmă cu mai bine de un an, iar după sintetizarea propunerilor şi analizarea lor, au reieşit nişte modificări care sunt pozitive pentru economia românească. O ţară este atât de puternică pe cât de puternică îi este economia, iar o economie nu poate fi puternică decât dacă are un mediu de afaceri stimulat, competitiv şi angajat către producerea de plusvaloare. Mulţumesc tuturor celor care au participat la conversaţia pentru aceste modificări ale Codului Fiscal şi ale Codului de Procedură Fiscală şi-i asigur că voi rămâne în continuare partenerul şi aliatul lor”, a subliniat Eugen Teodorovici, ministrul finanţelor publice.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ministerul Finanţelor a publicat proiectul de rectificare a bugetului

    Au pierdut bani ministerele Educaţiei Naţionale, Fondurilor Europene, Cercetării şi Inovării, Agriculturii şi Dezvoltăroo Rurale, Pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat, Economiei, Apelor, Pădurilor şi Mediului, Transporturilor, la care se adaugă Secretariatul General al Guvernului.

    Bugetele componente ale bugetului general consolidat care au înregistrat majorări ale veniturilor sunt: bugetul de stat +2.250,9 milioane lei, bugetul general centralizat al unităţilor administrativ-teritoriale +3.719,0 milioane lei, bugetul asigurărilor pentru şomaj +834,3 milioane lei, bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate +45,1 milioane lei iar diminuări ale veniturilor s-au înregistrat la bugetul asigurărilor sociale de stat -1.442,5 milioane lei şi bugetul instituţiilor/activităţilor finanţate integral şi/sau parţial din venituri proprii -415,6 milioane lei.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ministerul Finanţelor a publicat proiectul ce prevede reduceri de personal, majorarea accizei la ţigări şi taxa pe zahăr

    Actul propune includerea în baza de calcul al contribuţiilor sociale obligatorii (CAS, CASS şi CAM), a biletelor de valoare sub forma tichetelor cadou acordate potrivit legii, în cazul persoanelor fizice care realizează venituri din salarii sau asimilate salariilor, pentru alte situaţii decât decât cele cu ocazia Paştelui, zilei de 1 iunie, Crăciunului şi a sărbătorilor similare ale altor culte religioase, precum şi cele oferite salariatelor cu ocazia zilei de 8 martie. Se menţine regimul de exceptare de la plata contribuţiilor sociale numai pentru tichetele cadou acordate de angajator/plătitor cu ocazia Paştelui, zilei de 1 iunie, Crăciunului şi a sărbătorilor similare ale altor culte religioase, precum şi cele oferite salariatelor cu ocazia zilei de 8 martie, în limita plafonului de 150 lei/eveniment/persoană.

    Acciza la ţigarete este majorată pentru a fi evitată declanşarea acţiunii în constatarea neîndeplinirii obligaţiilor (infringement) împotriva ţării noastre. În acest sens, se impune adoptarea unor măsuri pentru a corecta neconcordanţa cu Directiva 2011/64/UE, respectiv acciza globală pe ţigarete să reprezinte cel puţin 60% din preţul mediu ponderat de vânzare cu amănuntul al ţigaretelor eliberate pentru consum. Având în vedere că nivelul actual al accizei totale pentru ţigarete nu reprezintă cel puţin 60 % din preţul mediu ponderat de vânzare cu amănuntul al ţigaretelor eliberate pentru consum, se impune creşterea nivelul accizei totale pentru ţigarete, începând cu 1 septembrie 2019, de la 483,74 lei/1.000 ţigarete la 503,97 lei/1.000 de ţigarete.

