BusinessMagazin

Category: Servicii financiare

Analize din domeniul serviciilor financiare – totul despre împrumuturi, bănci dar și multe alte lucruri interesante din domeniul financiar

  • 2009, anul in care banii au devenit mai scumpi

    Bancile au fost primele care in toamna trecuta au apasat
    puternic pedala de frana, blocand finantarea pentru economie, dupa
    ce anii trecuti oferisera credite de miliarde de euro. Dupa cateva
    luni, firmele, deja lovite de intarzierile cu care statul isi
    platea facturile, au inceput sa se sufoce in lipsa finantarilor
    pentru activitatile curente.

    Florin Georgescu, prim-viceguvernatorul BNR, nota recent ca
    expunerea bruta a bancilor pe sectorul privat abia s-a mentinut la
    nivelul din decembrie anul trecut, respectiv 192 de miliarde de lei
    (45 de miliarde de euro) la sfarsitul lunii septembrie. Aceasta in
    conditiile in care statistica in lei este influentata de
    deprecierea cursului, iar intre timp unele banci au reinclus in
    bilanturi credite pe care le exportasera anterior catre
    bancile-mama.

    Activitatea comerciala a bancherilor s-a redus practic anul
    acesta la gestionarea portofoliului existent de clienti. Tot anul a
    stat astfel sub semnul celor trei “R” – restructurare, reesalonare
    sau refinantare a creditelor acordate.

    Daca in 2009 bancherii au fost dispusi sa restructureze credite,
    incercand sa castige timp alaturi de clientii lor, in 2010 se
    anunta furtuna, pentru ca in multe cazuri se va trece la executarea
    garantiilor din spatele creditelor neperformante. Calitatea
    portofoliilor de credite, acordate dupa criterii relaxate in anii
    trecuti, s-a deteriorat rapid incepand din toamna trecuta.
    Provizioanele mari pentru acoperirea pierderilor, care au ajuns la
    3 miliarde de euro la sfarsitul lui septembrie, au muscat puternic
    din profitul bancilor. La sfarsitul primelor noua luni, profitul
    cumulat al bancilor se ridica la 680 de milioane de lei (160 mil.
    euro), de cinci ori mai mic decat in aceeasi perioada din 2008.

    Inclusiv jucatori de top, precum Bancpost, Banca Transilvania
    sau ING s-au vazut astfel nevoiti sa recurga la masuri drastice de
    taiere de costuri, mergand de la trimiterea angajatilor in concediu
    fara plata pana la inchiderea de unitati si disponibilizarea de
    personal.

    Daca nu au mai dat credite in mediul privat, bancile s-au
    reorientat catre stat, care si-a triplat creditul contractat in
    ultimul an. Cumpararea de titluri de stat a fost un debuseu facil,
    care a permis plasarea lichiditatilor fara risc la dobanzi
    consistente.

    Cititi si:


    Politica: Sub semnul alegerilor


    Macroeconomie: Anul recesiunii


    Asigurari si pensii: Fara pierderi


    Bursa: Reteta banilor usori nu mai functioneaza


    Consultanta: Anul paradoxurilor


    Companiile energetice au pierdut din greutate


    Petrol si carburanti: Minus 20%


    Industrie: Fara cerere


    Farma: Anul surprizelor neplacute


    Industria alimentara: Consum redus


    Agricultura: 2009, anul nefericirii


    Retail si distributie: Comert cu surprize


    Textile: Anul extremelor – unii s-au extins, altii au
    inchis


    Piata auto, victima crizei


    Real estate: Chinul imobiliar


    Media: Reducere la jumatate


    Resurse umane: Anul concedierilor


    Telecom: Un pic mai bine


    Internet si IT: “A fost cel mai greu an”

  • Triplu salt in brokeraj

    Fondul Romano-American pentru Investitii (RAEF) si-a vandut participatia de peste 68% detinuta la societatea de brokeraj Intercapital Invest catre trei dintre managerii sai. Chiar daca Razvan Pasol, presedinte si director general al Intercapital, spune ca “e o tranzactie in interiorul grupului care nu schimba nimic din planurile si strategiile Intercapital”, profilul celor trei actionari majoritari ne trimite cu gandul spre alte posibile mutari, intr-un orizont de timp ceva mai lung, in sensul dezvoltarii companiei pana la un punct in care ar putea deveni interesant un nou exit. Actuala tranzactie, a carei valoare (neconfirmata de Pasol) s-ar situa, potrivit unor evaluari din piata, undeva spre 2,5 milioane de euro, inseamna practic ca Horia Manda (managing partner al Axxess Capital, companie care administreaza RAEF), Ionel Klipper (directorul executiv si presedintele RAEF) si Sandu Neculai Cristinel (ofiter-sef de investitii la RAEF) s-au decis sa se implice direct la Intercapital Invest. Manda detine acum peste 37% din firma de brokeraj, Klipper a preluat 27,15%, iar Neculai Cristinel restul actiunilor.

    O mai mai mare implicare a actionarilor, cunoscuta fiind experienta celor trei, va fi probabil un castig in ce priveste dezvoltarea Intercapital Invest. Cei trei au fost implicati in evenimente importante pe piata financiara, ca dezvoltarea si vanzarea Bancii Agricole, a Bancii Romanesti sau a unor companii ca Motoractive (leasing), Domenia Credit (credite ipotecare), Estima Finance (consumer finance), comerciantul de electrocasnice Domo, brokerul Certinvest si producatorul de vopsele Policolor. Intercapital a intermediat tranzactii de aproape 100 mil. euro in primele 11 luni ale lui 2009, cu venituri de 4 milioane de lei (aproape un milion de euro) dupa trei trimestre. Societatea si-a inceput activitatea in 1995, ca membru fondator al Bursei de Valori Bucuresti, condusa atunci de Marius Musat, fondatorul grupului de firme OK Exchange, si de alti oameni de afaceri. Patru ani mai tarziu, compania a fost preluata de un alt grup, condus de data aceasta de Eugen Voicu, fondatorul Certinvest. Voicu l-a adus pe Razvan Pasol la Intercapital; acelasi Voicu mai detine azi o participatie de 22% la Intercapital. Restul de 10% se imparte intre alti actionari, printre care si Pasol.

    Seful Intercapital se fereste acum sa evalueze societatea si admite doar ca valorile tuturor companiilor au scazut. “Important e ca Intercapital e mai solida acum decat in urma cu an si jumatate”, spune Pasol, care a fost nevoit sa inchida trei birouri din teritoriu, la Brasov, Bacau si Pitesti, renuntand si la angajatii de acolo. |nsa investitiile pentru cresterea cotei de piata au continuat, si Pasol crede ca strategia va da rezultate cand piata va iesi din criza. “|n 2008 am mizat pe eficientizare, insa din 2009 ne-am reluat dezvoltarea”, spune directorul Intercapital, unul dintre managerii care declarau, inca de la inceputul crizei, ca solutia cea mai proasta e sa nu faci nimic si sa astepti sfarsitul crizei. Intercapital a preluat de curand administratorul de investitii Investica Asset Management, tocmai pentru a-si completa portofoliul. “Anul trecut am recomandat unor clienti vanzarea, dar nu am avut o alternativa directa pe care sa le-o oferim. Acum, cu achizitia Investica, avem”, spune Pasol, care pregateste pentru inceputul anului viitor lansarea unui fond mutual monetar.

     

  • 2010 in viziunea oamenilor care tin de bani in companii

    “Pe o scara de 1 la 10, acum doi ani, importanta directorului
    financiar era de 5. Acum se situeaza undeva in zona 7. Importanta
    lui a crescut in timp pentru ca si responsabilitatea este mai
    mare”, a mentionat Ricard Martin, directorul de raportare
    financiara in cadrul ACCA (Association of Chartered Certified
    Accountants), in cadrul conferintei “CFO-ul, cel mai important
    manager pe timp de criza?”, organizata de BUSINESS Magazin, in
    parteneriat cu ACCA.

    Practic, Martin rezuma in cateva cuvinte faptul ca anul acesta
    departamentul financiar a avut un rol cheie in lupta pentru
    supravietuire a companiilor si, mai departe, lasa sa se inteleaga
    ca importanta sa este in crestere si ca , in curand, directorul
    financiar va deveni cel mai important jucator din companie.

    |n esenta, asta inseamna dublarea sau chiar triplarea
    responsabilitatilor, un nivel crescut de presiune si decizii
    drastice, care pot avea ca efect scaderea numarului de angajati, a
    salariilor, amanarea sau stoparea platii dividendelor. La o prima
    vedere, sarcina directorului financiar, care se transforma dintr-o
    data in “omul negru”, este foarte complicata in vremuri de criza.
    Pentru Reinhard Pichler, CFO-ul Petrom, cea mai mare companie de pe
    piata, lucrurile stau tocmai invers. “Rolul unui CFO este mai usor
    pe timp de criza decat atunci cand este liniste. Poti face greseli
    mult mai mari pe timp de crestere pentru ca te lasi luat de val”,
    spune zambind Pichler. Daca incepe insa sa enumere care au fost
    cele mai dificile dezicii pe care a trebuit sa le ia in 2009, tonul
    devine brusc serios. “Anul acesta a trebuit sa le comunicam
    actionarilor ca nu isi vor primi dividendele aferente anului 2008.
    Nu este un lucru usor, pentru ca acesti oameni au nevoie sa
    primeasca ceva in schimbul investitiilor pe care le-au facut”,
    adauga CFO-ul Petrom.

    De altfel, la Petrom, programele anticriza au fost demarate inca
    de anul trecut si vor fi continuate si anul viitor, cand va fi
    nevoie de aceeasi prudenta in gestionarea banilor din companie.
    Mesajul pe care Pichler a vrut sa-l transmita in interiorul
    grupului a fost acela ca trebuie sa fie foarte atenti la 2010 si
    anii care urmeaza pentru ca o intoarcere la cresterile din 2007 si
    2008 nu este deloc aproape.

    La fel a facut si Toyota Romania, unul dintre principalii
    jucatori de pe piata auto, care a avut de luptat cu un context inca
    si mai dur, in conditiile in care piata auto a scazut anul acesta
    cu peste 60%. Pentru cei de la Toyota, o prima problema a fost
    reducerea stocurilor create cu un an inainte. “Daca ai stocuri,
    esti mort. Toti dealerii auto au mizat pe o crestere continua a
    pietei, iar cand aceasta nu a mai venit ne-am vazut pusi in fata
    unor stocuri foarte mari si a trebuit sa incepem destocarea. Lucru
    care nu este deloc usor”, enunta Iuliana Andronache, CFO la Toyota
    Romania. Dincolo de promotiile pe care le-a facut pentru a vinde
    masinile de pe stoc, departamentul financiar a trebuit sa puna la
    punct o campanie de reducere a costurilor, in cadrul companiei.
    “S-au redus toate costurile, inclusiv cele de personal si am fost
    nevoiti sa trecem si noi la neplata dividendelor”, spune
    Andronache. Bugetul “foarte optimist” pentru anul viitor este la
    fel de sumbru si ia in calcul o temperare a scaderii dramatice din
    acest an. “In variante mai pesimiste, vorbim de o scadere cu 10%
    fata de anul acesta sau chiar 20%, in cazul organizarii alegerilor
    anticipate”, spune Andronache.

  • Lectiile unui an de criza

    Profesia de bancher a ajuns sa fie discreditata si sa se
    confrunte “cu un potop de injurii”, intrucat bancile sunt
    considerate vinovate pentru blocajul creditarii, a declarat Doru
    Lionachescu, partener principal la Capital Partners, la conferinta
    regionala “Bucuresti – Solutii castigatoare pe timp de criza”,
    organizata saptamana trecuta de Ziarul Financiar impreuna cu
    Enterprise Investors (EI).

    Dupa Lionachescu, interesul bancilor nu e sa sugrume afacerile,
    ci dimpotriva, sa gaseasca solutii impreuna cu companiile astfel
    incat sa-si poata recupera creditele acordate. Viteza cu care criza
    si-a aratat efectele, impingand companii spre incapacitate de plata
    si ulterior spre insolventa, a depasit insa capacitatea bancilor de
    a reactiona; in ultimii ani, cand cresterea economica s-a asociat
    cu explozia creditarii, bancherii cu experienta s-au concentrat in
    activitatea de vanzari, in timp ce departamentele de credite
    neperformante au ramas sa fie ocupate de oameni fara experienta,
    fie juniori, fie “<obligatii> care trebuia sa lucreze acolo”,
    dupa expresia lui Lionachescu, astfel incat bancile “s-au trezit ca
    principalii ostasi in lupta impotriva crizei nu au experienta”.

    Perioada urmatoare va aduce schimbari in privinta relatiilor
    dintre companiile aflate in dificultate de a-si plati creditele si
    banci. Conform oficialilor din BNR, consultarile prevazute pentru
    aceste zile cu FMI ar urma sa dea unda verde bancii centrale sa
    modifice inca din cursul lunii decembrie normele de clasificare a
    creditelor, astfel incat bancile comerciale sa poata reclasifica in
    fiecare luna creditele reesalonate, in functie de evolutia
    financiara a companiilor client; aceasta va permite bancilor sa fie
    mai elastice in privinta nivelului provizioanelor constituite si
    deci sa fie stimulate sa coopereze mai bine cu companiile
    debitoare.

    Deocamdata insa, experienta anului care aproape se incheie a
    dovedit ca, pana la a ajunge sa reesaloneze la banca o datorie,
    companiile cele mai afectate (si dintre care unele au si ajuns la
    insolventa, cum e cazul Flamingo din cauza datoriei catre ING) au
    neglijat sa abordeze la timp restructurarea financiara. Acelasi
    Doru Lionachescu da exemplul a doua companii (pe care nu le-a numit
    insa) in cazul carora firma sa a fost solicitata sa se ocupe de
    restructurare financiara, insa a refuzat, intrucat era deja prea
    tarziu; ambele companii au ajuns ulterior cazuri mediatizate de
    insolventa.

    |n afara de restructurare, un alt sfat pe care consultantii il
    au de dat pentru firmele aflate in dificultate este sa nu se
    fereasca de concedieri in numele ideii ca renuntarea la personal
    afecteaza imaginea unei afaceri. “Orice concediere face parte din
    viata unei companii”, spune Raluca Parvu, senior consultant la BPI
    Romania. |n fine, un al treilea ar fi buna-credinta fata de
    partenerii de afaceri, in orice situatie, inclusiv in situatia
    insolventei: “Marea avere pe care o firma o are in afara de
    activele sale este buna-credinta. Sa nu trimita semnale de
    neincredere”, sustine Stan Tarnoveanu, senior partner al Zamfirescu
    Racoti Predoiu.

    La conferinta regionala organizata de ZF si EI – a treia dupa
    cele de la Iasi si Timisoara – au fost acordate premii pentru cele
    mai performante companii din Muntenia si Dobrogea. Ziarul Financiar
    a selectat firme cu o cifra de afaceri de peste 40 de milioane de
    lei (10 milioane de euro) si care au facut profit anul trecut.
    Premiantii au fost Compania Case Utilaje Constructii SRL din Ilfov,
    importator de utilaje pentru constructii, producatorul de fructe
    Andany Trading SRL din Giurgiu si Trustul de Constructii Civile si
    Industriale din Arges.

  • Febra aurului revine

    La Mendrisio, intr-un colt al Elvetiei unde se vorbeste italiana
    si unde cam o treime din aurul lumii este rafinat in lingouri,
    afacerile infloresc. In fiecare zi, bratari si coliere sosesc aici
    in pungi de plastic – de la pietele din Orientul Mijlociu, de la
    casele de amanet din Asia si de la bijutierii din Europa si America
    de Nord. “Ar putea fi aurul bunicii tale sau un cadou de la un fost
    iubit”, spune Erhard Oberli, director executiv al Argor-Heraeus, o
    importanta companie de profil de aici, care proceseaza circa 360 de
    tone de aur anual. “Aurul nu dispare.” In mijlocul unei efuziuni
    mondiale alimentate de fonduri de investitii cu grad ridicat de
    risc, speculatori bogati si guverne care se grabesc sa faca
    provizii din pretiosul material, pretul aurului a atins cotatii
    care te amutesc.

    Considerat multa vreme un refugiu pentru investitorii prudenti,
    aurul a crescut pe masura ce dolarul a slabit constant, deficitele
    bugetare s-au marit in SUA si in Europa, iar bancile centrale au
    continuat sa pompeze mii de miliarde de dolari in economie,
    generand temeri cu privire la o noua bula a activelor. “Nu aurul
    s-a schimbat, ci cumparatorii de aur”, afirma Suki Cooper, strateg
    pentru piata de metale pretioase la Barclays Capital. “Este o
    modificare structurala pe care o observam in segmentul
    investitiilor, de la bancile centrale din Asia la investitorii
    individuali ce cumpara lingouri si monede.” “A crescut
    atractivitatea aurului”, adauga Cooper, care estimeaza ca pretul va
    trece de 1.140 de dolari uncia (116 lei gramul) pana in al doilea
    trimestru al anului urmator.

    Intr-adevar, luna trecuta Harrods’, binecunoscutul magazin din
    centrul Londrei, a inceput sa vanda monede, dar si lingouri de aur
    pornind de la un gram si pana la clasicele lingouri de 12,5
    kilograme pe care ne-am obisnuit sa le vedem prin filme in
    seifurile de la Fort Knox. Mezaninul magazinului Harrods’, unde se
    afla raionul de aur, a fost intesat de cumparatorii interesati.
    “Reactia a fost impresionanta”, spune Chris Hall, sef al
    departamentului de profil al Harrods’. “Lingourile sunt in mod cert
    mai populare decat monedele. Cele de 100 de grame sunt cele mai
    populare.”

    In Statele Unite, reclamele ce promit preturi mari la aur sunt o
    constanta in spoturile publicitare la TV de la miezul noptii, in
    vreme ce comerciantii isi pregatesc spatiile la malluri sau
    gazduiesc reuniuni amicale la ei acasa, propovaduind beneficiile
    investirii in aur. “Toata lumea are cate un semn pe care scrie “,
    zice Ron Lieberman, proprietarul Palisade Jewelers din Englewood,
    New Jersey. El estimeaza ca de zece ori mai multi oameni vin acum
    in magazinul lui ca sa vanda aurul decat in urma cu zece ani, cand
    metalul galben se vindea doar la o treime din pretul de acum. “Aud
    oameni care vin si spun ca aurul va ajunge la 2.000 de dolari
    uncia.”

    Clientii bijutierilor nu sunt singurii care prevad preturi grase
    pentru gramul de aur. Jim Rogers, un investitor care si-a castigat
    un renume investind pe pietele de marfuri, a spus recent la
    Bloomberg Television ca aurul va ajunge exact la acest pret –
    generand o reactie din partea lui Nouriel Roubini, un economist
    care a devenit cunoscut dupa ce a atras din vreme atentia asupra
    apropierii recesiunii. La o conferinta in New York, Roubini a
    descris previziunile lui Rogers drept “pur si simplu absurde”,
    spunand ca nu exista niciun fel de presiuni economice sau
    inflationiste care sa duca aurul la 2.000 de dolari uncia.

  • Ce actiuni ar putea deveni vedetele Bursei

    Daca investitiile la Bursa ar fi comparate cu o cursa de cai,
    acum ar fi momentul in care se fac pariurile. In ciuda cresterii
    pietei din ultimele luni, actiunile nu au trecut inca linia de
    start. Desi indicele BET s-a dublat de la inceputul lunii martie si
    pana acum, iar SIF-urile aproape ca s-au triplat, piata abia a
    ajuns la nivelurile din urma cu un an, adica abia au disparut
    efectele panicii de atunci. Din acest moment, pariurile devin mai
    dificile, mai riscante, pentru ca revenirile generalizate au
    trecut. Asadar, randamentele mari trebuie asteptate doar de la
    companiile care fac performanta, cele care vor gasi primele cheia
    iesirii din criza.

    Cel mai bine pozitionate sunt insa companiile care au sfidat
    criza si au reusit sa creasca atunci cand toata lumea scadea. Desi
    pot fi numarate pe degete, aceste companii nu au atras pana acum un
    interes deosebit din partea investitorilor, astfel ca, din punctul
    de vedere al evolutiei bursiere, s-au pierdut in pluton. Faptul ca
    au obtinut profituri in crestere si si-au majorat afacerile nu
    reprezinta o garantie ca actiunile lor vor creste imediat, dar
    merita urmarite pana la vremuri mai bune.


    Dupa primele noua luni ale anului, cele mai multe companii
    listate care au raportat rezultate in crestere sunt din industria
    alimentara, sector considerat de majoritatea analistilor ca fiind
    unul defensiv, pentru care exista o cerere relativ constanta. In
    aceste conditii, nu a fost o surpriza faptul ca producatorul de
    lactate Albalact Alba Iulia (ALBZ), cea mai mare companie din
    industria alimentara listata, a raportat vanzari in crestere cu 25%
    in primele noua luni, dar si un profit usor mai mare decat anul
    trecut. Albalact este una dintre actiunile intens tranzactionate pe
    bursa RASDAQ, fiind si una dintre putinele companii listate pentru
    care exista un interes major de achizitie din partea investitorilor
    strategici.

    Surprizele au venit insa din sectorul agricol, de la fostele
    “avicole” (ferme de crestere a pasarilor) listate pe RASDAQ la
    mijlocul anilor 90, care nu au fost niciodata in topul
    preferintelor investitorilor, din cauza rezultatelor slabe. In
    primele noua luni, Avicola Buzau (AVZU) a raportat un profit de 3
    milioane de lei, dupa ce a incheiat ultimii trei ani cu pierderi,
    iar afacerile companiei au scazut cu 4%, la 86 de milioane de lei.
    Compania este furnizor de carne de pui pentru restaurantele KFC
    (operate de compania US Food Network), ceea ce-i asigura o cerere
    destul de stabila. Pe Bursa, actiunile AVZU au crescut de la
    inceputul anului cu 76%, insa capitalizarea companiei nu depaseste
    22 de milioane de lei.

    Rezultate asemanatoare a publicat si Avicola Brasov (AVLE),
    companie controlata de omul de afaceri Ioan Popa, proprietarul
    grupului Transavia, cu sediul in Alba Iulia. Brandul Transavia a
    fost intens promovat, fiind destul de vizibil in hipermarketuri.
    Afacerile Avicola Brasov au crescut in aceste conditii cu 41%, la
    75 de milioane de lei, iar profitul net al companiei s-a majorat cu
    350%, la 4,7 milioane de lei. Capitalizarea companiei este in
    prezent de 21,6 milioane de lei, in conditiile in care actiunile
    s-au dublat de la inceputul anului. Printre vedetele din sectorul
    agricol de la Bursa se numara si Nutricom Oltenita (NUTE), companie
    care produce furaje pentru animale, dar detine si o ferma de porci
    si una de pasari la Calarasi. Afacerile Nutricom au crescut cu 24%
    in primele noua luni, la 113 milioane de lei, iar profitul a urcat
    de la 140.000 de lei, la 6,5 milioane de lei. Compania are o
    capitalizare de circa 60 de milioane de lei, dar actiunile sunt
    putin tranzactionate si inregistreaza oscilatii ridicate.

  • Leasingul este cel mai afectat domeniu din tara dupa anul crizei

    Putem fi doar pesimisti, avand in vedere cum evolueaza
    indicatorii macroeconomici, situatia agentilor comerciali si
    puterea de cumparare. In momentul de fata, cel mai bun scenariu pe
    care il vedem este ca scaderea sa se opreasca la acest nivel”,
    spune Adriana Ahciarliu, secretarul general al Asociatiei
    Societatilor Financiare – ALB Romania. Pesimismul pe care il
    manifesta Ahciarliu si, de altfel, toate companiile de leasing din
    piata, este unul justificat, in conditiile in care valoarea
    bunurilor finantate in leasing a scazut in primele noua luni ale
    anului cu 74% fata de aceeasi perioada a anului trecut. Concret,
    vorbim despre o piata care abia mai depaseste un miliard de euro,
    in conditiile in care anul trecut se indrepta spre valoarea de 4,2
    miliarde de euro.

    Cele mai puternice scaderi au venit tocmai de la segmentele care
    pana anul trecut explodasera, adica de la vanzarile de echipamente
    si masini. Astfel, leasingul de echipamente a inregistrat cel mai
    mare declin, de 77%, in timp ce finantarile pentru autovehicule au
    ajuns, dupa primele noua luni, la aproape 686 de milioane de euro.
    Scaderea de la o valoare de aproape trei miliarde de euro, cat era
    piata leasingului pentru masini in septembrie 2008, este
    impresionanta. Cu toate acestea, cand se gandesc la revenire,
    companiile de leasing tot in masini isi pun sperantele. “Noi am
    crescut foarte mult in perioada 2005-2008, cand s-au cumparat cele
    mai multe masini. Daca ne gandim ca dupa cinci ani de folosire
    proprietarii isi schimba masinile, probabil ca in 2011 vom incepe
    sa ne revenim”, spune Razvan Diaconescu, directorul general al
    Impuls Leasing. Anii 2011, chiar 2012, sunt invocati si de
    reprezentantii ALB, ca fiind orizontul de timp cel mai apropiat in
    care vom vedea o revigorare a pietei.


    Pe segmentul echipamentelor, utilajele de constructii au fost
    cele mai afectate – lucru usor explicabil, avand in vedere sistarea
    multor proiecte imobiliare. Daca anul trecut mai bine de jumatate
    din echipamentele finantate in leasing erau utilaje de constructii,
    acum doar 27% dintre echipamentele cumparate mai fac parte din
    aceasta categorie. Jean-Claude Boloux, presedintele Asociatiei
    Societatilor Financiare – ALB Romania spune ca declinul de pe acest
    segment a fost cauzat nu doar de ce s-a intamplat in mediul privat,
    ci si de oprirea proiectelor publice de constructii.


    De asemenea, leasingul imobiliar a scazut cu 40% fata de anul
    trecut, astfel ca finantarile pentru achizitiile imobiliare abia
    depasesc 183 de milioane de euro. Acest segment a fost sustinut in
    principal de tranzactiile de sale&lease-back pentru hoteluri si
    spatiile de birouri, pentru ca de retail si de rezidential nici nu
    se poate pune problema, in urma blocarii pietei. Desi este relativ
    optimist in ceea ce priveste revenirea segmentelor auto si de
    echipamente, cand vine vorba despre imobiliare, directorul general
    de la Impuls Leasing spune ca vor mai trece cel putin cinci ani
    pana cand se vor relua finantarile serioase pentru acest
    sector.

  • Cum se imbina strategia bancilor locale cu faimosul calm unguresc

    OTP a intrat in Romania in vara lui 2004, prin achizitia RoBank.
    Putin prea tarziu, spune Diosi, care ar fi preferat ca OTP sa fi
    prins cresterea sectorului bancar cu unul sau doi ani mai devreme.
    Mai ales in ce priveste divizia de retail, respectiv creditele
    pentru populatie. Daca ar fi ajuns mai devreme in Romania, OTP ar
    fi putut prinde boom-ul creditului de consum cu toate sistemele si
    departamentele pregatite, si astfel ar fi putut profita mai mult de
    climatul pozitiv. Asa insa, se refera la cresterea sectorului
    bancar ca la o cursa nebuna de care s-a tinut de multe ori la
    distanta.

    “Cand o competitie nu e normala, nu e obligatoriu sa te afisezi
    la start”, argumenteaza Diosi, intr-un interviu pentru BUSINESS
    Magazin, comportamentul mai degraba conservator al OTP Romania.
    Oricum, spune el, cine vrea sa ia decizii strategice privind
    exclusiv catre perioadele de minim sau de maxim nu poate avea
    succes. “Strategia trebuie gandita luand in considerare imaginea de
    ansamblu, aceea ca Romania are potential de crestere, la fel si
    banca, si de-asta ma aflu eu aici.”

    Crede ca pentru o piata mica, deci mai dinamica pentru afacerile
    bancare decat economiile mature, Romania ar fi trebuit sa
    reactioneze mai rapid la noile conditii si sa faca schimbarile
    necesare din timp. Asa cum a facut-o sucursala din Romania fata de
    banca-mama de la Budapesta. “Noi am stopat planurile de dezvoltare
    inca de la sfarsitul lui 2007, dupa care in 2008 am deschis o
    singura agentie si din octombrie am inceput programul de
    restructurare.”

    Diosi intelege, dar nu e de acord cu comportamentul
    institutiilor-mama care in perioadele dificile vor sa preia cat mai
    strans fraiele birourilor locale si, daca se poate, sa controleze
    tot. “Cand ne-au spus (biroul central) ca trebuie sa fim mai
    stricti cu creditele, noi deja eram mai stricti; cand au inceput
    planurile de restructurare, noi deja aplicaseram o serie de
    masuri”, subliniaza Diosi. “Pestele mic inoata intotdeauna mai
    repede”, conchide el.

    Dupa ce banca din Romania si-a asigurat lichiditatea (a redus
    drastic creditarea si a obtinut, chiar la inceput de an, o
    finantare de 26 de milioane de euro de la banca-mama), s-a
    concentrat pe resursele umane. La inceputul anului, Diosi a
    disponibilizat 37 de oameni din cei peste 1.100 de angajati, iar in
    septembrie a decis sa majoreze salariile oamenilor cu 4,5% in
    medie. “In anii de cresteri agresive, cand bancile deschideau sute
    de sucursale noi, problema oamenilor a fost un cosmar, si
    performantele, eficienta si mai ales loialitatea oamenilor au avut
    de suferit”, spune Diosi. In 2007 s-a decis sa faca noi angajari
    numai pe posturile unde nu existau candidati interni, in celelalte
    cazuri preferand sa promoveze, in proportie de 95%, oameni din
    interior.

  • Dependenta de SIF

    Putini s-ar fi gandit ca din cuponiada de la mijlocul anilor ’90
    se vor naste cele mai importante companii listate la bursa: SIF
    Banat-Criasana (SIF1), SIF Moldova (SIF2), SIF Transilvania (SIF3),
    SIF Muntenia (SIF4) si SIF Oltenia (SIF5).

    In numar de cinci, Societatile de Investitii Financiare (SIF)
    sunt printre cele mai populare plasamente in randul investitorilor
    locali si internationali, individuali si institutionali. Cu greu
    poate fi gasit un fond de actiuni care sa nu aiba titluri ale
    vreunei SIF in portofoliu, tot SIF sunt cele care atrag plasamente
    din partea fondurilor straine, dar si prima investitie pe piata de
    capital a unui investitor de rand. Si exista o explicatie foarte
    buna pentru acest lucru: SIF au inregistrat in ultimii zece ani
    cresteri cuprinse intre 1.400% si 3.700%, evolutii cu greu atinse
    de alte companii listate la bursa.

    “Popularitatea in randul investitorilor este in stransa legatura
    cu lichiditatea acestor titluri. Actiunile au cea mai mare pondere
    in volumul zilnic de tranzactionare. Cu greu poti gasi zece actiuni
    pe piata locala care sa fie cu adevarat lichide”, spune Rares
    Nilas, directorul general al societatii de brokeraj BT Securities.
    “SIF sunt idealul a ceea ce trebuie sa fie pe piata locala de
    capital. Sunt lichide, au numar mare de actiuni scos la
    tranzactionare si nu au conturat un actionar majoritar”,
    completeaza Lucian Isac, directorul general al societatii de
    brokeraj Estinvest.


    Practic, SIF reprezinta mai mult de cinci companii listate la
    bursa. Prin modul in care au fost strucuturate, SIF sunt societati
    de investitii, fonduri inchise de investitii si fonduri de private
    equity, toate la un loc. Mai mult, achizitionand actiuni la una
    dintre SIF, investitorul are acces la un subportofoliu de pana la
    peste 200 de companii, la care respectiva SIF este actionar
    majoritar sau minoritar, dar si la obligatiuni, titluri de stat si
    depozite bancare.

    Din cele peste 200 de companii pe care le detin in portofoliu,
    participatiile la BCR si la BRD sunt de departe cele mai valoroase.
    Sursa importanta de venituri, avand in vedere dividendele pe care
    aceste doua banci le-au platit de-a randul anilor. “Plasamentul in
    actiunile SIF este de luat in seama nu doar din punctul de vedere
    al rezultatelor financiare, care au fost bune anul acesta, dar si
    din perspectiva dividendelor. Ani la rand, SIF si-au rasplatit
    investitorii cu dividende”, explica Isac.

    Poate mai mult decat rezultatele financiare, care s-au situat
    peste asteptarile primului an de criza, informatiile si zvonurile
    privind ridicarea pragului de detinere au favorizat cresterea
    cotatiilor. Mai ales ca anul trecut titlurile SIF au fost printre
    principalele afectate de pe piata bursiera locala, prabusindu-se cu
    peste 70%.
    Dupa ce proiectul de lege privind majorarea pragului de detinere de
    la 1% la 5% a fost aprobat saptamana trecuta de Senat, indicele de
    ansamblu al societatilor, BET-FI, a urcat intr-o singura zi cu pana
    la 7%.

    “Ridicarea pragului pana la limita de 5% este doar un prim pas
    inspre eliminarea acestuia. Nicio alta societate listata pe o bursa
    europeana nu are prag de detinere”, mai spune Isac.

  • Actiunile nu mai au putere sa creasca. Brokerii se tem de ce e mai rau

    Criza politica interna si semnalele nu prea incurajatoare la
    nivel international au sters in ultimele doua luni 20% din avansul
    SIF-urilor si in cateva saptamani principalii indici ai Bursei au
    pierdut circa 10%, punand din nou pe ganduri investitorii.

    Daca raliul Bursei inceput in luna martie a fost considerat in
    prima faza ca o revenire temporara pe o tendinta de scadere si mai
    apoi ca o anticipare a revenirii economiei la nivel mondial, in
    prezent noile scaderi ar putea anticipa din nou o evolutie in forma
    literei “W” a economiei. Parerea este impartasita de cei mai multi
    brokeri, care se asteapta la corectii pentru perioada urmatoare,
    dar, spun ei, minimele atinse la inceputul anului vor ramane
    istorie.


    Mihai Piscan, broker la EFG Eurobank Securities, observa pe
    graficul SIF-urilor o formatiune specifica analizei tehnice “top
    and shoulders” (cap si umeri) alcatuita dintr-o linie sub forma de
    umar, o linie a gatului si o linie a capului, semanand cu partea
    superioara a torsului unei persoane, care indica de obicei o
    inversare a trendului. “SIF-urile au incercat de trei ori sa sparga
    pragul de la 20.000 de puncte. Totusi ma astept ca noiembrie sa fie
    o luna de scaderi, indicate de analiza tehnica printr-o formatiune
    cap si umeri”, spune Piscan, care nu exclude insa ca apropierea
    sarbatorilor sa aduca optimismul pe Bursa in decembrie.
    “Pe termen mediu si lung, cred ca cine va strange actiuni in 2009
    si 2010 se va pozitiona foarte bine pe ciclul de crestere din
    urmatorii 7-8 ani. Cand se disipeaza in piata vesti proaste, atunci
    sunt momentele bune de cumparat pe Bursa”, considera Piscan.

    Alti brokeri vorbesc de o revenire “zbuciumata” a economiilor si
    implicit a Bursei, presarata cu corectii care pot fi semnificative.
    “Pietele externe dau semne de nervozitate si pana la sfarsitul
    anului este posibil sa vedem corectii. Factorii locali incep sa
    conteze in sens negativ din pacate si din cauza lipsei de masuri a
    statului la nivelul economiei este posibil ca primele sase luni din
    anul viitor sa fie foarte grele, iar acest lucru sa afecteze Bursa.
    Nu vad noi minime, dar scenariul cel mai probabil este cel al unor
    corectii care pot fi semnificative”, spune Razvan Pasol, directorul
    general al societatii de brokeraj Intercapital Invest.

    Brokerii spun ca nici o evolutie pozitiva pe plan extern a
    burselor nu mai este o reteta sigura pentru cresteri pe Bursa in
    acest moment. “O evaluare pozitiva afara ar incuraja investitorii
    pe plan intern, dar acest lucru n-ar fi suficient pentru Bursa daca
    nu exista optimism si la nivel intern. Nici stirile din afara nu
    sunt incurajatoare, tendinta fiind mai mult de pesimism. In
    conditiile in care criza politica va continua si datele macro de la
    noi nu sunt foarte bune, acest lucru se va reflecta si asupra
    pietei de capital. Piata arata in acest moment cresteri, dar cred
    ca sunt doar corectii pozitive pe un trend descendent”, este de
    parere Marcel Murgoci, directorul de tranzactionare al Estinvest
    din Focsani.