In Vest, se moare de prea multa munca. Cum crezi ca este la noi?

O imagine populara in exteriorul Frantei este cea a unei forte
de munca rasfatate, protejata de concedieri printr-o legislatie
aproape ermetica si ocrotita de o saptamana de munca de 35 de ore.
Dar realitatea este adeseori diferita, potrivit expertilor,
reprezentantilor sindicalistilor si lucratorilor insisi.

“Cand am inceput cariera de psihiatru, in urma cu 35 de ani,
pacientii mei vorbeau despre vietile lor personale”, spune
Marie-France Hirigoyen, psihiatru francez care a facut munca de
pionierat in domeniul relatiilor de la locul de munca. “Acum toti
vorbesc despre locurile de munca. Oamenii sufera la serviciu. N-ar
trebui, daca judecam logic sau din punctul de vedere al
managementului. La urma urmei, au niste slujbe bune, concedii
frumoase. Dar sufera”.


In termeni statistici, cele 24 de sinucideri de la France
Telecom din februarie 2008 incoace – intre care opt numai de la
inceputul acestei veri – nu sunt extraordinare pentru o companie
care are 102.000 de angajati in Franta.

Organizatia Mondiala a Sanatatii estima pentru 2005 rata
sinuciderilor din Franta la 26,4 la 100.000 de barbati si 9,2 la
100.000 de femei. Este cea mai ridicata din randul marilor economii
europene, dar mult in urma Japoniei. In Statele Unite, cifrele sunt
17,7 pentru barbati si 4,5 pentru femei.

Expertii in sanatate mintala sunt intotdeauna extrem de atenti
cand atribuie o cauza unei sinucideri: nimeni nu stie ce forte
actioneaza asupra unui om. Dar ce a atras atentia publicului si a
guvernului francez este ca multe dintre sinucideri si peste o
duzina de tentative esuate de sinucidere au fost atribuite de unii
experti si oficiali din domeniu problemelor legate de serviciu.

Pe langa aceasta mai e si ceea ce Hirigoyen a descris ca
predispozitia pentru spectaculos a unora: intr-unul din cazuri, un
barbat s-a injunghiat, in stil harakiri, in timpul unei sedinte
(dar a supravietuit); in alt caz, o femeie s-a sinucis sarind de la
o fereastra situata la etajul al cincilea. “Stresul a devenit un
sport national”, spune Michel Marchet, secretarul sindicatelor din
banci din cadrul Confederatiei Generale a Muncii din Franta (CGT).
“E nevoie ca angajatorii sa modifice modul cum organizeaza munca,
dar nu avem impresia ca s-ar putea intampla asa ceva in viitorul
apropiat”.

Comments

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *