BusinessMagazin

Tag: administratie

  • Povestea omului care a stat pe aproape toate scaunele companiilor din Silicon Valley

    Reid Hoffman s-a născut pe 5 august 1967 în Stanford, California. A studiat la Şcoala Putney şi apoi a continuat la Universitatea Stanford, unde şi-a luat diploma în ştiinţe cognitive şi sisteme simbolice, în 1990. A urmat apoi cursurile unui masterat în filosofie la Universitatea Oxford.
    Potrivit interviurilor acordate în presa internaţională, Reid Hoffman a vrut să facă ceva important, ceva care ar influenţa lumea într-un mod pozitiv şi a considerat că o carieră în business putea să îi ofere acest lucru.

    Primul lui job a fost în cadrul Inglenook, un producător de vin din Napa Valley. În 1994, s-a alăturat Apple Computer, unde a lucrat la dezvoltarea platformei eWorld, aceasta fiind o încercare timpurie de creare a unei reţele sociale. Platforma a fost cumpărată de AOL în 1996. A mai lucrat un timp şi la Fujitsu, înainte de a-şi fonda prima companie, denumită SocialNet.com. Aceasta era de fapt un site de matrimoniale, care s-a dovedit a fi, la acea vreme, o idee mult prea avangardistă. În acea perioadă, Hoffman era şi membru al consiliului de administraţie al companiei de servicii electronice de plată PayPal. În anul 2000, a renunţat la SocialNet.com şi a început să lucreze cu normă întreagă la PayPal ca director operaţional (COO).

    Printre responsabilităţile sale în cadrul companiei se numărau gestionarea infrastructurii de plăţi (VISA, MasterCard, ACH, WellsFargo), dezvoltarea afacerilor (eBay, Intuit, ş.a.), guvernare (reglementare, judiciară) şi probleme legale. În plus, uneori, se ocupa şi de comunicarea în media a companiei, strategie, inovaţii de plată şi servicii pentru clienţi. În 2002, la momentul achiziţiei PayPal de către eBay într-o tranzacţie estimată la 1,5 miliarde de dolari, devenise vicepreşedintele executiv al PayPal.

    În 2002, Hoffman a cofondat LinkedIn împreună cu doi dintre colegii săi de la SocialNet, un fost coleg de clasă, precum şi un fost coleg din perioada în care a lucrat la Fujitsu.Lansat în 2003, site-ul era una dintre primele reţele sociale de business, permiţând utilizatorilor înregistraţi să creeze profiluri profesionale şi să se conecteze unii cu ceilalţi.

    Peter Thiel şi Keith Rabois, colegi pe care i-a avut la PayPal, au investit în LinkedIn. Până în noiembrie 2014, reţeaua avea deja peste 332 de milioane membri în mai mult de 200 de ţări şi teritorii. În primii patru ani ai companiei, Hoffman a fost directorul fondator al LinkedIn la început şi ulterior a devenit preşedinte şi şeful departamentului de produse  în 2007. În iunie 2009, a devenit preşedinte executiv al companiei. În 2011, compania s-a listat public. În această valoarea nu sunt incluse însă beneficiile potenţiale ale Greylock Partners (fond de capital de risc), unde a fost numit partener în anul 2009. La Greylock, domeniile sale de interes includ consumatorii şi serviciile software pentru întreprinderi, internetul pentru consumatori, plăţile online şi reţelele sociale.
    După ce PayPal a fost vândut către eBay, Hoffman a avut mare succes şi a devenit unul dintre cei mai creativi angel investors din Silicon Valley. Cunoscut drept „investitorul uber-Silicon Valley”, Reid Hoffman a investit în proiecte precum Zynga, Wikia, SixApart, Permuta, Flickr, Ping.fm, Care.com, Kongregate, Tagged, IronPort, OneKingsLane, Edmodo, shopkick, Vendio , Digg, Nanosolar, Knewton, Technetto, Wrapp.
    Hoffman este, de asemenea, un scriitor prolific şi a publicat o varietate de postări ca „LinkedIn Influencer” pe LinkedIn. De asemenea, el a scris mai multe articole în Washington Post. În 2012, a publicat cartea  „Start-up of You: Adapt to the Future, Invest in Yourself, and Transform your Career” împreună cu autorul Ben Casnocha. A primit recenzii pozitive din partea criticilor, iar cartea sa a primit titlul de bestseller atât  din partea New York Times, cât şi de la Wall Street Journal. „The Alliance: Managing Talent in the Networked Age”, o altă carte pe care a scris-o împreună cu Ben Casnocha şi Chris Yeh, publicată în 2014, vorbeşte despre modul în care compania şi angajaţii pot lucra împreună pentru a atinge obiective comune, chiar şi atunci când unele dintre interesele lor diferă şi despre modul în care pot să construiască relaţii pe termen lung în economia volatilă de astăzi. Această carte a devenit, de asemenea, un bestseller.
    În prezent, LinkedIn este o subsidiară a Microsoft. În iunie 2019, avea 630 de milioane de utilizatori şi 14.000 de angajaţi. CEO-ul LinkedIn este în prezent Jeff Weiner, care a avut un rol important în achiziţia companiei de către Microsoft, în 2016, într-o tranzacţie estimată de presa internaţională la 26 de miliarde de dolari. După vânzare, Reid Hoffman a dobândit şi un loc în consiliul de administraţie al companiei. În anul fiscal 2018, veniturile LinkedIn se plasau la 5,3 miliarde de dolari. 

  • Boardul Tesla va apărea într-un proces ce priveşte plăţile CEO-ului Elon Musk

    Un judecător din Delaware a decis că consiliul de administraţie al Tesla trebuie să apară şi să apere pachetul de compensaţii al lui Elon Musk, într-un proces în care un acţionar al companiei reclamă că şeful companiei s-a îmbogăţit pe nedrept, relatează Reuters.

    Pachetul în discuţie a fost stabilit în 2018 la 2,6 miliarde de dolari. Compensaţiile nu includ valoarea salariului sau bonusurile în numerar pentru Musk, ci stabilea valoarea plăţii pe care acesta ar fi primit-o dacă valoarea de piaţă a Tesla atingea 650 de miliarde de dolari în următorul deceniu.

    Vineri, judecătorul s-a pronunţat împotriva cererii Tesla de a respinge procesul intentat de către acţionarul Richard Tornetta din cauza modului în care consiliul a aprobat pachetul. În consecinţă, consiliul de administraţie trebuie să răspundă acuzaţiilor că l-a îmbogăţit pe nedrept pe CEO-ul Tesla, încălcând încrederea acţionarilor.

    Tornetta a cerut anularea pachetului de plată şi revizuirea consiliului de administraţie, pentru a proteja mai bine investitorii.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro.

     

  • Directorul executiv al Disney, Bob Iger, se retrage din consiliul de administraţie Apple. Cele două companii vor concura în serviciile de streaming

    Iger a plecat de la bordul Apple în aceeaşi zi în care compania a dezvăluit noi detalii despre Apple TV +, un serviciu de 4,99 dolari pe lună, care va fi lansat pe 1 noiembrie. Apple cheltuie miliarde la Hollywood pentru a asigura programarea originală a serviciului.

    Preţul abonamentului lunar al Apple TV + reprezintă o îngrijorarea pentru Disney, care la începutul acestui an şi-a anunţat propriul serviciu de streaming. Serviciul va genera conţinut pentru copii şi va costa 6,99 dolari pe lună. Serviciul Disney + va debuta pe 12 noiembrie.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Revoluţie în administraţia publică locală. Dispare unul dintre lucrurile care ne OBLIGĂ sa stăm la COZI INTERMINABILE la instituţiile statului

    Camera Deputaţilor a votat miercuri, în calitate de for decizional, proiectul de lege privind eliminarea ştampilei din administraţia publică. Iniţiativa prevede că instituţiile administraţiei publice nu vor mai fi obligate să utilizeze ştampila în relaţia cu cetăţenii sau cu alte instituţii.
     
    Camera Deputaţilor a adoptat iniţiativa legislativă care prevede că instituţiile publice nu vor mai fi obligate să utilizeze ştampila în relaţia cu cetăţenii sau cu alte instituţii, cu 207 voturi “pentru”, 1 vot împotrivă şi 58 de abţineri.

    „Marele merit al noii legi este că ea creează premisele digitalizării şi simplificării birocraţiei. Practic, nicio primărie şi niciun minister nu vor mai putea să refuze trimiterea şi primirea documentelor în format digital, cu semnătură electronică. Asta înseamnă că oamenii nu vor mai fi purtaţi pe drumuri ca să plimbe hârtii între instituţii. Înseamnă că nu vor mai sta la coadă la ghişeu, ci vor putea trimite şi primi documente pe email, înseamnă că interacţiunea cu administraţia va fi mai simplă şi mai eficientă. Evident, lucrurile nu se vor întâmpla de pe o zi pe alta(..)Am eliminat practic ultima reminiscenţă a birocraţiei de tip medieval ce se practică încă în România”, a declarat senatorul USR Cristian Ghica.

    USR susţine că legea adoptată este printre puţinele proiecte ale Opoziţiei adoptate îna cest mandat.

    “Legea privind eliminarea obligativităţii ştampilei în instituţiile publice este printre foarte puţinele proiecte care au fost iniţiate de Opoziţie în acest mandat şi care au trecut de votul final al Parlamentului. Printre acestea sunt Legea privind interzicerea hărţuirii şi cea privind înfiinţarea Registrului agresorilor sexuali, precum şi legea privind expertizarea seismică a unităţilor de învăţământ. La toate trei, Cristian Ghica a fost iniţiator sau co-iniţiator”, arată partidul condus de Dan Barna, după adoptarea proiectului de lege, într-un comunicat de presă remis MEDIAFAX.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Opinie Bogdan Botezatu: Directorii de securitate IT încep să clacheze sub presiunea atacurilor informatice devastatoare

    Bogdan Botezatu este director de cercetare în ameninţări informatice în cadrul Bitdefender

    Un urcuş la deal perpetuu

    Potrivit unui studiu realizat de Bitdefender în 2018, responsabilităţile şefilor IT au crescut considerabil, atât ca număr, cât şi ca importanţă. O treime dintre cei chestionaţi mărturiseau că rolul lor se transformase aproape complet în ultimii ani, punând o presiune imensă pe execuţia sarcinilor asociate cu poziţia de director de securitate. Aproape jumătate dintre respondenţi semnalau că, deşi organizaţia făcea investiţii în tehnologii noi menite să stimuleze creşterea de venituri, bugetul alocat tehnologiilor de securitate informatică rămăsese neschimbat. Este greu de ignorat că 2018 a fost marcat de cele mai mediatizate breşe de securitate din ultimii ani. În acelaşi studiu, două treimi dintre companii mărturiseau că ar fi plătit în medie 100.000 de euro ca să evite un scandal public rezultat dintr-o breşă.

    O cercetare efectuată de compania de consultanţă Accenture scotea la iveală rezultate similare: sarcinile directorilor de securitate IT se înmulţeau mai repede decât aceştia puteau să le îndeplinească. Unul din motivele principale identificate de cei chestionaţi era că strategiile de business nu se aliniau cu zonele de risc asociate cu mediul digital. În tot acest timp, presa continua să scrie despre atacuri cibernetice fără precedent.

    În realitatea lui 2019, provocările cu care se confruntă directorii de securitate IT rămân neschimbate. Ba mai mult, acestea încep să le afecteze deciziile, sănătatea fizică şi sănătatea mentală. O realizare îngrijorătoare a firmei britanice Nominet, care a efectuat un studiu recent, a fost că unu din trei directori de securitate informatică ar concedia peste noapte orice angajat dacă s-ar dovedi că breşa a avut loc prin intermediul dispozitivului persoanei respective.

    Întrebarea firească în acest caz este: oare compania respectivă efectuează traininguri de securitate cu angajaţii? Dacă nu, a cui este vina, când organizaţia cade pradă atacatorilor?

    Misiunea şefului de securitate în 2019

    Aceste date, atât de consecvente de la an la an, sunt un indicator că schimbarea de mentalitate la nivel executiv nu mai suportă amânare. Directorii de securitate informatică nu mai au de mult un job strict nişat în domeniul IT. Pe lângă securizarea infrastructurii, acestora li se cer rapoarte cu privire la tendinţe globale, performanţă, strategii şi cheltuieli. Consiliile de directori nu vorbesc însă aceeaşi limbă ca directorii de securitate. De exemplu, dacă discuţia începe cu achiziţionarea ultimei tehnologii de detecţie şi ce capacităţi tehnice are aceasta, consiliul de administraţie poate fi uşor confuz, iar argumentele pentru investiţii în aceste tehnologii nu vor avea succesul scontat.

    Directorii de securitate trebuie să îşi exerseze capacităţile persuasive, explicând mai degrabă care sunt riscurile financiare asociate cu o breşă, amintind pedepsele legislative cu privire la breşe şi impactul acestora asupra afacerii. Să ne amintim că, în numai trei zile, autorităţile responsabile cu protecţia datelor personale in Uniunea Europeană au dat amenzi de peste 315 milioane de euro pentru neconformitate cu GDPR. Printre organizaţiile afectate se numără compania aeriană British Airways, lanţul de hoteluri Marriott şi UniCredit România.

    Exemplele de cazuri reale de breşe la competitori pot fi o pârghie facilă pentru a deschide dialogul pe tema securităţii informatice şi totodată pentru a justifica cheltuielile asociate cu securizarea infrastructurii IT. In loc să speculeze, directorii de securitate acum pot oferi dovezi concrete că, fără un buget adecvat, este doar o chestiune de timp până infrastructura va fi compromisă.

    Breşele afectează încrederea clientului în bunurile şi serviciile oferite de o companie. Prezentând statistici relevante, directorii de securitate pot argumenta nevoia de tehnologii de securitate noi şi personal calificat ca motor de creştere a businessului. Discursul trebuie axat pe atingerea obiectivelor şi rezultate.
    În prezent, costurile asociate cu incidentele de securitate informatică se ridică la zeci de miliarde de euro anual la nivel global. Riscurile asociate cu securitatea informatică afectează relaţiile cu partenerii şi clienţii, cota de piaţă şi imaginea organizaţiei.

    În ceasul al doisprezecelea, liderii din companii trebuie să alinieze securitatea informatică cu restul obiectivelor de business. Altfel, mediul de afaceri riscă să mai piardă un an în cursa spre consolidarea sistemelor şi proceselor de securitate, cu riscul iminent de a suferi consecinţe dintre cele mai neplăcute.

  • Cine este Oana Ilaş, tânăra responsabilă de dezvoltarea celor mai noi produse ale Băncii Transilvania

    Din rolul curent, Oana Iliaş coordonează o echipă de peste 100 de persoane şi are ca responsabilităţi  activităţi de management, precum şi de dezvoltare produse (conturi curente, emitere şi acceptare carduri, credite, produse de economisire, bancassurance), segmente, proiecte şi analiză de date, vânzări directe. „2018 a fost un an plin, dar generos cu realizările şi ne bucurăm că am parcurs întregul roadmap digital pe care ni l-am propus”, descrie ea cele mai recente reuşite, axate pe digitalizare. Printre acestea se numără lansarea de anul trecut a walletului BT Pay, precum şi  lansarea primului card de masă din România, care reprezintă versiunea digitală a bonurilor de masă.
    „Cariera mea este legată în cea mai mare parte de BT, «relaţia» noastră urmând să ajungă în curând la «majorat». Au fost multe momente frumoase şi, cu siguranţă, multe provocări în acest parcurs”, îşi descrie Oana Ilaş evoluţia în cadrul băncii. Un pas decisiv a fost mutarea ei, în 2004, din sucursala BT Cluj, unde şi-a început activitatea, în departamentul comercial de carduri din sediul central al  băncii, domeniu pentru care spune că a dezvoltat o pasiune încă de pe atunci. În 2005 a preluat coordonarea departamentului comercial de emitere de carduri, iar mai apoi, treptat, inclusiv activitatea comercială de acceptare de carduri şi pe cea de proiecte şi analiză de date. În 2016, a început să coordoneze  activitatea comercială de credite, bancassurance, produse de economisire şi segmente retail, având astfel şansa, spune ea, de a aborda oferta şi proiectele de retail într-un mod integrat.
    Oana Ilaş a absolvit Facultatea de Ştiinţe Economice a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca şi şi-a completat pregătirea cu un executive MBA la Universitatea Sheffield din Marea Britanie. Nu a avut o carieră peste hotare, dar spune că beneficiază de multă expunere internaţională prin prisma activităţii sale în cadrul companiei. „Parcursul meu este legat de BT, care este o companie românească, cu care mă identific foarte mult”, conchide ea. 

  • Administraţie Fondului de Mediu va plăti 20.000 de lei celor care îşi montează celule fotovoltaice

    „Încheiem azi un contract între Ministerul Dezvoltării, care este finanţatorul, care are banii, 636 de milioane de lei pentru Programul Casa verde fotovoltaice, program care se va semna între domnul vicepremier Suciu şi domnul preşedinte al AFM domnul Brezuică. Ne-am gândit să îmbunătăţim programul Casa Verde. (…) Cea mai bună metodă este să montăm celule fotovoltaice pe casele noastre şi, un lucru extrem de important, în Parlament s-a votat o lege prin care ne dă dreptul fiecăruia deintre noi să devenim producători de energie electrică”, a anunţat, luni, ministrul Mediului, Graţiela Gavrilescu.

    Potrivit ministrului, înscrierea va începe de pe data de 9 septembrie, iar finanţarea este de 20.000 pentru fiecare beneficiar.

    „Pentru că acest program se va referi concret la toţi românii care vor putea în data de 9 septembrie, prin toţi instalatorii care azi se vor putea regăsi pe lista care va fi publicată pe site-ul Administraţiei Fondului pentru Mediu, românii vor putea semna contracte cu aceşti instalatori, după care trebuie să-şi ia avizul tehnic pentru montatul acestor celeule fotovoltaice”, a mai precizat Gavrilescu.

    Ministrul a mai precizat că se aproximează 33.000 de unităţi locative care vor fi posesoarele acestor celule fotovoltaice.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Iulie 2019 a fost cea mai caldă lună înregistrată vreodată

    Cea mai mare parte a planetei a fost afectată de temperaturi neobişnuit de ridicate în luna iulie. Temperaturile record pentru această lună a anului au micşorat calotele Arctică şi Antarctică până la cote minime istorice.

    Temperatura medie globală pentru luna iulie a depăşit cu 0.95 grade Celsius media de 15.8 grade Celsius stabilită în secolul XX. Se poate spune astfel că iulie 2019 este luna cea mai caldă înregistrată vreodată în cei 140 de ani, potrivit savanţilor. Până acum nivelul cel mai înalt al temperaturii medii era calculat pentru iulie 2016, potrivit datelor comunicate de Administraţia Naţională de Administrare Oceanică şi Atmosferică din cadrul Departamentului pentru Comerţ din Statele Unite- National Oceanic and Atmospheric Administration (NOAA).

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • China observă “indicii privind terorism” în protestele din Hong Kong

    “Demonstraţiile radicale din Hong Kong au devenit frecvent extrem de periculoase, înregistrându-se atacuri la adresa poliţiei, lucru care constituie o infracţiune gravă şi conţine indicii privind terorism”, a declarat Yang Guang, purtătorul de cuvânt al Departamentului chinez pentru Afacerile provinciilor Hong Kong şi Macao.

    Săptămâna trecută, Yang Guang i-a avertizat pe organizatorii protestelor in Hong Kong “să nu se joace cu focul”.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • O nouă eră a incertitudinii: Administraţia SUA va finaliza pe 2 august procesul de retragere din Tratatul INF cu Rusia

    Pe date 2 august expiră preavizul de şase luni dat Moscovei de Washington, prin care Administraţia SUA avertiza că se va retrage din acord în cazul în care Rusia nu se conformează până atunci prevederilor cuprinse în tratatul semnat în anul 1987.

    Preşedintele Donald Trump a anunţat în februarie că Statele Unite se vor retrage din Tratatul Forţelor Nucleare Intermediare (INF), acuzând Rusia de încălcarea acordului semnat în anul 1987. Tratatul semnat de Statele Unite cu Rusia prevede interzicerea rachetelor cu raze de acţiune cuprinse între 500 şi 5.500 de kilometri. Donald Trump susţine că Rusia a încălcat acest Tratat, prin dezvoltarea rachetelor Novator 9M729 (SSC-8, potrivit terminologiei NATO), dar Administraţia Vladimir Putin a acuzat în mai multe rânduri că sistemele balistice instalate de Statele Unite în Europa, inclusiv în România, constituie încălcări ale acordului.

    La scurt timp după anunţul Washingtonului, preşedintele rus Vladimir Putin a transmis că ţara sa îţi suspendă obligaţiile prevăzute de acord.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro