BusinessMagazin

Blog

  • Casele rau-platnicilor vandute de banci, in curand cu 50% mai ieftine

    In ciuda miilor de anunturi de licitatii de terenuri sau de
    locuinte afisate pe siturile bancilor, foarte putine persoane
    cumpara de la bancheri bunurile scoase la vanzare in urma
    procesului de executare silita a rau-platnicilor. Fie ca este vorba
    despre vile in cartierul Dorobanti din Bucuresti, evaluate la
    aproape un milion de eur,o sau de terenuri bune pentru uscatul
    fanului, evaluate la cativa euro metrul patrat, ofertele bancilor
    nu au succes la clienti.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Cati bugetari avem? Finantele si Statistica se contrazic la calcule

    Ceea ce s-a dorit sa fie o clarificare nu a facut decat sa
    adanceasca misterul. Presedintele Institutului National de
    Statistica, Vergil Voineagu, si Gheorghe Gherghina s-au straduit sa
    explice cum ambele seturi de date pot fi corecte in acelasi timp,
    totul fiind pus doar pe seama metodologiilor diferite.

    Mai multe amanunte pe www.zf.ro

  • Recuperatorii de creante in telecomunicatii au tot mai mult de lucru

    “Primele sunt datoriile la intretinere. Urmeaza cele pentru
    utilitati si ratele la banci. Si de-abia apoi se intrezaresc pe
    lista si facturile de telefonie sau internet”, observa Alexandra
    Rusen, sefa departamentului de colectare al creantelor acumulate de
    persoanele fizice din cadrul Coface Romania, filiala locala a
    companiei franceze de asigurare a riscului comercial, care a
    dezvoltat in ultimii ani si un business de recuperare de creante.
    Rusen regaseste aceasta ordine a prioritatilor la cei mai multi
    dintre cei aproximativ 85.000 de clienti ai operatorilor de
    telecomunicatii care nu si-au mai platit facturile in decursul
    ultimului an, la care se mai adauga alte 15.000 de companii ajunse
    in aceeasi situatie. “Datoriile pentru servicii telecom nu erau o
    raritate nici pana acum, dar par sa fie tot mai multe in ultima
    perioada”, spune Rusen.

    Un prim semnal ca problema se adanceste este faptul ca
    operatorii de telefonie mobila nu mai reusesc sa se descurce pe
    cont propriu si incep sa externalizeze facturile nerecuperate catre
    firme specializate, mult mai repede si pentru sume mai mici decat
    pana acum. Este adevarat, intotdeauna au existat si situatii cand
    facturile au ramas neachitate, iar eforturile de recuperare a
    acelor creante n-au dat rezultat. In anii trecuti insa,
    recuperatorii intrau in ecuatie dupa cel putin un an, in timp ce
    acum, intervalul s-a redus la jumatate. Sau chiar la mai putin,
    dupa spusele Alexandrei Rusen, care primeste cazuri de la operatori
    chiar si dupa 60 de zile de intarziere a platii. “Timpul inseamna
    bani”, enunta Isabela Iacob, managing director in cadrul companiei
    de colectare Kruk. Par s-o fi inteles acum si operatorii: “Cu cat
    mai repede se ia decizia de a externaliza creantele, cu atat
    procesul de recuperare este mai scurt si mai eficient”.

    Cititi articolul integral in editia tiparita a revistei BUSINESS
    Magazin.

  • O criza cat norul de neagra

    Pierderi din vanzari – peste 1,7 milioane de euro, rambursari –
    aproximativ 450.000 de euro, costuri de operare de pe alte
    aeroporturi – aproximativ 30.000 de euro, reprogramarea pasagerilor
    pe zboruri ulterioare – aproximativ 300.000 de euro. Dincolo de
    agitatia care a cuprins aeroporturile si piata de aviatie in
    general in zilele dintre 16 si 21 aprilie, Sherif Ussama, noul
    director general al Blue Air, a contabilizat zi de zi pierderile pe
    care i le-a adus eruptia vulcanului Eyjafjallajökull. Joia trecuta,
    pe finalul anularilor de zboruri, numarase deja pierderi de 2,45
    milioane de euro pentru companie, cat nu a avut Blue Air pierderi
    nete in niciun an – din 2005, cand a fost infiintata, incoace.


