În multe cazuri mandatele sunt doar de câteva luni, lucru care practic anulează asumarea oricărei responsabilităţi în ceea ce priveşte implementarea unui plan pe termen lung. Numirile respectă logica de „guvernanţă corporativă“ patentată de România: contează mai mult background-ul politic, experienţa releventă în domeniu fiind cel mult opţională.
Astfel, de la administratori de spitale de ginecologie, foşti membri în Patronate de Bijuterii, bibliotecari, consilieri judeţeni, vedete TV sau ofiţeri în rezervă, toţi şi-au găsit un loc în structurile care ar trebui să supervizeze activitarea boardului executiv din marile companii energetice.
Leave a Reply