O carte cat o biblioteca

Pentru cei nefamiliarizati cu domeniul enciclopedisticii se
cuvine precizat ca Enciclopedia Britannica este o lucrare
generalista de limba engleza, editata de compania privata
Encyclopedia Britannica Inc., ale carei articole sunt scrise de
circa 100 de editori cu norma intreaga si de aproximativ 4.000
(sic!) de colaboratori-experti. Este unanim considerata, chiar si
de catre concurenti, cea mai academica enciclopedie a momentului si
se mai poate mandri cu titlul de cea mai veche enciclopedie de
limba engleza aflata inca in publicare.

A aparut, pentru intaia oara, intre 1768 si 1771, la Edinburgh, in
Scotia (editori: Adam si Charles Black) si a crescut, atat in
popularitate, cat si in volum, intr-un interval destul de scurt.
Cea de-a treia editie, datand din 1801, ajunsese la 21 de volume,
iar statutul sau (in termeni de prestigiu) a progresat remarcabil,
prin recrutarea de colaboratori eminenti, asa incat editiile cu
numerele 9 (1875-1889) si 11 (1911) au ajuns repere universale atat
in privinta eruditiei, cat si a calitatii in redactarea
articolelor. Aceasta ultima versiune a inceput sa-si simplifice
articolele, astfel incat sa-si poata largi piata in America de
Nord. In 2004, versiunea cea mai completa a Enciclopediei totaliza
120.000 de articole. Din 1993, fiecare articol este adus la zi in
privinta informatiei in momentul retiparirii.

Despre aparitia monumentalei lucrari in versiune romaneasca,
Cornelia Marinescu, coordonatoarea editiei, afirma: “Este o dubla
premiera. Pe de o parte, este prima lucrare apartinand
prestigioasei companii Encyclopedia Britannica Inc., dar si prima
enciclopedie straina de renume care este editata si in limba
romana. In al doilea rand, zestrei de informatii oferite de
original editorii romani i-au adaugat aproape 1.000 de articole
care acopera spatiul geografic, istoric si cultural romanesc”.

“Enciclopedia concisa Britannica” Editura Litera,
Bucuresti, 2009

Aparitii noi

  • Filozofie, stiinta si literatura
    Atunci cand vorbesti despre Nicholas Mosley, laureat al premiului
    Whitbread pe 1990 (chiar pentru volumul pe care vi-l prezentam),
    exista o paranteza biografica ce nu poate fi ocolita: scriitorul cu
    o minte atat de deschisa si sensibila, erou in cel de-al Doilea
    Razboi Mondial, este fiul lui Sir Oswald Mosley, lider al
    fascistilor britanici in anii ’30 ai secolului trecut, unul dintre
    cei mai aprigi sustinatori al lui Hitler si Mussolini din
    Occidentul european. Romanul “Monstri plini de speranta”, comparat
    adesea cu opera lui Joyce, din unghiul complexitatii constructiei
    si al multiplicitatii planurilor narative, povesteste relatia
    dintre Max Ackerman, un student britanic in fizica si biologie, si
    Eleanor Anders, antropolog cu origini evreiesti, a carei mama
    fusese discipola a Rosei Luxemburg. Pe fundalul istoriei lor de
    amor se deseneaza o intreaga panorama a veacului XX, privit din
    perspectiva istorica, dar, mai ales intelectuala, prilej de
    intalnire cu personaje precum Albert Einstein sau Ludwig
    Wittgenstein.
    Nicholas Mosley “Monstri plini de speranta”, Editura
    Vellant, 2009

  • Minunatele romance
    Fie ca este vorba despre doamna Marica Brancoveanu, despre Zoe
    Golescu sau despre o darza militanta ca Alexandrina Cantacuzino,
    fie ca reflectam la destinele femeii-activist sau urmarim
    ascensiunea politica a femeii contemporane, volumul ne invita la
    reflectie si la o suita intreaga de reevaluari. Domeniile de
    ilustrare sunt dintre cele mai variate, de la viata politica la
    stiinte, arta, sport sau mass-media. Intr-o masura insemnata sunt
    evocate destinele marilor figuri ale scenei romanesti datorita
    contributiei lor notabile la educatia publicului romanesc.
    “Dictionarul” reinventeaza la persoana a treia feminin atmosfera
    unui indepartat Ev Mediu, a unei epoci moderne dominate de nevoia
    de innoire a corpului social, a unei perioade comuniste marcate de
    o falsa afirmare a spiritului feminist si apoi a unei
    contemporaneitati in care femeia isi redefineste statutul
    public.
    George Marcu, Rodica Ilinca “Dictionarul personalitatilor
    feminine”, Editura Meronia, Bucuresti, 2009

Comments

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *