Category: Analize

Descoperă analize de afaceri și din domeniul financiar – pentru a rămâne informat ai nevoie să citești aceste analize.

  • Febra aurului revine

    La Mendrisio, intr-un colt al Elvetiei unde se vorbeste italiana
    si unde cam o treime din aurul lumii este rafinat in lingouri,
    afacerile infloresc. In fiecare zi, bratari si coliere sosesc aici
    in pungi de plastic – de la pietele din Orientul Mijlociu, de la
    casele de amanet din Asia si de la bijutierii din Europa si America
    de Nord. “Ar putea fi aurul bunicii tale sau un cadou de la un fost
    iubit”, spune Erhard Oberli, director executiv al Argor-Heraeus, o
    importanta companie de profil de aici, care proceseaza circa 360 de
    tone de aur anual. “Aurul nu dispare.” In mijlocul unei efuziuni
    mondiale alimentate de fonduri de investitii cu grad ridicat de
    risc, speculatori bogati si guverne care se grabesc sa faca
    provizii din pretiosul material, pretul aurului a atins cotatii
    care te amutesc.

    Considerat multa vreme un refugiu pentru investitorii prudenti,
    aurul a crescut pe masura ce dolarul a slabit constant, deficitele
    bugetare s-au marit in SUA si in Europa, iar bancile centrale au
    continuat sa pompeze mii de miliarde de dolari in economie,
    generand temeri cu privire la o noua bula a activelor. “Nu aurul
    s-a schimbat, ci cumparatorii de aur”, afirma Suki Cooper, strateg
    pentru piata de metale pretioase la Barclays Capital. “Este o
    modificare structurala pe care o observam in segmentul
    investitiilor, de la bancile centrale din Asia la investitorii
    individuali ce cumpara lingouri si monede.” “A crescut
    atractivitatea aurului”, adauga Cooper, care estimeaza ca pretul va
    trece de 1.140 de dolari uncia (116 lei gramul) pana in al doilea
    trimestru al anului urmator.

    Intr-adevar, luna trecuta Harrods’, binecunoscutul magazin din
    centrul Londrei, a inceput sa vanda monede, dar si lingouri de aur
    pornind de la un gram si pana la clasicele lingouri de 12,5
    kilograme pe care ne-am obisnuit sa le vedem prin filme in
    seifurile de la Fort Knox. Mezaninul magazinului Harrods’, unde se
    afla raionul de aur, a fost intesat de cumparatorii interesati.
    “Reactia a fost impresionanta”, spune Chris Hall, sef al
    departamentului de profil al Harrods’. “Lingourile sunt in mod cert
    mai populare decat monedele. Cele de 100 de grame sunt cele mai
    populare.”

    In Statele Unite, reclamele ce promit preturi mari la aur sunt o
    constanta in spoturile publicitare la TV de la miezul noptii, in
    vreme ce comerciantii isi pregatesc spatiile la malluri sau
    gazduiesc reuniuni amicale la ei acasa, propovaduind beneficiile
    investirii in aur. “Toata lumea are cate un semn pe care scrie “,
    zice Ron Lieberman, proprietarul Palisade Jewelers din Englewood,
    New Jersey. El estimeaza ca de zece ori mai multi oameni vin acum
    in magazinul lui ca sa vanda aurul decat in urma cu zece ani, cand
    metalul galben se vindea doar la o treime din pretul de acum. “Aud
    oameni care vin si spun ca aurul va ajunge la 2.000 de dolari
    uncia.”

    Clientii bijutierilor nu sunt singurii care prevad preturi grase
    pentru gramul de aur. Jim Rogers, un investitor care si-a castigat
    un renume investind pe pietele de marfuri, a spus recent la
    Bloomberg Television ca aurul va ajunge exact la acest pret –
    generand o reactie din partea lui Nouriel Roubini, un economist
    care a devenit cunoscut dupa ce a atras din vreme atentia asupra
    apropierii recesiunii. La o conferinta in New York, Roubini a
    descris previziunile lui Rogers drept “pur si simplu absurde”,
    spunand ca nu exista niciun fel de presiuni economice sau
    inflationiste care sa duca aurul la 2.000 de dolari uncia.

  • Ce actiuni ar putea deveni vedetele Bursei

    Daca investitiile la Bursa ar fi comparate cu o cursa de cai,
    acum ar fi momentul in care se fac pariurile. In ciuda cresterii
    pietei din ultimele luni, actiunile nu au trecut inca linia de
    start. Desi indicele BET s-a dublat de la inceputul lunii martie si
    pana acum, iar SIF-urile aproape ca s-au triplat, piata abia a
    ajuns la nivelurile din urma cu un an, adica abia au disparut
    efectele panicii de atunci. Din acest moment, pariurile devin mai
    dificile, mai riscante, pentru ca revenirile generalizate au
    trecut. Asadar, randamentele mari trebuie asteptate doar de la
    companiile care fac performanta, cele care vor gasi primele cheia
    iesirii din criza.

    Cel mai bine pozitionate sunt insa companiile care au sfidat
    criza si au reusit sa creasca atunci cand toata lumea scadea. Desi
    pot fi numarate pe degete, aceste companii nu au atras pana acum un
    interes deosebit din partea investitorilor, astfel ca, din punctul
    de vedere al evolutiei bursiere, s-au pierdut in pluton. Faptul ca
    au obtinut profituri in crestere si si-au majorat afacerile nu
    reprezinta o garantie ca actiunile lor vor creste imediat, dar
    merita urmarite pana la vremuri mai bune.


    Dupa primele noua luni ale anului, cele mai multe companii
    listate care au raportat rezultate in crestere sunt din industria
    alimentara, sector considerat de majoritatea analistilor ca fiind
    unul defensiv, pentru care exista o cerere relativ constanta. In
    aceste conditii, nu a fost o surpriza faptul ca producatorul de
    lactate Albalact Alba Iulia (ALBZ), cea mai mare companie din
    industria alimentara listata, a raportat vanzari in crestere cu 25%
    in primele noua luni, dar si un profit usor mai mare decat anul
    trecut. Albalact este una dintre actiunile intens tranzactionate pe
    bursa RASDAQ, fiind si una dintre putinele companii listate pentru
    care exista un interes major de achizitie din partea investitorilor
    strategici.

    Surprizele au venit insa din sectorul agricol, de la fostele
    “avicole” (ferme de crestere a pasarilor) listate pe RASDAQ la
    mijlocul anilor 90, care nu au fost niciodata in topul
    preferintelor investitorilor, din cauza rezultatelor slabe. In
    primele noua luni, Avicola Buzau (AVZU) a raportat un profit de 3
    milioane de lei, dupa ce a incheiat ultimii trei ani cu pierderi,
    iar afacerile companiei au scazut cu 4%, la 86 de milioane de lei.
    Compania este furnizor de carne de pui pentru restaurantele KFC
    (operate de compania US Food Network), ceea ce-i asigura o cerere
    destul de stabila. Pe Bursa, actiunile AVZU au crescut de la
    inceputul anului cu 76%, insa capitalizarea companiei nu depaseste
    22 de milioane de lei.

    Rezultate asemanatoare a publicat si Avicola Brasov (AVLE),
    companie controlata de omul de afaceri Ioan Popa, proprietarul
    grupului Transavia, cu sediul in Alba Iulia. Brandul Transavia a
    fost intens promovat, fiind destul de vizibil in hipermarketuri.
    Afacerile Avicola Brasov au crescut in aceste conditii cu 41%, la
    75 de milioane de lei, iar profitul net al companiei s-a majorat cu
    350%, la 4,7 milioane de lei. Capitalizarea companiei este in
    prezent de 21,6 milioane de lei, in conditiile in care actiunile
    s-au dublat de la inceputul anului. Printre vedetele din sectorul
    agricol de la Bursa se numara si Nutricom Oltenita (NUTE), companie
    care produce furaje pentru animale, dar detine si o ferma de porci
    si una de pasari la Calarasi. Afacerile Nutricom au crescut cu 24%
    in primele noua luni, la 113 milioane de lei, iar profitul a urcat
    de la 140.000 de lei, la 6,5 milioane de lei. Compania are o
    capitalizare de circa 60 de milioane de lei, dar actiunile sunt
    putin tranzactionate si inregistreaza oscilatii ridicate.

  • Fotoreportaj: Reteta turcilor de iesire din recesiune

    Pe strazile Istanbulului, criza economica nu se vede:
    comerciantii au terasele si buticurile pline de clienti, iar
    magazinele de pe principala artera comerciala a cartierului Taksim
    sunt neinca-patoare pentru turisti. Numarul de straini care
    viziteaza Turcia a fost de 15 milioane in primele sapte luni ale
    anului, in crestere cu 1,1% fata de aceeasi perioada a anului 2008.
    Turismul este o sursa importanta de venituri pentru turci: anul
    trecut a contribuit cu 22 miliarde de dolari (15 mld. euro) la PIB,
    care a fost anul trecut de 741 mld. dolari (506 mld. euro). Nici
    sectorul constructiilor nu pare afectat in orasul de pe Bosfor:
    zgarie-norii din partea asiatica si lucrarile de infrastructura se
    dezvolta in continuare rapid, datorita investitiilor straine.
    Intr-un perimetru de cativa kilometri se afla hotelurile unor
    lanturi internationale precum Ritz-Carlton, Intercontinental, Hyatt
    si Swissotel, dar si un hotel in constructie, care ar putea fi
    finalizat anul viitor.


