BusinessMagazin

Tag: venit

  • Portretul-robot al clientului magazinelor Pepco: femeie de 37 de ani cu doi copii şi un venit mediu de 334 de euro pe lună

    Discounterul polonez Pepco, intrat pe piaţa din România acum patru ani şi care a ajuns deja la 250 de magazine, a realizat un portret-robot al clientului său ţintă: este vorba de o femeie de 37 de ani cu doi copii şi un venit mediu de 334 de euro pe lună.

    „Venitul mediu al clientului nostru ţintă este de 334 de euro lunar, în timp ce per gospodărie venitul ajunge la 865 de euro. În concluzie, 83% dintre clienţii noştri au o situaţie materială me­die sau chiar bună“, potrivit unei analize a companiei.

    Grupul Pepco are peste 1.700 de magazi­ne în 11 ţări din Euro­pa Centrală şi de Est, iar cifra de afaceri estimată pen­tru 2019 este de 2 mld. euro. Compania creşte ra­pid pe toate pieţele unde este prezentă, iar un exemplu concludent este chiar România, unde se deschid anual circa 50 de unităţi noi. Mai mult, ca cifră de afaceri, Pepco a ajuns în România la 1 mld. lei (220 mil. euro), depăşind la nivel de brand atât H&M, cât şi Zara.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Podgorie celebră din România. După deţinuţi, a venit rândul elevilor să culeagă strugurii din recolta 2019

    Directorul general al Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură şi Vinificaţie de la Valea Călugărească, Marian Ion, a declarat, corespondentului MEDIAFAX, că producţia de anul acesta este „foarte proastă” din cauza grindinei şi bolilor.

    „Este un an atipic, de dezastru. Eu nu am întâlnit un asemenea an. A căzut grindină, apoi au fost ploi interminabile. Nu prea avem ce culege. Doar pe unde au scăpat. E compromis totul”, a declarat Marian Ion.

    Potrivit acestuia, anul acesta culegători sunt elevii liceului agricol din Valea Călugărească.

    „Anul trecut au cules deţinuţii. Anul acesta am apelat la elevi, dar nu au ce culege. Au fost la culesul strugurilor albi aproximativ 30 de elevi. Săptămâna aceasta vor veni că culeagă strugurii negri”, a afirmat directorul general al Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură şi Vinificaţie de la Valea Călugărească.

    La institutul din Valea Călugărească, unde podgoria se întinde pe 54 de hectare, în 2018 a fost înregistrată o producţie de 5 tone la strugurii albi şi de 3,5 tone la strugurii negri.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Broderii tatuate

    Realizate în colaborare cu producătorul de tatuaje temporare Tattly, broderiile cu motive florale – rămurele, flori simple sau grupate în buchete – pot fi aplicate pe piele de către cei care nu s-au decis încă dacă vor un tatuaj permanent sau nu.

  • Povestea tristă a unui tânăr care a mers 32 de kilometri pe jos că să nu întârzie la locul de muncă în prima zi. Reacţia şefului a fost una la care nimeni nu se aştepta

    Proprietarul unui business din Statele Unite i-a oferit unui angajat, drept cadou, o maşină nouă. Gestul a venit ca urmare a faptului că angajatul în cauză străbătuse 32 de kilometri pe jos ca să nu întârzie la prima zi de muncă.

    Maşina lui Walter Carr s-a stricat la scurt timp după ce acesta plecase de acasă, din suburbiile oraşului american Birmingham. El şi-a continuat drumul pe jos, în speranţa că va ajunge la birou în timp util.

    La un moment dat, un poliţist l-a oprit şi i-a cerut să se identifice; mişcat de povestea tânărului, ofiţerul i-a cumpărat mâncare şi l-a dus cu maşina pe scurta distanţă rămasă.

    Câteva zile mai târziu, CEO-ul companiei a venit să facă cunoştinţă cu noul său angajat. Impresionat de poveste, el i-a oferit tânărului un Ford Escape din 2014. “Am fost cu adevărat atins de cele întâmplate”, a declarat celor de la BBC Luke Marklin, proprietarul companiei. “Are toate calităţile unui angajat desăvârşit.”

    O companie online, demarată de cei care au aflat povestea lui Walter Carr, a dus la strângerea a peste 50.000 de dolari.

  • De inspiraţie occidentală

    În ceea ce priveşte businessul La Casa, Dorel Goia afirma recent că decizia de a lansa reţeaua de brutării şi restaurante a venit nu din pasiunea pentru domeniu, ci mai degrabă din nostalgie. Mai exact, prima lui afacere, lansată în vara lui 1990, a fost o pizzerie.