    De asemenea, ţinând cont că potrivit art. 343 alin. (5) din Codul fiscal, acciza specifică pentru ţigarete se determină pe baza preţului mediu ponderat de vânzare cu amănuntul, a procentului legal aferent accizei ad valorem şi al accizei totale, precum şi faptul că începând cu data 1 septembrie 2019 va creşte nivelul accizei totale pentru ţigarete, se impune actualizarea nivelului accizei specifice pentru ţigarete. Totodată, având în vedere că nivelul accizei totale pentru ţigarete stabilit pentru anul 2020 este mai mic de 503,97 lei/1.000 ţigarete, precum şi în vederea asigurării respectării prevederilor art. 10 alin. (2) din Directiva 2011/64/UE se impune modificarea calendarului privind nivelul accizei totale pentru ţigarete prevăzut în Anexa nr. 1 de la Titlul VIII din Codul fiscal.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Ministerul Finanţelor s-a împrumutat iar de pe pieţele externe: A mai luat 2 miliarde de euro

    Acest împrumut de pe pieţele financiare internaţionale vine după ce spre sfâşitul lunii martie Ministerul Finanţelor a împrumu­tat o sumă record de 3 mld. euro prin euroobligaţiuni, din care 1,35 mld. euro pe maturitatea de 30 de ani, 500 mil. euro pe 15 ani şi 1,15 mld. euro pe maturitatea de 7 ani.

    România s-a îm­pru­mutat în acest an pentru pri­ma dată în euro, pe o maturitate de 30 de ani, după ce în 2014 lan­sa în pre­mieră bon­duri în dolari pe 30 de ani.

    În 2018, Ministerul Finanţelor a ieşit pe pieţele externe de trei ori, îm­pru­mutând cumulat 3,75 mld. euro şi 1,2 mld. dolari.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Din ce în ce mai îndatoraţi: Guvernul PSD vrea să împrumute cu 4 miliarde de euro mai mult decât plănuie iniţial de la băncile străine

    Ministerul Finanţelor cere modificarea articolului 1 din HG 1264/2010 privind aprobarea programului-cadru de emisiuni de titluri de stat „Medium Term Notes”, încât să se poată împrumuta mai mult de la băncile străine.

    Până acum, plafonul prevăzut pentru astfel de împrumuturi era de 27 miliarde de euro.

    „Art. 1 Se aprobă programul-cadru de emisiuni de titluri de stat “Medium Term Notes”, în sumă maximă, în orice moment, de 31 miliarde euro sau echivalent în orice valută, denumit în continuare Program.”, după cum arată propunerea de modificare.

    Astfel, Eugen Teodorovici, ministrul Finanţelor, vrea să majoreze plafonul cu încă 4 miliarde de euro.

    Ministerul Finanţelor ar urma să mai împrumute 1,25 miliarde euro în acest an, având în vedere programul indicativ de emisiuni de stat aferent anului 2019, care estima iniţial valoarea sumelor planificat a fi atrase în anul 2019 de pe pieţele externe la un nivel de circa 4,25 miliarde euro.

    Din acest total, 3 miliarde de euro au fost deja atraşi de Finanţe la sfârşitul lunii martie prin eurobondurile vândute.

    În cadrul acelei vânzări investitorii din Marea Britanie şi SUA au cumpărat peste 60% din eurobondurile de 1,35 mld. euro pe 30 de ani, aproape jumătate din titlurile de 500 mil. euro pe 15 ani şi circa o treime din bondurile de 1,15 mld. euro pe 7 ani. Bon­du­ri­le lansate de România în euro pe cele trei sca­denţe au trezit într-o proporţie mare şi interesul austriecilor şi germanilor.

    Astfel, dacă propunerea Finanţelor va fi aprobată, şi cele 4 miliarde de euro suplimentare vor fi atrase de România tot anul acesta, Ministerul de Finanţe va ajunge să se împrumute până la finalul anului cu peste 8 miliarde de euro.

      

     

  • Ministerul Finanţelor a împrumutat 3 miliarde de euro de pe pieţele externe

    Intermediarii selectaţi au fost cinci grupuri financiare, respectiv Citi, Erste, ING, JP Morgan şi Société Générale.

    Ministerul Finanţelor nu a publicat iniţial volumul oferetelor pe tranşe, însã randamentele indicative sunt de 2,4% la 7 ani, 3,83% la 15 ani şi 4,9% la 30 de ani. De obicei, randamentele la care se vor adjudeca eurobondurile vor fi la un nivel uşor mai redus. Este prima emisiune a României în euro pe 30 de ani.

    În 2018, Ministerul Finanţelor a ieşit pe pieţele externe de trei ori, împrumutând cumulat 3,75 mld. euro şi 1,2 mld. dolari.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ministerul Finanţelor a atras 410 milioane lei de la bănci, cu scadenţa în 2023

    La licitaţie au participat şapte dealeri primari. Volumul total al cererii a fost de 681 milioane lei, din care ofertele competitive au totalizat 523 milioane lei, iar cele necompetitive 158 milioane lei.

    Rata cuponului a fost de 4,25%, iar randamentul până la maturitate aferent preţului acceptat a fost de 4,30%.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Se întoarce roata: Ministerul Finanţelor vrea să împrumute de la bănci peste 2 miliarde de lei în februarie

    Finanţele au programate alte şase sesiuni pentru a vinde obligaţiuni guvernamentale, câte au organizat şi luna precedentă, iar suma totală dorită este de 1,725 miliarde de lei, cu 37,5% mai puţin decât în luna precedentă. Mai exact, MFP vrea să împrumute o sumă ţintă orientativă de 1,5 miliarde de lei, cu 25% mai puţin decât cea vizată în ianuarie, pe care să o completeze cu 225 de milioane de lei din şase sesiuni suplimentare de oferte neconcurenţiale, un nivel, de asemenea, cu 37,5% sub cel vizat în ianuarie.

    Finanţele vor organiza şase sesiuni de obligaţiuni guvernamentale – trei de câte 300 de milioane de lei şi trei de câte 200 de milioane de lei, cărora le corespund unele neconcurenţiale de câte 45 de milioane de lei, respectiv 30 de milioane de lei.
     
    MFP a reuşit să atragă de la bănci în ianuarie 1,66 miliarde de lei din 3,7 miliarde de lei doriţi, iar mulţi analişti economici au susţinut că este din cauza taxei pe activele financiare ale băncilor. Introdusă prin OUG nr. 114/2018, de la începutul acestui an, taxa este de 0,1-0,5%, dacă ROBOR mediu trimestrial folosit de bănci este de 2-4%, iar titlurile de stat intră în aceste calcule.
     

  • Ministerul Finanţelor a împrumutat de la băncile de pe piaţa locală peste 600 mil. euro în 2018

    Ministerul Finanţelor a împrumutat în luna decembrie 251,5 mil. euro de la băncile de pe piaţa locală, peste nivelul planificat, cu scadenţa în 2023, dobânda fiind de 0,95% pe an. Valoarea programată a emisiunii a fost de 200 mil. euro, conform prospectului, iar volumul total al cererii a urcat până la 374,5 mil. euro.

    În iulie, Trezoreria Statului a mai atras de pe piaţa internă 109 mil. euro, iar în februarie a împrumutat 251,6 mil. euro, titlurile în euro lansate în acest an pe piaţa internă adăugându-se la eurobondurile plasate pe pieţele internaţionale.
     
    Totalul împrumuturilor atrase pe parcursul acestui an de Ministerul Finanţelor în euro de la băncile locale a ajuns la 612 mil. euro.
     
    Începând din vara anului 2009 şi până anul trecut, Ministerul Finanţelor a împrumutat de pe piaţa internă cumulat aproximativ 11 mld. euro de la băncile locale. Prima licitaţie cu titluri de stat în euro a fost organizată de Ministerul Finanţelor în 2009. Din august 2009 şi până anul trecut costul la care Trezoreria Statului s-a împrumutat în euro de pe piaţa locală s-a poziţionat pe o pantă descendentă, de la 5,25% până sub 0,5% pe an, însă din acest an costul a revenit pe creştere.