COMENTARIU: Cum ar fi să avem un preşedinte român al Consiliului European

„Alarmă! Dispută dură cu Ucraina, izolare în UE, îndepărtare de domnia legii şi de independenţa justiţiei, atacuri la ONG-uri şi la presa liberă – asta e strategia partidului Lege şi Justiţie sau un plan al Kremlinului? Prea seamănă ca să poţi dormi liniştit”, a postat Tusk. Premierul polonez de atunci, Beata Szydlo, a replicat că Tusk „n-a făcut nimic pentru Polonia” din postura lui de preşedinte al Consiliului European şi că acum se foloseşte de această funcţie ca să atace Polonia, iar ministrul de externe l-a acuzat că n-a fost în stare să-şi asigure un rol activ în politica europeană şi de asta încearcă acum să se amestece din nou în politica internă, ţinând cont de speculaţiile că Tusk se pregăteşte pentru o candidatură la preşedinţia ţării în 2019, când îşi încheie mandatul la Bruxelles.

O întâmplare de acest fel ar părea plauzibilă şi într-un viitor în care România ar fi dominată tot de PSD sau de alte partide mai agresive decât PSD în materie de naţionalism, iar preşedintele Klaus Iohannis, devenit preşedinte al Consiliului European în locul lui Tusk, aşa cum susţin zvonurile publicate la noi în ultima lună, ar reacţiona la vreo decizie care nu ar fi pe plac Bruxellesului. Sau poate doar pare plauzibilă, căci deosebirile faţă de situaţia lui Tusk sunt importante.

Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

Comments

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *