Tag: vedete

  • Cum arată o maşină inventată la grătar şi cum a ajuns aceasta şi în România

    „100% distracţie pură la volan – garantată cu până la 88 km/h” promit cei de la Hot Rod Fun, o companie deschisă în regim de franciză de un finanţist la începutul anului 2019 care pune la bătaie o flotă de maşinuţe hand-made la bordul cărora poţi experimenta în trafic şi altceva decât nervi.

    Povestea maşinuţelor Hot Rod Fun a început în 2008 în Norderstedt, Germania, la un grătar şi o halbă de bere, când Maik Wenckstern şi fratele său au venit cu viziunea unui automobil care nu exista la acel moment pe piaţă. Doi ani mai târziu, în 2010, prima maşinuţă Wenckstern a început să ruleze pe străzi. Compania care produce maşinuţele a început să se extindă în regim de franciză în 2018, anul în care a fost văzut primul astfel de autovehicul şi pe străzile din Bucureşti. Dragoş Marineanu, în vârstă de 37 de ani, este cel care a negociat aducerea francizei la Bucureşti.

    „Am fost anul trecut de 1 mai în Budapesta şi, cum am intrat în oraş, am văzut o coloană de maşinuţe făcute de acelaşi producător, Wenckstern, dar un model mai vechi, de începuturi, destul de primitiv. Am văzut cinci-şase maşinuţe şi am zis că vreau neapărat să mă dau cu ele, aşa că am programat cu un prieten să ne plimbăm”, îşi aminteşte el.

    I-a plăcut atât de mult experienţa şi faptul că toată lumea se uita admirativ la ei, încât a discutat cu prietenul şi asociatul său, Mihai Păuna, şi s-au interesat unde sunt făcute maşinuţele. Am dat de numărul din München, de la franciză. Am luat imediat avionul în această direcţie şi am plecat cu încă un prieten şi asociat, Vlad Găgeanu, la München, am făcut un tur prin oraş şi toată lumea a fost în extaz. Ne-am aşteptat să fie mai sceptici, dar nemţii ne-au propus să cumpărăm o maşinuţă ca să vadă că suntem oameni serioşi. Aşa că am cumpărat una în iunie anul trecut ca să văd cum ar fi primită în România şi cum pot să o înmatriculez”, povesteşte el.

    A durat trei luni până ca cei de la Registrul Auto Român să o înmatriculeze. Când au văzut-o prima oară au zis: „Ce-i asta?”. A urmat negocierea pentru aducerea francizei aici. Businessul din România este diferit de cel din Germania pentru că au fost nevoiţi să cumpere autovehiculele, dat fiind faptul că nu ar fi putut fi înmatriculate maşini care nu erau în proprietatea lor, iar maşinuţele nici nu puteau rula cu numere de Germania. Astfel, spre deosebire de nemţi, care plătesc o taxă lunară şi una de franciză, investiţia iniţială a fost destul de mare, de circa 220.000 de euro, cu tot cu franciză, maşinuţe, amenajarea spaţiului. Maşinuţele au costat cel mai mult, 12.500 de euro fără TVA şi 20.000 de euro cele personalizate. Dragoş Marineanu se aşteaptă ca investiţia să fie amortizată în trei ani.

    Ulterior, a fost foarte greu până când oamenii au înţeles că acestea merg efectiv pe stradă. „Anul acesta a fost un an de convingere a faptului că aceste maşini rulează pe străzi.”

    În România se află singura companie deschisă în regim de franciză în afara Germaniei; alte francize urmează să apară în octombrie şi în Dubai. Dragoş Marineanu este asociat în această activitate, are 80% din companie, iar cei doi prieteni au câte 10% din numărul de acţiuni. De asemenea, Dragoş spune că din 2020 vor să devină şi distribuitori, să intermedieze vânzarea direct de la furnizor, iar în contractul de franciză este stipulată dezvoltarea afacerii şi în alte oraşe în următorii ani, cum ar fi Cluj, Sibiu, Braşov, având deja în plan această extindere.

    „Mi s-a părut o idee bună pentru că este unică şi pentru că îmi plac provocările. Generează foarte multă atenţie, foarte multă interacţiune cu multe companii de publicitate, de PR. Este un pic diferit de ceea ce fac eu acum. După 11 ani ca finanţist am zis să mai diversific activităţile. Nu e un business uşor”, spune el.
    Hot Rod Fun organizează tururi ghidate prin Bucureşti cu staţionări în diverse puncte de atracţie turistică sau de interes. Dragoş Marineanu spune că nu există un circuit prestabilit pentru că diverse locaţii sunt uneori închise, iar în traficul din Bucureşti ar fi imposibilă organizarea unui traseu. „Suntem destul de flexibili, mergem şi ne plimbăm în gaşcă, dacă omul vrea să meargă să bea o cafea, mergem cu el acolo – colaborăm şi cu Muzeul de Artă Recentă deschis în Primăverii, îl vizităm. Nimeni nu ar putea să îţi asigure un traseu prin traficul din Bucureşti. Maşinile nu au suspensii şi servodirecţie, astfel că am învăţat orice gropiţă din Bucureşti şi atunci, când se repară un drum, mergem pe drumul acela.”

    Oricine închiriază o astfel de maşinuţă are parte de un training amănunţit la punctul de plecare, care este garajul din parcul Ţiriac Auto de pe Bulevardul Expoziţiei, şi face câteva probe înainte de a porni la drum. Aceste maşinuţe nu se închiriază individual pentru a nu reprezenta un pericol, ci se conduc în coloană, în poziţie de Formula 1 (zigzag), începând de la minimum două maşinuţe şi un ghid şi ajungând la maximum 10 maşinuţe şi doi ghizi care se asigură că membrii grupului nu se depăşesc între ei.

    Pentru a conduce un astfel de autovehicul, trebuie să nu fii mai înalt de doi metri, pentru a încăpea, şi trebuie să ai permis de conducere de categoria B. Nu necesită centură, ci doar cască de protecţie, e înmatriculată ca un cvadriciclu sau ca un ATV şi cântăreşte în jur de 140 de kilograme, astfel că poate fi uşor ridicată de două persoane. Are motor diesel – consumă în jur de 4% – şi autonomie de 90-100 de kilometri, motor de 170 de centimetri şi 15 cai-putere.
    Dragoş Marineanu spune că toţi participanţii în trafic i-au primit bine şi i-au protejat, inclusiv şoferii de autobuz. „E o activitate extraordinar de plăcută şi din punctul nostru de vedere destul de sigură. Anul acesta nu am avut niciun fel de accident cu aceste maşinuţe. Asta se datorează şi traficului, dar şi participanţilor în trafic. Acesta este un lucru foarte rar auzit în România, să mulţumeşti participanţilor în trafic, pentru că toţi au o problemă, bicicliştii, motocicliştii – şi eu sunt motociclist şi ştiu ce înseamnă traficul din Bucureşti, conduc zilnic – însă oamenii au întâmpinat aceste maşini cu bucurie şi căldură. 90% dintre oameni, inclusiv poliţia rutieră, au fost foarte deschişi şi primitori cu acest concept. Toţi au deschis telefonul să le facă poze pe stradă. Când mergi cu ele ai senzaţia că te cunoaşte toată lumea. La semafor, din maşină, vin după tine”, spune el.

    Hot Rod Fun şi-a deschis uşile garajului, care e pus la dispoziţie pentru diverse activităţi, în martie 2019 şi a invitat până acum „la o tură” peste 600 de oameni, de la 18 la 79 de ani. Anul următor, în contextul în care Bucureştiul o să găzduiască Euro 2020, Hot Rod Fun are deja rezervări pentru acea perioadă.

    Marketing mobil

    Lui Dragoş Marineanu îi plac provocările, însă ce l-a atras cel mai mult la acest business este creativitatea. „Ai o unealtă cu care te poţi juca incredibil de mult, poţi să te alături cu ele oricărui business – restaurant, muzeu, cafenea, poţi să te asociezi cu foarte multe lucruri. E un business mobil şi unul plin de creativitate. Pentru că în afara tururilor pe care le facem pentru turişti – suntem prezenţi şi pe Trip Advisor şi pe alte canale de turism pentru străini – am avut foarte multe cereri de petreceri, petreceri ale burlacilor, nunţi – nuntaşii au mers cu maşinuţele la biserică etc. Acesta este principalul business, activările şi parteneriatele.”

    Hot Rod Fun este în acelaşi timp o companie de evenimente. Astfel, pe lângă turişti, team buildinguri sau români care vor o altfel de activitate în weekend, un mare generator de venituri pentru companie este marketingul, activarea pentru advertising. „Maşinile sunt extrem de vizibile în trafic, extrem de instagramabile. Noi suntem flexibili, le punem la dispoziţie pentru orice eveniment atât timp cât şoseaua este bună. Sunt lăsate în mod special albe, printr-o simplă colantare le-ai putea da viaţă în orice fel. E ca reclama pe autobuz, dar atrage mult mai mult atenţia”, spune Dragoş Marineanu.

    Până acum, maşinuţele Hot Rod Fun au apărut pe coperte de reviste sau în pictoriale de fashion, într-un shooting pentru o companie din industria modei şi au ajuns şi în depozitul eMAG de 1 iunie pentru a culege cadouri pentru copii, iar o maşinuţă personalizată a fost chiar pusă la vânzare de Black Friday. Alte idei pe care Dragoş Marineanu le are sunt realizarea unui scurtmetraj în stil Italian Job, în care să se alerge cu maşinuţele prin diverse locuri din Bucureşti, ocazie cu care să promoveze şi oraşul, sau intrarea într-un program cu opriri în zone de interes, cum ar fi Arcul de Triumf, care a fost reamenajat şi recent a găzduit expoziţia artistului Banksy. Poate cea mai îndrăzneaţă este plecarea într-un traseu de două zile pe Transfăgărăşan cu clienţi care s-au mai plimbat cu maşinuţele, pentru că „siguranţa este întotdeauna mai importantă decât distracţia”.

    „Practic este o joacă pentru copiii mari. Bucureştiul are nevoie de aşa ceva pentru că nu are activităţi motorizate pentru turişti. Iar noi ajutăm şi alte businessuri cu maşinile, mergem în diverse locuri unde consumăm şi încercăm şi să arătăm Bucureştiul cu ocazia asta. Iar Capitala creşte de la an la an ca număr de turişti. E o zonă foarte bine văzută, în afara faptului că preţurile sunt mici, dar este considerată şi o zonă safe”, spune finanţistul.
    Apropo de siguranţă la volan, flota de maşini se reînnoieşte la trei ani, reviziile fiind făcute la 1.000 de kilometri parcurşi. Fiind realizate manual, miniautomobilele au cu totul alte caracteristici decât maşinile de serie. „Nu se comportă niciuna la fel ca cealaltă şi atunci trebuie mereu verificate. Fiecare are propria personalitate.”

    Buy THE rumor, sell The news

    „Pentru că oamenii nu se simt confortabil să le ţii tu banii, ca într-o societate de servicii financiare (SSIF – n.red.), pasul următor este ca în viitor să fac un SSIF al meu în care să gestionez eu discreţionar banii. Cred că în domeniul acesta nu cât eşti de bun şi de inteligent contează, ci cât de serios şi demn de încredere eşti. Trebuie să investeşti banii clientului ca şi cum ar fi ai tăi”, ​descrie Dragoş Marinescu specificul activităţii de consultanţă în ceea ce priveşte activele unor afaceri de familie.

    În străinătate, fiind costuri mai mari cu personalul, un familly office se înfiinţează începând de la 80-100 de milioane de euro active sub administrare, dar în România se porneşte, evident, de la sume mai mici. Dragoş Marineanu a început cu un single family office în parteneriat cu un fost client din bancă, iar încet-încet merge spre multi-family offices. Ceea ce face el se numeşte „worth management” sau „portfolio management”. Oferă doar consultanţă, fără a ţine activele în administrare. Nu creează portofoliul într-o zi, ci pe măsură ce apar oportunităţi. Caută diversificare şi spune că în România nu ai posibilitatea atât de uşoară să diversifici un portofoliu, astfel că în afară găseşte o paletă de investiţii mult mai largă. „Administrez şi aici, dar România absoarbe mai greu sume mari”, spune el. Pe plan local, investitorii se tem să mai meargă pe structura clasică a unui portofoliu (60%-70% în obligaţiuni, 5% în investiţii alternative – aur, real estate şi altele – iar restul acţiuni. În România, ponderile sunt inversate, investiţiile alternative fiind de 60%-70%.

    „Fiind vorba de România, am mers pe două lucruri. M-am ţinut departe de real estate, nu am investit, pentru că sunt o mulţime de specialişti în acest domeniu, şi am ţinut rezerve de cash peste 10%. Rezervele de cash pe care un administrator de bani le păstrează sunt undeva la maximum 7%-10%”, explică el. Potrivit lui, majoritatea family offices-urilor investesc direct sub formă de private equity în companii de tehnologie, în jur de 50%, care pot să livreze sau nu, pentru că sunt companii ca Uber sau Tesla care au concurenţă serioasă, dar nu au profit. Restul de 30% din banii investiţi direct se duc în finance şi insurance şi a mai rămas un procent foarte mic de bani care se duc spre economia reală, spre a produce efectiv. „Nu vorbesc de România, dar la nivel mondial majoritatea investitorilor au crescut foarte mult segmentul de real estate în 2018 şi 2019. În România, bineînţeles, acesta este singurul segment care contează. Toată lumea merge pe segmentul acesta pe care crede că poate să-l manevreze şi să-l gestioneze”, explică Dragoş Marineanu.

    El consideră că oamenii, cel puţin aici, trebuie să înţeleagă că diversificarea este foarte importantă şi că nu poţi să-ţi ţii toţi banii într-un lucru ilichid, cum sunt imobiliarele. „Din acest motiv am consiliat anumiţi clienţi să aibă şi o expunere de minimum 2% pe lingouri şi pe aur la purtător, ţinut bineînţeles într-o custodie a unei bănci. Un alt domeniu este arta. Facem achiziţii în artă. Eu particip de 10 ani la licitaţii, târguri şi expoziţii internaţionale de artă, mergând foarte mult spre arta modernă.” De asemenea, el consideră că este important ca 1-2% să fie direcţionat către criptografie. Nu sunt fan criptomonede ca urmare a valului de amploare din 2017 şi 2018, dar vor face parte din viitor şi întotdeauna trebuie să te asiguri de viitor. Însă niciodată nu recomand cuiva să plaseze nişte bani pe care nu poate să îi piardă, ci bani de care se poate dispensa. Consider că Bitcoin, pentru că are deja un trademark – este de 10 ani pe piaţă – nu şi-a atins potenţialul ca viziune. Dar e un domeniu mai gri, pentru că nu este reglementat. Libra, al Facebook, cred că este un proiect puţin viabil, dar ar fi un proiect foarte important dacă ar fi făcut, pentru că ar oferi un avantaj monedelor de backup, adică din ce monedă treci în Libra, dolari, euro – la ce monedă te raportezi”, explică finanţistul structura de investiţii pe care o urmăreşte în general.

    El spune că a investit cu mare încredere la finalul anului trecut pe Bursa de Valori Bucureşti, imediat după ce guvernul a adoptat fără consultare Ordonanţa 114, care a determinat scăderi importante în special în sectorul bancar şi cel energetic. „Mi-am dat seama că sunt nişte cotaţii foarte bune, e o oportunitate. Drept dovadă, am avut creşteri pe Nuclearelectrica de 100% şi mai mult, creşteri pe Banca Transilvania. Bursa de la Bucureşti a mers extraordinar de bine anul acesta. Noi suntem foarte mult condiţionaţi de extern. Dacă merg lucrurile pe plan extern se va deschide robinetul şi pentru investiţiile noastre. Şi odată cu promovarea bursei de la statutul de piaţă de frontieră la cel de piaţă emergentă secundară, cred că viitorul sună bine. Însă în ziua în care s-a dat anunţul de emerging market, eu personal am vândut o bună parte de portofoliu, pentru că, bineînţeles, buy the rumor, sell the news. Trebuie să fii conectat la piaţă.” Marineanu mai spune că în ultima vreme au apărut multe companii care nu au nicio utilitate, precum şi companii care nu au utilitate pe termen scurt pentru produsul oferit, dar sunt listate la un potenţial foarte mare. „Cred că ne vom apropia iarăşi de criza dotcom din 2000. Suntem pe teritorii noi şi trebuie să fim foarte precauţi când investim.” În afară de companiile de farma şi tehnologie la care a investit, Dragoş Marineanu a mers foarte mult pe segmentul auto, care a scăzut mult în ultimul timp din cauza tarifelor, a energiei şi a diferitelor ştiri negative, dar a mers şi pe băncile europene.

    „Se va termina şi această dobândă negativă, iar băncile vor începe uşor-uşor să intre pe profit. Merg foarte mult pe produse structurate de acţiuni, cu capital protejat şi cu o barieră de protecţie. Adică pun într-un basket nişte acţiuni, pe şase luni – un an, stabilesc o barieră ca acestea să nu scadă mai mult de 40%-45% în următorul an la data de observare, cu o dobândă de 10-12%, acţiuni în care cred şi pe care nu mi-e frică să le cumpăr”, spune el.


    Dar ce înseamnă să crezi într-o acţiune? „Foarte multă lume merge pe analiza fundamentală, iar alţii merg pe analiza tehnică. Din punctul meu de vedere, piaţa nu mai ţine cont foarte mult de analiza fundamentală. Contează în perioada de earnings, când trebuie să urmăreşti companiile, dar pe lângă asta mai sunt o grămadă de alte lucruri de urmărit – context, articole, feelingul din piaţă, poziţia hedge fund-urilor. Nu mai e totul o analiză fundamentală. Lumea, de când cu social media, în ultimii 10 ani s-a schimbat şi este mai mult o chestiune de hype şi feeling. Trebuie să începi să citeşti piaţa şi mentalitatea investitorilor. Unele acţiuni scad mai mult, altele mai puţin, dar toate scad. Însă întotdeauna trebuie să nu te dezinvesteşti total, pentru că a fi investit şi a nu vinde şi cumpăra nonstop îţi va aduce un randament mult mai bun pe termen lung. Cum spunea Warren Buffett: dă-mi un ETF, dă-mi S&P şi poţi să faci
    orice strategie, că tot eu câştig”, conchide el.

  • TikTok: Noua vedetă din telefonul tău

    Creată iniţial sub numele de Musical.ly – o reţea de socializare care a devenit cunoscută pentru că le permitea utilizatorilor să realizeze videoclipuri de tip lipsync (în care utilizatorul simulează că ar cânta o anumită melodie) – TikTok a devenit una dintre cele mai puternice platforme din lume după ce a fost achiziţionată de chinezii de la ByteDance.

    La trei ani după ce a fost lansată, aplicaţia TikTok a ajuns la 500 de milioane de utilizatori activi zilnic, potrivit Datareportal, o performanţă pentru care gigantul Facebook a avut nevoie de patru ani, iar Instagram a avut nevoie de şase ani.

    În ceea ce priveşte numărul de utilizatori activi zilnic, TikTok a depăşit deja LinkedIn, Twitter, Pinterest şi Snapchat. Dintre aceştia, circa 150 de milioane reprezintă utilizatori activi în China – unde este utilizată varianta chineză a aplicaţiei, şi anume Douyin. Cu astfel de cifre, TikTok a prins viteză pe finalul anului trecut, astfel încât în primul trimestru din 2019 a devenit a treia cea mai descărcată aplicaţie din lume, cu 188 milioane de utilizatori.

    Ce este interesant de remarcat este că TikTok e singura aplicaţie din top cinci cele mai descărcate în T1 2019 care nu este deţinută de Facebook. Totuşi, asta nu înseamnă că Facebook nu ar fi vrut să deţină TikTok. Potrivit Business Insider, în 2016 Facebook a pierdut jumătate
    de an încercând să cumpere Musical.ly, într-o încercare de a intra în forţă pe piaţa din China, însă discuţiile au eşuat.

    În ianuarie 2019, TikTok a ajuns la 1 miliard de instalări la nivel global – AppStore cumulat cu Google Play. Însă cine o foloseşte? Aşa cum au evoluat trendurile, generaţiile se succed în reţelele de socializare. Dacă în urmă cu 10 ani Facebook era încă tărâmul tinerilor, care a evoluat de la text, ştiri şi imagini la conţinut preponderent foto-video, astăzi nu mai este cazul.

    Tinerii au început încă de acum câţiva ani să migreze dinspre Facebook spre Instagram, apoi spre Snapchat, iar acum spre TikTok. Practic, fiecare aplicaţie pe care au pătruns pas cu pas adulţii, părinţii şi bunicii a fost părăsită de tineri.

    Astfel, datele Globalwebindex arată că 41% dintre utilizatorii TikTok au vârste cuprinse între 16 şi 24 de ani. Acest rezultat nu este întâmplător, astfel încât compania a ţintit încă de la început – de când era Musical.ly – utilizatorii cu vârste sub 18 ani. Dar la ce se uită oamenii de marketing şi advertiserii? Unul dintre cei mai importanţi indicatori în privinţa reţelelor sociale este reprezentat de timpul mediu petrecut pe platformă de utilizatori.

    Spre exemplu, Facebook scoate cel mai bun timp pe acest indicator, de 58,5 minute pe zi în medie, urmată de Instagram cu 53 minute pe zi, potrivit BusinessofApps. TikTok nu este departe de Instagram, astfel încât aplicaţia înregistrează un timp mediu pe platformă de 52 minute pe zi, urmată de Snapchat, cu 49,5 minute pe zi.

    Valabilă în 155 de ţări şi disponibilă în 75 de limbi, TikTok este o platformă pe care sunt vizionate miliarde de videoclipuri în fiecare zi. O statistică realizată de platforma Influencermarketinghub arată că în 2018 deja era depăşit nivelul de 1 miliard de videoclipuri vizualizate zilnic. În luna noiembrie, rezultatul a fost deja vizibil: ByteDance, proprietarul platformei, a anunţat că a câştigat o mare parte din piaţa de advertising din China, depăşind giganţii Tencent şi Baidu în primele şase luni din 2019, potrivit CNBC.

    Astfel, ByteDance a devenit al doilea cel mai mare jucător de pe piaţa de advertising digital din China, cu o cotă de 23% din piaţă în prima jumătate a anului, adică 7 miliarde dolari, potrivit unui raport al firmei de consultanţă R3 – care a descris performanţa drept „o creştere extraordinară”. Prin comparaţie, Alibaba a câştigat 33% din piaţa de digital media în prima jumătate a anului, adică 10,2 miliarde dolari. Baidu a câştigat 17% din piaţă, adică 5,2 miliarde dolari, în timp ce Tencent a obţinut 14% din piaţă, echivalentul a 4,2 miliarde dolari.
    Veniturile din reclame ale ByteDance au crescut cu 113% în prima jumătate a anului în comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului trecut, cea mai mare parte din creştre fiind generată de echivalentul chinezesc al TikTok – Douyin – şi de aplicaţia de ştiri deţinută de ByteDance, Jinri Toutiao.

  • Câţi bani face TikTok? Compania din spatele aplicaţiei a câştigat 7 miliarde de dolari în doar şase luni

    Byte Dance, proprietarul platformei de video-sharing TikTok, a câştigat o mare parte din piaţa de advertising din China, depăşind Tencent şi Baidu în primele şase luni din 2019, potrivit CNBC.

    ByteDance a depăşit Baidu şi a devenit al doilea cel mai mare jucător în piaţa de advertising digital din China, cu o cotă de 23% din piaţă în prima jumătate a anului, echivalentul a 7 miliarde dolari, potrivit unui raport al firmei de consultanţă R3.

    Firma de consultanţă R3 a descris evoluţia drept „o creştere extraordinară”.

    În acelaşi timp, Alibaba a câştigat 33% din piaţa de digital media în prima jumătate a anului, adică 10,2 miliarde dolari.

    Baidu a câştigat 17% din piaţă, adică 5,2 miliarde dolari, în timp ce Tencent a obţinut 14% din piaţă, echivalentul a 4,2 miliarde dolari.

    Veniturile din reclame ale ByteDance au crescut cu 113% în prima jumătate a anului în comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului trecut, cea mai mare parte din creştre fiind generată de echivalentul chinez al TikTok – Douyin şi de aplicaţia de ştiri deţinută de ByteDance, Jinri Toutiao.

     

     

     

     

     

  • Cum a ajuns o vedetă cu o avere de peste 50 de milioane de euro să îşi vândă hainele pe eBay

    De multe ori am auzit expresia “banii nu aduc fericirea”, iar în cazul starului britanic Katie Price, cunoscută drept Jordan, aceasta s-a dovedit cât se poate de adevărată. Ce s-a întâmplat cu femeia obişnuită să cheltuiască zilnic mii de lire pe tratamente de lux şi cadouri ridicol de scumpe?
     

    Cu trei căsnicii la activ şi obişnuită deopotrivă atât cu un complimentele venite din partea fanilor înfocaţi, dar şi cu critici aspre, vedeta cu o avere cotată cândva la 45 de milioane de lire sterline (peste 50 de milioane de euro), care s-a reorientat spre lumea businessului după ce a fost mulţi ani un model de succes, a fost nevoită să înceapă un plan de reorganizare după ce a ajuns în pragul falimentului. 

    Recent divorţată de cel de-al treilea soţ, cu care are doi copii în vârstă de 13, respectiv 11 ani, Price a simţit pe propria piele gustul amar al eşecului pe toate planurile. Cu o carieră de succes în modelling, invidiată sau criticată de mii de femei şi bărbaţi, starul a demonstrat că nu poţi cumpăra orice cu bani. Cândva, a locuit într-o casă de 2 milioane de lire, care astăzi a ajuns pustie şi neîngrijită, după ce femeia a fost nevoită să concedieze  îngrijitorii, menajerele, grădinarii şi bonele.

    O mare parte din avere a “investit-o” în cadouri scumpe pentru partenerii săi, însă majoritatea profitau de banii săi şi apoi se reorientau spre alte femei, iar soţul său a înşelat-o cu cea mai bună prietenă. Din păcate, Price a uitat să ţină cont de faptul că toată lumea îmbătrâneşte şi, în ciuda faptului că era obişnuită să cheltuiască anual 15.000 de lire pe extensii de păr şi tratamente cu botox, astăzi realizează cât de inutile au fost acele cheltuieli. Acum este nevoită să îşi vândă hainele pe eBay, după ce businessul său a eşuat.

    Caii săi, premiaţi la diverse concursuri, au fost vânduţi, la fel şi lamele, pe a căror îngrijire Price pierdea zeci de mii de lire. “Când ai în spate un trecut fără bani, cu multe greutăţi, este mereu o parte din tine care se teme că te-ai putea întoarce acolo”, povestea ea în urmă cu câţiva ani. Acum, încearcă să îşi schimbe total comportamentul financiar şi să înveţe din lecţiile amare pe care viaţa i le-a oferit.

  • Surpriză în lumea vedetelor: Rihanna este cea mai bogată femeie din industria muzicală, cu o avere mai mare decât Madonna, Celine Dion şi Beyonce

    Rihanna a devenit cea mai bogată femeie din industria muzicală la nivel global, cu o avere considerabil mai mare decât a unor legende din lumea pop precum Madonna, Celine Dion sau Beyonce, potrivit CNN.

    Artista în vârstă de 31 de ani, pe numele ei real Robyn Rihanna Fenty, are o avere de 600 milioane dolari, potrivit Forbes – depăşind-o pe Madonna cu 30 milioane dolari, pe Dion cu 150 milioane dolari şi pe Beyonce cu 200 milioane dolari.

    În timp ce Rihanna este cunoscută în special pentru hituri precum „Umbrella” şi „Diamonds”, muzica nu este singura ei sursă de venit.

    De fapt, potrivit Forbes, majoritatea veniturilor ei vin din parteneriatul cu conglomeratul francez de lux LVMH – grupul din spatele unor branduri precum Christian Dior, Givenchy şi Louis Vuitton.

    Luna trecută, vedeta şi-a lansat propriul brand de modă – Fenty – într-un magazin din Paris, devenind prima femeie afroamericană care a creat un brand original în cadrul LVMH.

    Fenty este doar cel mai recent business al Rihannei, încât ea mai are şi un business de lenjerie numit Savage X Fenty, pe care l-a lansat anul trecut, şi încă unul de cosmetice, Fenty Beauty, lansat în 2017.

    Firma de cosmetice a generat venituri estimate la circa 570 milioane dolari în primele 15 luni de activitate, potrivit Forbes.

     

  • Povestea actorului de la Hollywood care a renunţat la carieră şi la milioanele de dolari pe care le făcea pentru a rămâne acasă cu copiii – VIDEO

    Rick Moranis este o legendă a comediei care a lucrat alături de cele mai mari vedete din Hollywood printre care Steve Martin, Sigourney Weaver, Dan Ackroyd şi Bill Murray.
     
    Rick a apărut în cele mai amuzante şi memorabile filme din anii 80 şi 90 printre care Ghostbusters, Little Shop of Horrors, Honey, I Shrunk the Kids şi Spaceballs.

    Filmele în care a apărut în mod constant au făcut sute de milioane de dolari.
    În 1986 a întâlnit-o pe Ann Belsky, designer de costume. S-au căsătorit şi au făcut 2 copii.
    Chiar în momentul în care cariera lui Rick era puternică, Ann a fost diagnosticată cu cancer la sân. După o luptă lungă, a murit în 1997. Avea doar 35 de ani.
    Amândoi copiii erau încă sugari şi Rick şi-a dat seama cât de greu era să faci filme şi să-i creşti în acelaşi timp.
    Cu cariera sa de milioane de dolari ajunsă la apogeu, Rick a decis să părăsească Hollywood-ul şi să fie un tată casnic. Lumea credea că era nebun. El nu a crezut că face ceva ieşit din comun.
    „În fiecare zi se întâmplă câte ceva, iar oamenii trebuie să facă modificări la vieţile lor pentru tot felul de motive”.
    El a vrut pentru copii lui să aibă o viaţă fericită acasă. Pentru el, asta a fost mai important decât să facă filme. „Când îmi veneau copiii acasă, era muzică, lumini, şi mirosuri plăcute ieşind din bucătărie. Era un loc vesel unde puteai sa vii şi asta am vrut. ”
    În 20 de ani a scos două albume cu muzică de comedie, şi ocazional face anunţuri radio, dar nu a mai apărut pe ecran din 1997.
    Când a fost întrebat dacă îi este dor să fie creativ, el a răspuns: „Nu m-am îndepărtat de asta. Am aplicat toată creativitatea mea vieţii de acasă, copiilor. Nu m-am schimbat. Mi-am schimbat doar concentrarea.”
    Într-o noapte din 2017 începuse să joace din nou la un spectacol caritabil pentru a-şi ajuta un prieten. Nepotul său a rămas paralizat după un accident la măduva spinării.
    Rick este un actor extraordinar, dar, mai ales, un tată extraordinar. „Am decis că vreau să fiu acasă cu familia mea. Nu am absolut nici un regret. Viaţa mea este minunată.”

     

     

  • A pornit de la un hobby şi de 10 ani are un business care transformă pereţii în “vedeta” unei încăperi: A fost dificil, dar am învăţat enorm

    „Desenez de când am putut ţine un creion în mână. Ai mei m-au lăsat să fac asta nu doar pe hârtie, dar şi pe pereţi sau uşi, la grădiniţă fiind deja convinsă că voi fi pictoriţă. Între timp, am decis în familie să fim un pic mai pragmatici şi, deşi am urmat un liceu de artă, am continuat cu Facultatea de arhitectură de interior“, spune Ana Bănică, ilustrator, dar care în 2009 a lansat atelierul de autocolante decorative de perete Cai Verzi pe Pereţi.

    Decizia de a-şi face propriul business a venit în contextul în care primul job în domeniul ales nu s-a ridicat la nivelul aşteptărilor creative. Misiunea nu a fost însă deloc uşoară.

    „A fost un parcurs dificil la început, din lipsa de cunoştinţe de afaceri şi mai ales din lipsa banilor. Însă a fost experienţa cea mai educativă, care m-a ajutat să mă redescopăr şi să învăţ enorm în multe domenii, de la management şi relaţii cu publicul până la producţie. Astfel desenul a reapărut în viaţa mea.“

    Autocolantele Anei Bănică surprind prin doza de umor pe care o aduc într-o încăpere, astfel că brandul în sine a dezvoltat pe durata celor 10 ani de viaţă o aură simpatică, o identitate uşor recognoscibilă.

    „Aceşti aproape 10 ani în care am creat modele minimaliste, însă expresive şi haioase pentru Cai Verzi pe Pereţi, au o influenţă foarte puternică asupra felului în care abordez acum ilustraţia. Cu ilustraţia cochetez tot din copilărie când petreceam ore în şir holbându-mă la cărţile ilustrate de poveşti.“

    Ideea de a porni primul business cu autocolante a rezultat dintr-o provocare legată de primul job şi anume că de multe ori, în amenajările interioare, soluţiile disponibile nu erau pe placul ei.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • De la crescător de porci la vedetă pe internet: Cum a ajuns un tânăr de 24 de ani să câştige 3.000 de dolari pe lună

    Wu Nengji, cunoscut pe internet sub numele de Xiao Jiji (“micul norocos” în engleză) e un tânăr de 24 de ani care filmează clipuri de 2-3 minute pentru cei care îl urmăresc pe canalele sale de pe reţelele de socializare din China.
     
    Clipurile sale prezintă scene de zi cu zi, fără a aborda subiecte legate de politică sau economie.
     
    “Nu vreau să transmit un mesaj anume”, a declarat Wu celor de la CNN. “Vreau doar să-i fac pe oameni să râdă după o zi lungă de muncă.”
     
    Wu Nengji a început să publice clipuri în urmă cu trei ani, după ce petrecuse o bună perioadă de timp în Beijing încercând să îşi găsească un loc de muncă. “Am încercat de toate, dar nu reuşeam să câştig suficienţi bani pentru a mă întreţine.”
     
    Prin urmare, s-a întors în satul său natal pentru a creşte porci. În acelaşi timp, a început să distribuie clipuri inspirate de viaţa lui.
     
    Până acum, Wu a încărcat peste 2.000 de clipuri, adunând aproximativ 5,6 milioane de fani.
     
    “Folosesc un singur telefon cu care filmez totul”, a povestit Wu.
     
    Popularitatea sa îi aduce şi o sumă consistentă, între 10.000 şi 20.000 de yuani pe lună, sau echivalentul a 1.500-3.000 de dolari.
  • Cum a ajuns o vedetă cu o avere de peste 50 de milioane de euro să îşi vândă hainele pe eBay

    De multe ori am auzit expresia “banii nu aduc fericirea”, iar în cazul starului britanic Katie Price, cunoscută drept Jordan, aceasta s-a dovedit cât se poate de adevărată. Ce s-a întâmplat cu femeia obişnuită să cheltuiască zilnic mii de lire pe tratamente de lux şi cadouri ridicol de scumpe?
     

    Cu trei căsnicii la activ şi obişnuită deopotrivă atât cu un complimentele venite din partea fanilor înfocaţi, dar şi cu critici aspre, vedeta cu o avere cotată cândva la 45 de milioane de lire sterline (peste 50 de milioane de euro), care s-a reorientat spre lumea businessului după ce a fost mulţi ani un model de succes, a fost nevoită să înceapă un plan de reorganizare după ce a ajuns în pragul falimentului. 

    Recent divorţată de cel de-al treilea soţ, cu care are doi copii în vârstă de 13, respectiv 11 ani, Price a simţit pe propria piele gustul amar al eşecului pe toate planurile. Cu o carieră de succes în modelling, invidiată sau criticată de mii de femei şi bărbaţi, starul a demonstrat că nu poţi cumpăra orice cu bani. Cândva, a locuit într-o casă de 2 milioane de lire, care astăzi a ajuns pustie şi neîngrijită, după ce femeia a fost nevoită să concedieze  îngrijitorii, menajerele, grădinarii şi bonele.

    O mare parte din avere a “investit-o” în cadouri scumpe pentru partenerii săi, însă majoritatea profitau de banii săi şi apoi se reorientau spre alte femei, iar soţul său a înşelat-o cu cea mai bună prietenă. Din păcate, Price a uitat să ţină cont de faptul că toată lumea îmbătrâneşte şi, în ciuda faptului că era obişnuită să cheltuiască anual 15.000 de lire pe extensii de păr şi tratamente cu botox, astăzi realizează cât de inutile au fost acele cheltuieli. Acum este nevoită să îşi vândă hainele pe eBay, după ce businessul său a eşuat.

    Caii săi, premiaţi la diverse concursuri, au fost vânduţi, la fel şi lamele, pe a căror îngrijire Price pierdea zeci de mii de lire. “Când ai în spate un trecut fără bani, cu multe greutăţi, este mereu o parte din tine care se teme că te-ai putea întoarce acolo”, povestea ea în urmă cu câţiva ani. Acum, încearcă să îşi schimbe total comportamentul financiar şi să înveţe din lecţiile amare pe care viaţa i le-a oferit.

  • “Spălam toalete şi ajutam oamenii să se schimbe”: Vedeta din Game of Thrones povesteşte cum serialul i-a schimbat viaţa

    În Game of Thrones, Missandei a jucat un rol important în preluarea tronului de fier de către Daenerys Targaryen, scriu cei de la Daily Mail.
     
    În viaţa reală, însă, actriţa care o interpretează pe Missandei, Nathalie Emmanuel, a povestit că era aproape să renunţe la filme înainte de rolul care i-a schimbat viaţa.
     
    Discutând cu cei de la Harper”s Bazaar, actriţa de 30 de ani a recunoscut că era pe cale să se întoarcă la facultate atunci când a primit rolul în serialul-fenomen al celor de la HBO.
     
     
    Pentru că nu reuşit să câştige roluri importante, Nathalie Emmanuel ajunsese să lucreze într-un centru comercial. “Împătuream haine, spălam toaletele şi ajutam oamenii să se schimbe în cabina de probă”, îşi aminteşte ea. “Din punct de vedere financiar eram la pământ şi voiam să mă întorc la cursuri.”
     
    După ce a participat la audiţii şi a primit rolul Missandei, Nathalie Emmanuel s-a mutat în Los Angeles.
     
    Sezonul 8 şi ultimul din Game of Thrones a avut premiera duminică, 14 aprilie.