    Toate aceste semne ridica intrebarea daca turcii chiar sunt atat
    de ocoliti de criza precum pare. “Ne asteptam ca economia turceasca
    sa isi revina mai rapid decat in oricare alta tara emergenta din
    Europa”, declara inca de acum cateva luni Manik Narain, economist
    al bancii Standard Chartered, in timp ce BERD estimeaza acum ca, la
    anul, economia Turciei va creste cu 3,5%. Analistii de la Barclays
    prevad la randul lor pentru anul viitor o crestere de 3%, cea mai
    mare din regiune. Cum a reusit acest stat performanta de a atenua
    impactul crizei? Raspunsul rezida in lectia invatata de-a lungul
    anilor din numeroasele crize interne care au zguduit tara.

    Cel mai important atu pe care turcii l-au avut a fost sistemul
    bancar. Dupa criza din 2001, cu un PIB in contractie cu 8,5%, o
    inflatie de 86% si o depreciere fara precedent a lirei, guvernul
    turcesc a lansat un program de reglementare a sectorului financiar.
    Noile reguli stabilite de autoritatea din domeniu au transformat
    sectorul bancar intr-unul eficient si competitiv, ceea ce a dus la
    o crestere a incre-derii investitorilor straini, materializata in
    investitii straine directe masive. “Am initiat reforme structurale
    cuprinzatoare dupa criza din 2001, care au dus la cresterea
    stabilitatii macroeconomice si au imbunatatit sanatatea sectorului
    bancar, oferind protectie impotriva socurilor externe”, declara
    vicepresedintele turc Ali Babacan.

    Sistemul bancar turcesc a scapat treptat de activele toxice pe
    care le detinea si s-a orientat catre sectorul real al economiei si
    spre creditarea populatiei. “Creditele de consum au fost franate la
    sfarsitul anului 2008, din cauza contextului mondial nefavorabil,
    dar pe parcursul acestui an s-a dat drumul din nou la creditare,
    iar in aprilie s-a revenit la situatia dinainte de criza”, sustine
    Ali Toga Zaim, directorul de marketing al Ulker, companie ce
    activeaza in domeniul alimentar. Datorita surselor de finantare
    disponibile la costuri reduse, consumul a inceput din nou sa
    creasca, in special in industria alimentara, cel mai putin afectata
    de criza. “Fara mancare nu se poate, de aceea am continuat sa
    inregistram cresteri in acest sector”, spune Zaim. El adauga ca
    alte segmente, precum produsele de ingrijire personala, au suferit
    scaderi la inceputul anului, dar si-au revenit pe parcurs.

  • Producatorii de ciment se gandesc la 2011

    Edmund Piess ar avea probabil mai multe motive sa fie un
    director de fabrica fericit. In primul rand, conduce de aproximativ
    un an si jumatate Uzina Medgidia a Lafarge Ciment, cea mai
    profitabila mare fabrica din tara – indiferent de sectorul de
    productie – daca tinem cont ca Lafarge este liderul
    profitabilitatii in randul celor mai mari 100 de companii
    romanesti, dar si de faptul ca fabrica de la Medgidia are cea mai
    mare capacitate locala de productie a cimentului.

    Un alt motiv de bucurie ar putea fi faptul ca dupa mai multe
    sfarsituri de an petrecute “pe baricade” in fabrica – inainte de a
    prelua conducerea uzinei de la Medgidia a fost directorul
    celeilalte fabrici de ciment a Lafarge din Romania, cea la Hoghiz,
    judetul Brasov – va avea parte de un sfarsit de an mai linistit.
    “Vom avea un Craciun mai linistit in acest an, deoarece nu este
    presiune din partea pietei. In 2007 si 2008, chiar daca cererea e
    mai mica iarna, produceam pentru vara, toate stocurile erau la
    minimum. Anul acesta va fi mai lejer.”

    In termeni de business, acest Craciun mai linistit se raporteaza
    la rezultatele exceptionale inregistrate in anii buni ai pietei
    imobiliare de cei trei mari producatori locali de ciment, francezii
    de la Lafarge, Carpatcement – subsidiara a grupului german
    HeidelbergCement – si elvetienii de la Holcim. Cu cifre de afacerii
    de sute de milioane de euro si marje de profit ce depaseau de cele
    mai multe ori 30%, producatorii de ciment au fost priviti adesea cu
    invidie. Recesiunea economica nu a ocolit insa deloc acest sector.
    Spre exemplu, raportul trimestrial al Lafarge la nivel regional
    arata ca subsidiara locala din sectorul cimentului a inregistrat in
    primele noua luni o scadere in volum de 34,4%, cea mai mare din
    grup la nivel regional.

    “Tendinta se va mentine pana la finalul acestui an, ultimele
    trei luni nu au cum compensa un an slab si nici acestea nu au fost
    excelente. Este oricum o scadere generala la nivel de industrie”,
    comenteaza Phillipe Questiaux, presedintele Lafarge Ciment, cel mai
    mare producator din piata. Nici ceilalti, Holcim si Carpatcement,
    nu au fost ocoliti de scaderi, situate la noua luni in jur de 15%,
    potrivit raportarilor la nivel de grupuri. Scaderea cifrelor de
    afaceri si a profiturilor ar urma sa fie insotita si de o reducere
    a marjelor de profit, din cauza reducerii preturilor de vanzare.
    Phillipe Questiaux sustine si ca anumite costuri au crescut in
    acest an, ceea ce va duce la o majorare de preturi in prima parte a
    anului viitor.

  • Salvarea dealerilor auto: Noroc ca masinile se mai si strica

    Cand cumperi o masina, e un moment placut pentru toata lumea.
    Cand te duci cu o masina in service, atunci nu mai este un moment
    placut si de aceea e foarte important sa cresti increderea”.

    Placute sau nu pentru clienti, activitatile din service descrise
    plastic de Philipp Hagenburger, 45 de ani, seful diviziei de
    servicii post-vanzare din cadrul Mercedes-Benz Romania, contribuie
    in general cu cel putin 20% la afacerile unui dealer si, mai
    important, aduc 80% din profit.
    Iar acum, cand vanzarile de masini s-au prabusit, potrivit celor
    mai recente statistici la jumatate, activitatea de service inseamna
    de cele mai multe ori supravietuirea unui dealer.

    “Cred ca anul acesta afacerile dealerilor vor depinde in
    proportie de peste 40% de service si celelalte activitati
    post-vanzare. Aceasta nu inseamna neaparat ca afacerile cu piese de
    schimb cresc; noi (divizia de servicii post-vanzare – n. red.) sunt
    cam la acelasi nivel ca in 2008. In schimb, vanzarile de masini
    s-au redus”, afirma Hagenburger.

    Este greu de crezut astfel ca cifra de afaceri totala a
    companiei se va mai apropia anul acesta de cele peste 414 milioane
    de euro realizate anul trecut, potrivit datelor disponibile pe
    site-ul Ministerului de Finante.

    In cazul Porsche Romania, reprezentantul grupului german
    Volkswagen in Romania si cel mai mare importator auto din tara,
    procentul reprezentat de serviciile after-sales ar putea fi chiar
    mai mare. Practic, mai mult de jumatate din vanzarile companiei ar
    putea proveni anul acesta din piese si alte servicii post-vanzare,
    dupa cum estima la jumatatea acestui an Brent Valmar, directorul
    general al companiei. Iar cum marjele de profit la vanzarea de
    masini s-au diminuat dramatic, in paralel cu vanzarile, nu este
    deloc deplasat, cred analistii pietei auto, sa afirmam ca singurul
    profit pe care il vor vedea dealerii auto in acest an va fi doar de
    pe urma reviziilor programate la masini si a reparatiilor (dar si
    aici sunt intarzieri foarte mari la platile pe care trebuie sa le
    faca societatile de asigurari).

    “A fost, daca vreti, singurul impact pozitiv pe care criza l-a
    avut in aceasta industrie. I-a facut pe dealeri mult mai constienti
    de importanta segmentului de servicii post-vanzare”, considera
    germanul de la Mercedes-Benz.

    Venit la inceputul acestui an in Romania, Hagenburger recunoaste
    ca una dintre cele mai mari provocari pe care le are este sa
    convinga dealerii locali ai Mercedes sa aiba o strategie comuna.
    Spre deosebire de cazul BMW, unde mai mult de 90% din vanzarile
    marcii sunt realizat de catre dealerii din cadrul grupului
    Automobile Bavaria, detinut de omul de afaceri Michael Schmidt, in
    cazul Mercedes dispersia este mult mai mare.

    “Ideea e sa avem 30 de antreprenori cu obiective diferite care
    sa construiasca o strategie omogena pentru piata. Ar fi frumos
    pentru clienti ca acestia sa aiba o strategie de marketing, iar la
    o actiune sa participe toti dealerii, nu doar jumatate. Un exemplu
    foarte bun este campania pe care o avem luna aceasta, prin care
    testam gratuit sistemul de lumini”, afirma el.

  • Companiile low-cost ameninta serios aviatia traditionala

    Zborurile intre trei si sase ore sunt principalul segment pe
    care Air France-KLM vrea sa atraga mai multi pasageri. Daca ar fi
    posibil ca reducerea de 35% pe care a aplicat-o biletelor din acest
    segment sa ii atraga pana si pe pasagerii companiilor low-cost, ar
    fi cu atat mai bine. Directorul general al Air France-KLM,
    Pierre-Henri Gourgeon, a decis sa riposteze in lupta cu sectorul
    low-cost si a regandit strategia privind aceste zboruri incepand cu
    1 aprilie 2010.

    Noua strategie ar trebui sa mentina constant numarul de pasageri
    la segmentul business, dar si sa umple locurile economice cu
    calatori dinspre segmentul low-cost, dinspre trenuri, dinspre
    autobuze, dinspre masinile personale chiar. Noua strategie schimba
    numele claselor de calatorie – din “Economy” si “Business” in
    “Voyageur” si “Premium”, ofera mai multe servicii gratuite si
    preturi in scadere. “In ceea ce priveste calatoriile pe durata
    scurta, comportamentul clientilor s-a schimbat. Ei isi doresc acum
    transport eficient si servicii pe masura la cele mai mici preturi
    posibile, dar si sa pastreze confortul calatoriei Air France”, a
    declarat, in cadrul unei conferinte, directorul general al Air
    France-KLM.

    Schimbarile planificate in strategia companiei se vor aplica
    tuturor pietelor in care opereaza compania. Din Romania, linia
    aeriana are in prezent cinci zboruri zilnice din Bucuresti catre
    Paris (trei fiind operate de Air France-KLM si doua de Tarom) si
    patru zboruri pe ruta Bucuresti-Amsterdam (trei ale Air France-KLM
    si unul al Tarom). Erik Varwijk, vicepresedinte al Air France-KLM,
    sustine ca intrarea Tarom in alianta aeriana transnationala Sky
    Team, in care Air France-KLM este membru de baza, este importanta
    pentru compania franco-olandeza, pana in prezent colaborarea fiind
    de bun augur. Dar nici planuri de dezvoltare nu sunt deocamdata:”In
    acest moment nu avem nimic de anuntat privind piata din
    Romania”.


    Gourgeon spune ca designul noii strategii a fost conceput avand in
    minte toate aceste cerinte. A mai adaugat insa si ceva
    flexibilitate. Pentru zece euro, compania propune o “perioada de
    gratie”, astfel ca pasagerii isi pastreaza biletul rezervat si se
    pot gandi cateva zile pana vor lua decizia finala legata de data
    zborului. Biletele nu sunt rambursabile, insa pot fi modificate
    pentru 50 de euro. Exemplul dat de CEO-ul Air France-KLM este un
    bilet dus-intors pe relatia Paris-Barcelona, care va costa 197 de
    euro, cu taxe incluse, fata de pretul de acum de 305 euro – ceea ce
    se traduce intr-o reducere de 35% prin noul pachet Voyageur.
    Oficialul companiei nu a precizat insa si ce procent din numarul
    total de bilete de la clasa Voyageur va putea fi cumparat la pret
    promotional.

    Daca pasagerii de la clasa economica sunt sensibili la pret,
    compania francezo-olandeza a impartit si clasa business in doua
    produse: Premium Eco pentru cei interesati de flexibilitate si
    eficienta la preturi avantajoase si Premium Business pentru cei
    care opteaza pentru confort si discretie, dupa cum spun oficialii
    Air France-KLM. La Premium Eco, preturile vor scadea cu 20% fata de
    clasa actuala Tempo Challenge, in timp ce tarifele biletelor la
    clasa Premium Business ar putea fi mai mici decat cele ale Premium
    Affaires. Pasagerii Premium Business vor plati de la 1 aprilie
    preturi mai mici cu circa 20-30%. Serviciile pasagerilor business
    au fost si ele imbunatatite: acesti clienti sunt esentiali pentru
    Air France-KLM, reprezentand circa 60% din pasagerii companiei.

  • Leasingul este cel mai afectat domeniu din tara dupa anul crizei

    Putem fi doar pesimisti, avand in vedere cum evolueaza
    indicatorii macroeconomici, situatia agentilor comerciali si
    puterea de cumparare. In momentul de fata, cel mai bun scenariu pe
    care il vedem este ca scaderea sa se opreasca la acest nivel”,
    spune Adriana Ahciarliu, secretarul general al Asociatiei
    Societatilor Financiare – ALB Romania. Pesimismul pe care il
    manifesta Ahciarliu si, de altfel, toate companiile de leasing din
    piata, este unul justificat, in conditiile in care valoarea
    bunurilor finantate in leasing a scazut in primele noua luni ale
    anului cu 74% fata de aceeasi perioada a anului trecut. Concret,
    vorbim despre o piata care abia mai depaseste un miliard de euro,
    in conditiile in care anul trecut se indrepta spre valoarea de 4,2
    miliarde de euro.

    Cele mai puternice scaderi au venit tocmai de la segmentele care
    pana anul trecut explodasera, adica de la vanzarile de echipamente
    si masini. Astfel, leasingul de echipamente a inregistrat cel mai
    mare declin, de 77%, in timp ce finantarile pentru autovehicule au
    ajuns, dupa primele noua luni, la aproape 686 de milioane de euro.
    Scaderea de la o valoare de aproape trei miliarde de euro, cat era
    piata leasingului pentru masini in septembrie 2008, este
    impresionanta. Cu toate acestea, cand se gandesc la revenire,
    companiile de leasing tot in masini isi pun sperantele. “Noi am
    crescut foarte mult in perioada 2005-2008, cand s-au cumparat cele
    mai multe masini. Daca ne gandim ca dupa cinci ani de folosire
    proprietarii isi schimba masinile, probabil ca in 2011 vom incepe
    sa ne revenim”, spune Razvan Diaconescu, directorul general al
    Impuls Leasing. Anii 2011, chiar 2012, sunt invocati si de
    reprezentantii ALB, ca fiind orizontul de timp cel mai apropiat in
    care vom vedea o revigorare a pietei.


    Pe segmentul echipamentelor, utilajele de constructii au fost
    cele mai afectate – lucru usor explicabil, avand in vedere sistarea
    multor proiecte imobiliare. Daca anul trecut mai bine de jumatate
    din echipamentele finantate in leasing erau utilaje de constructii,
    acum doar 27% dintre echipamentele cumparate mai fac parte din
    aceasta categorie. Jean-Claude Boloux, presedintele Asociatiei
    Societatilor Financiare – ALB Romania spune ca declinul de pe acest
    segment a fost cauzat nu doar de ce s-a intamplat in mediul privat,
    ci si de oprirea proiectelor publice de constructii.


    De asemenea, leasingul imobiliar a scazut cu 40% fata de anul
    trecut, astfel ca finantarile pentru achizitiile imobiliare abia
    depasesc 183 de milioane de euro. Acest segment a fost sustinut in
    principal de tranzactiile de sale&lease-back pentru hoteluri si
    spatiile de birouri, pentru ca de retail si de rezidential nici nu
    se poate pune problema, in urma blocarii pietei. Desi este relativ
    optimist in ceea ce priveste revenirea segmentelor auto si de
    echipamente, cand vine vorba despre imobiliare, directorul general
    de la Impuls Leasing spune ca vor mai trece cel putin cinci ani
    pana cand se vor relua finantarile serioase pentru acest
    sector.

  • Cum se imbina strategia bancilor locale cu faimosul calm unguresc

    OTP a intrat in Romania in vara lui 2004, prin achizitia RoBank.
    Putin prea tarziu, spune Diosi, care ar fi preferat ca OTP sa fi
    prins cresterea sectorului bancar cu unul sau doi ani mai devreme.
    Mai ales in ce priveste divizia de retail, respectiv creditele
    pentru populatie. Daca ar fi ajuns mai devreme in Romania, OTP ar
    fi putut prinde boom-ul creditului de consum cu toate sistemele si
    departamentele pregatite, si astfel ar fi putut profita mai mult de
    climatul pozitiv. Asa insa, se refera la cresterea sectorului
    bancar ca la o cursa nebuna de care s-a tinut de multe ori la
    distanta.

    “Cand o competitie nu e normala, nu e obligatoriu sa te afisezi
    la start”, argumenteaza Diosi, intr-un interviu pentru BUSINESS
    Magazin, comportamentul mai degraba conservator al OTP Romania.
    Oricum, spune el, cine vrea sa ia decizii strategice privind
    exclusiv catre perioadele de minim sau de maxim nu poate avea
    succes. “Strategia trebuie gandita luand in considerare imaginea de
    ansamblu, aceea ca Romania are potential de crestere, la fel si
    banca, si de-asta ma aflu eu aici.”

    Crede ca pentru o piata mica, deci mai dinamica pentru afacerile
    bancare decat economiile mature, Romania ar fi trebuit sa
    reactioneze mai rapid la noile conditii si sa faca schimbarile
    necesare din timp. Asa cum a facut-o sucursala din Romania fata de
    banca-mama de la Budapesta. “Noi am stopat planurile de dezvoltare
    inca de la sfarsitul lui 2007, dupa care in 2008 am deschis o
    singura agentie si din octombrie am inceput programul de
    restructurare.”

    Diosi intelege, dar nu e de acord cu comportamentul
    institutiilor-mama care in perioadele dificile vor sa preia cat mai
    strans fraiele birourilor locale si, daca se poate, sa controleze
    tot. “Cand ne-au spus (biroul central) ca trebuie sa fim mai
    stricti cu creditele, noi deja eram mai stricti; cand au inceput
    planurile de restructurare, noi deja aplicaseram o serie de
    masuri”, subliniaza Diosi. “Pestele mic inoata intotdeauna mai
    repede”, conchide el.

    Dupa ce banca din Romania si-a asigurat lichiditatea (a redus
    drastic creditarea si a obtinut, chiar la inceput de an, o
    finantare de 26 de milioane de euro de la banca-mama), s-a
    concentrat pe resursele umane. La inceputul anului, Diosi a
    disponibilizat 37 de oameni din cei peste 1.100 de angajati, iar in
    septembrie a decis sa majoreze salariile oamenilor cu 4,5% in
    medie. “In anii de cresteri agresive, cand bancile deschideau sute
    de sucursale noi, problema oamenilor a fost un cosmar, si
    performantele, eficienta si mai ales loialitatea oamenilor au avut
    de suferit”, spune Diosi. In 2007 s-a decis sa faca noi angajari
    numai pe posturile unde nu existau candidati interni, in celelalte
    cazuri preferand sa promoveze, in proportie de 95%, oameni din
    interior.

  • Dependenta de SIF

    Putini s-ar fi gandit ca din cuponiada de la mijlocul anilor ’90
    se vor naste cele mai importante companii listate la bursa: SIF
    Banat-Criasana (SIF1), SIF Moldova (SIF2), SIF Transilvania (SIF3),
    SIF Muntenia (SIF4) si SIF Oltenia (SIF5).

    In numar de cinci, Societatile de Investitii Financiare (SIF)
    sunt printre cele mai populare plasamente in randul investitorilor
    locali si internationali, individuali si institutionali. Cu greu
    poate fi gasit un fond de actiuni care sa nu aiba titluri ale
    vreunei SIF in portofoliu, tot SIF sunt cele care atrag plasamente
    din partea fondurilor straine, dar si prima investitie pe piata de
    capital a unui investitor de rand. Si exista o explicatie foarte
    buna pentru acest lucru: SIF au inregistrat in ultimii zece ani
    cresteri cuprinse intre 1.400% si 3.700%, evolutii cu greu atinse
    de alte companii listate la bursa.

    “Popularitatea in randul investitorilor este in stransa legatura
    cu lichiditatea acestor titluri. Actiunile au cea mai mare pondere
    in volumul zilnic de tranzactionare. Cu greu poti gasi zece actiuni
    pe piata locala care sa fie cu adevarat lichide”, spune Rares
    Nilas, directorul general al societatii de brokeraj BT Securities.
    “SIF sunt idealul a ceea ce trebuie sa fie pe piata locala de
    capital. Sunt lichide, au numar mare de actiuni scos la
    tranzactionare si nu au conturat un actionar majoritar”,
    completeaza Lucian Isac, directorul general al societatii de
    brokeraj Estinvest.


    Practic, SIF reprezinta mai mult de cinci companii listate la
    bursa. Prin modul in care au fost strucuturate, SIF sunt societati
    de investitii, fonduri inchise de investitii si fonduri de private
    equity, toate la un loc. Mai mult, achizitionand actiuni la una
    dintre SIF, investitorul are acces la un subportofoliu de pana la
    peste 200 de companii, la care respectiva SIF este actionar
    majoritar sau minoritar, dar si la obligatiuni, titluri de stat si
    depozite bancare.

    Din cele peste 200 de companii pe care le detin in portofoliu,
    participatiile la BCR si la BRD sunt de departe cele mai valoroase.
    Sursa importanta de venituri, avand in vedere dividendele pe care
    aceste doua banci le-au platit de-a randul anilor. “Plasamentul in
    actiunile SIF este de luat in seama nu doar din punctul de vedere
    al rezultatelor financiare, care au fost bune anul acesta, dar si
    din perspectiva dividendelor. Ani la rand, SIF si-au rasplatit
    investitorii cu dividende”, explica Isac.

    Poate mai mult decat rezultatele financiare, care s-au situat
    peste asteptarile primului an de criza, informatiile si zvonurile
    privind ridicarea pragului de detinere au favorizat cresterea
    cotatiilor. Mai ales ca anul trecut titlurile SIF au fost printre
    principalele afectate de pe piata bursiera locala, prabusindu-se cu
    peste 70%.
    Dupa ce proiectul de lege privind majorarea pragului de detinere de
    la 1% la 5% a fost aprobat saptamana trecuta de Senat, indicele de
    ansamblu al societatilor, BET-FI, a urcat intr-o singura zi cu pana
    la 7%.

    “Ridicarea pragului pana la limita de 5% este doar un prim pas
    inspre eliminarea acestuia. Nicio alta societate listata pe o bursa
    europeana nu are prag de detinere”, mai spune Isac.

  • Farmaciile au ajuns in moarte clinica

    Drumul nostru merge sigur spre faliment.” Asa descrie situatia
    actuala Tuta Radu, farmacista care detine trei unitati, una in
    cartierul bucurestean Pantelimon si doua in judetul Ilfov.
    Directorul Rolifarm marturiseste ca situatia in care se afla acum
    farmaciile este sufocanta. “Gradul de indatorare este peste limita,
    au inceput sa apara procesele si penalitatile”, sustine farmacista,
    neindraznind sa estimeze cate farmacii vor supravietui perioadei
    dificile.

    “Daca e sa ne jucam cu cifre putem vorbi de un 50%. Procentul nu
    este insa relevant, ci instabilitatea care se regaseste in starea
    de sanatate a populatiei”, sustine Ioana Cacovean, presedintele
    Patronatului Farmacistilor din Romania. Temerea este confimata si
    de presedintele Colegiului Farmacistilor, Dumitru Lupuliasa, care
    estimeaza ca jumatate din farmacii ar putea sa dea faliment in
    lunile urmatoare.

    Desi numarul de farmacii din tara este destul de ridicat (una la
    3.000 de locuitori, fata de una la 10.000 in Suedia), Ioana
    Cacovean crede ca situatia numarului de unitati nu este relevanta.
    “Intrebarea este daca distributia lor in teritoriu asigura
    stabilitatea sistemului farmaceutic. Daca o farmacie dispare, ea
    deserveste un anumit numar de locuitori, iar acei locuitori vor
    avea de suferit”, explica presedintele PFDR.

    Printr-o decizie a Guvernului aprobata la inceputul lunii
    octombrie, termenele de plata pentru medicamentele compensate se
    vor prelungi de la 90 de zile la 180 de zile si de la 60 la 90 de
    zile pentru produsele din programele nationale. Decizia va avea
    efecte semnificative asupra intregului sistem farmaceutic.
    Majoritatea farmaciilor, atat cele de la oras, cat mai ales cele
    din mediul rural, isi asigura veniturile in proportie de 60-80% cu
    medicamente compensate si gratuite, potrivit datelor CF. “Daca
    banii vor veni cu o intarziere de 6-7 luni, imi este greu sa spun
    cate din aceste farmacii vor reusi sa supravietuiasca”, declara
    presedintele CF, Dumitru Lupuliasa.

    Primele vizate sunt farmaciile din apropierea spitalelor si
    policlinicilor, dar si cele din mediul rural si orasele mici, unde
    vanzarile de medicamente eliberate pe baza de reteta (RX-uri) ajung
    chiar si pana la 95-100% din total. Lupuliasa crede ca lucrurile se
    vor complica tot mai mult si estimeaza o crestere a vanzarii de
    medicamente fara prescriptie (OTC-uri), ceea ce ar asigura
    lichiditati cu ajutorul carora farmaciile sa rezolve problemele de
    aprovizionare pentru medicamentele cu reteta. Insa aceasta nu ar fi
    o solutie pe termen lung. “Daca farmacia este asezata langa o
    policlinica cu multe cabinete, majoritatea sunt retete gratuite.
    Practic, incasarea este zero pentru farmacie. In alte parti,
    proportia de OTC-uri ajunge la 20, cel mult 30% din vanzari, iar
    sustinerea cu 30% a 70% din activitate pentru o perioada de peste
    sase luni de zile este foarte greu de realizat”, declara
    presedintele CF.