    „A fost primul cont bancar din zona Transilvaniei şi primul credit acordat unui business privat de la acea vreme de Banca de Investiţii. În martie 1990 am deschis contul, iar apoi am luat şi creditul. Directorul băncii de la acea vreme venea zilnic în pizzerie pentru a vedea cum merg lucrurile, convins că va eşua.” Nu a fost aşa însă, pizzeria fiind funcţională şi astăzi.

    Pentru brutăriile La Casa inspiraţia omului de afaceri a venit din Franţa, Italia sau Germania, unde există o piaţă puternică pe acest segment.
    Pe de altă parte, românii sunt mari consumatori de pâine şi odată cu creşterea puterii de cumpărare încep să îşi diversifice opţiunile de consum.

    Lanţul de restaurante şi brutării La Casa, lansat în urmă cu cinci ani de Dorel Goia, a ajuns la aproape 50 de unităţi în 14 oraşe, omul de afaceri concentrându-şi atenţia pe zona Clujului şi pe oraşele aflate pe o rază de 100-150 de kilometri de acesta.

    La fel ca şi celelalte businessuri ale sale, Dorel Goia a pornit afacerea La Casa acasă, în Transilvania. Ba mai mult, el afirma recent că nu vrea să meargă mai departe pentru că este greu de gestionat un astfel de business de la distanţă – apar problemele de aprovizionare şi logistică.
    Compania La Casa Ristorante Pizzeria Pane Dolce, care administrează businessul, a terminat anul trecut, ultimul pentru care există date, cu afaceri de circa 40 mil. lei (plus 25%) şi 400 de salariaţi. 

  • GfK: Venitul net anual disponibil al românilor a ajuns la 5.083 de euro. Unde se trăieşte cel mai bine

    La nivelul întregii ţări, venitul net anual disponibil pe cap de locuitor a crescut cu 18% în 2018, ajungând la 5.083 euro, de la 4.556 euro în 2017 şi 4.181 euro în 2016, potrivit studiului anual privind puterea de cumpărare în Europa pentru 2018, realizat de GfK.

    Judeţele Botoşani, Vaslui, Călăraşi şi Giurgiu reprezintă polii extremi, cu cea mai mică putere de cumpărare. Urmează în clasament Suceava, Neamţ, Vrancea, Buzău, Ialomiţa, Teleorman, Olt şi Mehedinţi la mică distanţă de primele. Grupul judeţelor cu putere de cumpărare sub media naţională este completat de Satu-Mare, Maramureş, Bistriţa-Năsăud, Harghita, Covasna, Bacău, Iaşi, Brăila, Tulcea, Vâlcea, Dolj, Caraş-Severin, Gorj, Sălaj, Mureş.
     

    Judeţele situate aproape de nivelul mediei pe ţară din punctul de vedere al puterii de cumpărare sunt acelea care includ oraşe aflate în competiţia dezvoltării: Prahova, Argeş, Constanţa, Alba şi Arad. Aici se prefigurează creşteri economice notabile, ele servind drept sateliţi ai marilor centre economice şi beneficiază de investiţiile jucătorilor care îşi reamplasează activităţile în proximitatea marilor centre economice care devin neîncăpătoare (Cluj, Timişoara, Braşov). Tot aceste oraşe ocupă locuri de top la absorbţia fondurilor europe şi la dezvoltarea infrastructurii. Arad şi-a asigurat un număr foarte mare de conexiuni de transport cu reţeaua europeană de drumuri, în timp ce Alba Iulia este lider naţional absolut în rândul oraşelor inteligente din ţară, cu cele mai multe proiecte smart city implementate.

    Grupul judeţelor cu putere de cumpărare peste medie debutează cu Braşov şi Sibiu, „stelele” pe harta dezvoltării economice a ţării şi motoarele zonei centrale a României. De mai mulţi ani aici se configurează o nouă zonă industrială a ţării care atrage masiv investiţii.

    Braşov s-a dezvoltat pe mai multe segmente de piaţă, în principal pe imobiliare şi Business Service, datorită numărului de oameni cu deprinderi tehnice şi abilităţi lingvistice, a poziţionării geografice centrale, a costurilor mai scăzute faţă de alte locaţii şi a condiţiilor foarte bune de trai. Totodată, judeţul deţine cele mai multe parcuri industriale din ţară (10), după Prahova (15) şi Cluj (11), iar dezvoltarea industriei automotive şi retail a generat şi un boom al construcţiilor rezidenţiale. Astfel, în 2017 s-a finalizat cel mai mare număr de locuinţe în ansambluri rezidenţiale din istoria postdecembristă a Braşovului.

    Sibiu, la rândul său, a devenit un magnet pentru investitorii care vin în România, fiind atractiv pentru industria auto şi IT. Cel mai mare angajator industrial din judeţ şi gigantul în industria auto – Continental – şi-a extins investiţia în 2018, urmat de alţi jucători mari (Kika Automatizare) care îşi transferă activităţile în această regiune.  

    Cluj, Timiş şi Ilfov, în frunte cu Bucureştiul sunt polii tradiţionali de dezvoltare ai ţării unde puterea de cumpărare e cu cel puţin 20% peste media pe ţară. Aceste zone îşi menţin stabile ritmurile de dezvoltare şi au calitatea de ”difuzori” de investiţii pentru zonele din proximitate, aducându-le corecţii pozitive.

    În general, motivele pentru care se dezvoltă oraşele în afară de Bucureşti ţin de forţa de muncă ieftină şi educată. Industriile care au găsit cele mai bune oportunităţi în astfel de oraşe sunt industria componentelor auto, IT şi Business Service. Un alt factor important este infrastructura de transport.

    Se estimează că Sibiu, Braşov, Arad, Constanţa si Alba Iulia sunt oraşele care în curând vor cunoaşte o dezvoltare mai mare decât Bucureştiul, tocmai pentru că au o infrastructură bună, dar şi centre universitare care să formeze piaţa forţei de muncă. Nu în ultimul rând, un alt factor care schimbă harta dezvoltării locale este dinamica costurilor – zonele clasice de dezvoltare devin scumpe pentru noii investitori (cazul Clujului care are în 2019 cele mai scumpe terenuri de spaţii industriale din ţară[1]), iar asta îi determină să se orienteze spre zonele mai puţin explorate ale ţării.

    De asemenea, competiţia regională se intensifică odată cu disponibilitatea fondurilor europene. În acest sens, unele judeţe au adoptat strategii şi alianţe pentru impulsionarea atragerii acestor fonduri pentru a-şi dezvolta infrastructura, cum este cazul ”Alianţei Vestului” – o alianţă între patru judeţe – Cluj, Timiş, Arad şi Oradea – menită să impulsioneze atragerea finanţărilor pentru dezvoltarea regională.

    Indicele privind puterea de cumpărare măsurat de GfK reprezintă venitul net anual disponibil pe cap de locuitor, din salarii, pensii, ajutor de şomaj şi alocaţii pentru copii, după scăderea taxelor şi a contribuţiilor sociale. Populaţia îşi foloseşte puterea de cumpărare pentru acoperirea cheltuielilor pentru alimentaţie, întreţinere, servicii, vacanţe, asigurări, pensii private şi achiziţii din retail. Cifrele comunicate de GfK pentru puterea de cumpărare au fost realizate în euro pe baza cursului de schimb mediu din 2018 pentru monedele naţionale în cauză (aşa cum sunt ele raportate de Comisia Europeană).

     

  • Primarul Iaşului către Dăncilă: Sper că aţi venit şi pentru a vă lua adio de la votul ieşenilor

    Mihai Chirica a publicat miercuri pe contul său de Facebook o scrisoare către premierul României, intitulată „Câteva întrebări <ciudate> pentru doamna prim-ministru Viorica Vasilica Dăncilă”, în contextul în care Dăncilă este aşteptată vineri la Iaşi.

    În text, edilul o numeşte pe Viorica Dăncilă un „premier cu zero realizări”, îşi exprimă speranţa că vine în oraş pentru a-şi „lua adio de la votul ieşenilor” şi îi cere socoteală pentru promisiunile făcute de-a lungul timpului.

    „Nu cunosc exact scopul principal al vizitei domniei voastre în Capitala Moldovei, dar sper că aţi venit şi pentru a vă lua adio de la votul ieşenilor şi al modovenilor, în general. Cu paşi repezi, mandatul de premier se îndreaptă spre un final falimentar. Lăsaţi în urmă un Iaşi şi o Moldovă de care v-aţi bătut permanent joc”, a scris Mihai Chirica.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Câte zile au mai rămas până la termenul limită pentru depunerea declaraţiei unice 2019 şi cine trebuie să depună declaraţia

    “Declaraţia se completează şi se depune de către persoanele fizice care realizează, individual sau într-o formă de asociere, venituri/pierderi din România sau/şi din străinătate, care datorează impozit pe venit şi contribuţii sociale obligatorii, potrivit prevederilor Codului fiscal.

    Declaraţia se completează şi se depune şi de către persoanele fizice care nu realizează venituri şi care optează pentru plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate.

    Care este termenul de depunere?

    “Declaraţia se depune până la data de 31 iulie 2019, inclusiv, de către persoanele fizice care au obligaţia:

    – declarării impozitului pe veniturile realizate din România sau/şi din străinătate în anul 2018;

    – declarării impozitului pe venitul estimat/norma de venit a se realiza din România în anul 2019;

    – declarării venitului estimat pentru încadrarea ca plătitor de contribuţii sociale pentru anul 2019 şi, după caz, a declarării contribuţiilor sociale datorate în anul fiscal 2018.

    Citiţi mai mult pe mediafax.ro.

  • Atenţie, contribuabili: ANAF reaminteşte că Declaraţia Unică se depune până la finalul lunii

    Declaraţia Unică se completează şi se depune până la data de 31 iulie după ce termenul iniţial de 15 martie a fost amânat, potrivit unui anunţ prin care Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF), reaminteşte contribuabililor că se apropie data limită.

    Prin Declaraţia Unică, contribuabilii trebuie să declare, după caz, impozitul pe veniturile realizate din România sau/şi din străinătate în anul 2018, impozitul pe venitul estimat a se realiza din România în anul 2019 sau impozitul aferent normei de venit şi venitul estimat pentru încadrarea ca plătitor de contribuţii sociale pentru anul 2019 şi, după caz, contribuţiile sociale datorate în anul fiscal 2018.

    Declaraţia unică se poate depune prin serviciul Spaţiul Privat Virtual sau poate fi transmisă ANAF prin intermediul serviciului “Depunere declaraţii”, disponibil pe portalul www.e-guvernare.ro, pe baza unui certificat digital calificat.

    De asemenea, “Declaraţia unică privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice” se poate transmite şi prin poştă sau se poate depune la sediul unităţilor fiscale.

     

     

  • Povestea lui James Park, antreprenorul care a creat unele dintre cele mai populare brăţări de fitness

    James Park, de naţionalitate coreeană, a terminat un liceu prestigious, şi anume Şcoala Universitară din Cleveland, Ohio. A studiat informatica la Universitatea Harvard, dar a renunţat, dezvoltând ulterior abilităţi în administrarea afacerilor.

    În 2007, alături de Eric Friedman, James Park a pus bazele companiei Fitbit. Ideea i-a venit după ce a experimentat modul în care platforma de jocuri Nintendo Wii combina senzorii cu partea de software. Park, care se afla într-o formă fizică slabă, dorea să creeze un dispozitiv intuitiv care să se situeze, ca preţ, între pedometrele de 25 de dolari vândute la farmacii şi ceasurile sportive mai scumpe. Iniţial, el a strâns 400.000 de dolari de la familie şi prieteni, dar a suferit unele probleme timpurii, deoarece niciunul dintre fondatori nu a avut multă experienţă în ceea ce priveşte hardware-ul sau producţia. Încă de la început, Park a crezut că produsele cu capabilităţi de detectare a mişcării vor juca un rol semnificativ în viitorul tehnologiei de consum. Când Park şi Friedman s-au întâlnit pentru prima dată cu potenţiali investitori, tot ce aveau era o placă de circuit şi o cutie din lemn. Finanţarea şi producţia erau cele două principale obstacole cărora compania nou-înfiinţată trebuia să le facă faţă.

    În 2011, vânzările Fitbit au început să crească, deoarece tot mai mulţi utilizatori îşi înregistrau în mod curent activităţile fizice zilnice. Pentru a educa consumatorii despre această tehnologie nouă, compania a folosit tactici de marketing agresive pentru a-şi prezenta produsele; mai exact, Park şi Friedman au cheltuit 112 milioane de dolari pe activităţi de marketing. În prima zi de listare pe Bursa de Valori din New York (NYSE), acţiunile au crescut cu aproape 50%, ridicând oferta iniţială de la 20 de dolari la puţin sub 30 de dolari. Acest lucru a dus acţionarul principal al companiei, James Park, la o capitalizare în valoare de 600 de milioane de dolari.

    Ca dovadă a abordării sale inovatoare de a combina stilul, fitnessul şi tehnologia, Fitbit a colaborat recent cu marca de lux Tory Burch pentru a lansa o linie de brăţări, încercând astfel să atragă clienţi dintr-un nou segment demografic.

    Compania, care a devenit publică în iunie 2015, a vândut până acum peste 30 de milioane de brăţări colorate şi clipsuri. Astfel, valoarea netă estimată a lui James Park era de 87,6 milioane de dolari la data de 15 martie 2019. James Park deţine peste 33.000 de produse Fitbit, în valoare de aproximativ 700.000 de dolari, iar în ultimii patru ani a vândut unui fond de investiţii acţiuni în valoare de peste 83 milioane de dolari. În plus, el câştigă 3.624.300 de dolari pe an ca preşedinte al consiliului de administraţie şi director executiv la Fitbit.