    Nu numai Blue Air a iesit pe minus in 2009 – si Carpatair,
    compania de la Timisoara controlata si condusa de omul de afaceri
    Nicolae Petrov a avut primul an fara profit net de la infiintarea
    companiei in urma cu zece ani. TAROM a pierdut in 2009 peste 20 de
    milioane de euro si incepuse 2010 agresiv, sperand sa castige
    profit din volumul de pasageri, dar si din exploatarea cat mai buna
    a segmentelor pe care este lider de piata. De aceea, la inceputul
    acestui an orice director de companie aeriana vorbea fara retineri
    despre subiecte sensibile precum sansele de revenire a industriei
    in 2010, despre cat de greu a fost 2009, despre faptul ca piata de
    profil trebuie sa o ia din nou de la capat sau despre competitia
    dintre aviatia traditionala si low-cost. Doar despre profit aveau
    retineri sa vorbeasca si nu e de mirare.

    Pentru Sherif Ussama, care tocmai a preluat pozitia de director
    general, e cu atat mai greu: a fost pus in fruntea companiei lui
    Nelu Iordache si pentru a aduce profit companiei in 2010, insa
    acest lucru s-a indepartat semnificativ acum.

    Cititi articolul integral in editia tiparita a revistei BUSINESS
    Magazin.

  • Dati drumul la CV-uri! Vedeti aici cine angajeaza si ce se cauta

    Unsprezece mii de locuri de munca vacante la 765.000 de someri
    nu inseamna mult. 11.000 de locuri de munca vacante aparute dupa un
    an in care cine isi gasea de munca se putea considera norocos
    inseamna insa un semnal mai mult decat incurajator. Arata, cu alte
    cuvinte, ca in economie lucrurile incep sa se miste, iar companiile
    au depasit starea de panica de anul trecut si vor sa-si
    reintregeasca echipele.



    Datele adunate de recrutori arata ca in aceasta primavara
    angajatorii au scos cu 30% mai multe posturi libere decat aveau in
    toamna, spre exemplu, iar Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei
    de Munca (ANOFM) a anuntat recent aproape 10.000 de locuri de munca
    vacante, in toata tara. “Numarul cel mai mare de oportunitati de
    cariera este oferit de industriile IT&C, BPO (Business Process
    Outsourcing) si de companiile care si-au dezvoltat centre regionale
    in Romania, care deservesc filialele din Europa cu servicii de
    contabilitate, achizitii, colectare de creante, managementul
    contractelor, resurse umane, suport IT si relatii cu clientii”,
    enumera Dragos Gheban, directorul de dezvoltare al companiei de
    consultanta in resurse umane Catalyst Recruitment Solutions si
    organizatorul editiei de primavara a Targului Angajatori de
    Top.



    Daca ar fi sa faca topul celor mai numeroase posturi
    disponibile, Gheban ar aduce vesti bune in special pentru doua
    categorii de specialisti – cei in IT si contabilitate. Nu cu mult
    timp in urma, Paul Friciu, seful Gameloft Romania, spunea, intr-o
    discutie cu BUSINESS Magazin, ca, in ciuda aparentelor, problema nu
    este lipsa locurilor de munca, ci a candidatilor compatibili cu
    cerintele actuale. “Si maine, daca as gasi, as angaja 35 de oameni,
    chiar si studenti, fara experienta, pe care sa-i specializam aici,
    numai ca nu avem candidati”, spunea atunci Friciu, subliniind ca
    era vorba chiar de salarii peste media pietei, avand in vedere ca
    un junior putea castiga si 800 de euro pe luna.



    Cititi articolul integral in editia tiparita a revistei BUSINESS
    Magazin.

  • Cel mai tanar strateg din telecomul romanesc

    Daca as fi stiut ca voi fi fotografiat, m-as fi imbracat intr-o
    camasa de alta culoare”, incepe Ovidiu Ghiman, directorul de
    strategie si dezvoltare a afacerii al Romtelecom, o discutie cu
    BUSINESS Magazin. Remarca lui n-are insa prea mult de-a face cu
    faptul ca nu ar iesi bine in poza fara o pata de culoare, ci mai
    degraba cu imaginea pe care incearca sa o transmita despre
    Romtelecom, un elefant care trebuie sa danseze, dupa cum spunea nu
    de mult Yorgos Ioannidis, seful operatorului.

    In ultimul an, de cand a facut mutarea catre Romtelecom, lasand
    in spate 12 ani de activitate in cadrul competitorului RCS&RDS,
    misiunea lui Ghiman a fost cat se poate de clara: sa deseneze si sa
    adapteze strategia companiei la noul concept, gandind in acelasi
    timp produse si servicii complet noi, si sa incerce agresiv sa
    creasca acoperirea, in incercarea de a castiga cota de piata pentru
    TV si broadband. “Compania a devenit flexibila si adaptabila, unele
    lucruri pot sa fie construite de la zero asa incat sa fie completat
    setul de instrumente de care Romtelecom are nevoie pentru a concura
    cu absolut orice jucator din piata”, spune el.

    Ghiman a fost, spre exemplu, cel care s-a ocupat de perfectarea
    preluarii NewCom, operator creat prin achizitia si integrarea a
    peste 50 de companii de telecom, care detinea reteaua in peste 100
    de localitati si numara in total aproximativ 70.000 de clienti. A
    fost o decizie care a plasat Romtelecom pe locul al patrulea in
    randul furnizorilor de servicii de cablu TV de pe piata, dupa
    RCS&RDS, UPC si DCS, patru ani dupa ce renuntase la aceasta
    linie de business pentru “a se concentra pe serviciile de voce”,
    prin vanzarea retelelor catre actualul UPC Romania. Acum,
    operatorul a platit o suma de ordinul milioanelor de euro pentru a
    reintra pe aceasta piata, valoare care nu a fost confirmata si
    despre care exista un singur indiciu intr-un document al Bancii
    Transilvania, unde se vorbeste despre 6,33 milioane de dolari (4,69
    milioane de euro).

    Cititi articolul integral in editia tiparita a revistei BUSINESS
    Magazin.

  • Piata birourilor, prima care isi revine?

    Pe Barbu Vacarescu, aproape de capatul arterei dinspre nordul
    Capitalei, e o groapa enorma pe un santier de constructii. Este
    fundatia Sky Tower, unul dintre zgarie-norii anuntati spre
    dezvoltare inainte de criza, alaturi de locul unde alt turn de
    peste 130 de metri inaltime trebuia sa se ridice, pe o artera
    promovata ca viitorul pol de business al Bucurestiului, la
    concurenta cu zona din Piata Victoriei. Dupa anul crizei (primul?),
    proiectul Sky Tower al Raiffeisen Evolution a ramas la nivel de
    fundatie, in asteptarea semnarii unor contracte de inchiriere si
    obtinerea finantarii, in timp ce vizavi se apropie de finalizare
    Nusco Tower, unul dintre putinele proiecte care au prins ultimul
    tren inainte de recesiune.

    Ceea ce nu inseamna ca turnul Nusco este lipsit de griji. “Nu e
    complet inchiriat, dar va fi pana la finalul anului. Cine va dori
    sa se mute nu mai are multe optiuni bune”, considera Horatiu
    Florescu, CEO si presedinte al The Advisers Knight Frank, companie
    care este agentul exclusiv al proiectului. Din biroul sau, de unde
    se vad ambele proiecte, cel la stadiu de fundatie si cel care a
    ajuns la finisaje, piata spatiilor de birouri din acest an pare
    mult mai buna decat in 2009.


    Anul trecut, cand BUSINESS Magazin edita suplimentul bianual
    Piata Imobiliara, brokerii activi pe segmentul spatiilor de birouri
    din Capitala vorbeau despre criza ca fiind un prilej favorabil
    pentru companiile care cautau sa taie din costuri prin mutarea
    sediilor. Renegocierile au dus tarifele in jos cu o medie de 20%,
    iar gradul redus de ocupare a unor cladiri a facut ca pana si in
    Piata Victoriei sa existe spatii libere. Una peste alta, presiunea
    sub care au intrat proprietarii de cladiri a transformat piata
    intr-una a chiriasilor.

    Totusi, nicio tranzactie de dimensiuni mari nu s-a incheiat anul
    trecut, adica niciun nume mare, precum operatorii de telefonie
    mobila sau institutiile bancare, nu si-a mutat activitatea intr-un
    nou sediu, cu o chirie mai mica. “Nu s-au semnat anul trecut
    tranzactii mari deoarece companiile au inceput sa caute, aceasta a
    durat, s-au tot uitat prin piata, dar nu aveau bugete si trebuia sa
    astepte aprobarile de la centru”, explica Florescu, considerat cel
    mai experimentat agent de inchiriere a spatiilor de birouri.

    Cititi articolul integral in editia tiparita a revistei BUSINESS
    Magazin.

  • Noul trend: telefonul inteligent

    De doua luni, de cand si-a cumparat un telefon inteligent, pe
    computerul lui Mircea, un student din Capitala, s-a pus praful. Si
    nu are de gand sa-l mai stearga pana cand o sa-si vanda computerul
    – un desktop, fiindca acum are intr-un dispozitiv mult mai mic si
    mai performant tot ce isi doreste de la un calculator. “Nu mai
    gasesc nicio intrebuintare pentru desktop, nici macar ca sa ma
    joc”, sustine Mircea, precizand ca smartphone-ul sau, un Nokia
    N900, are deja aproape toate caracteristicile unui calculator. In
    plus, marturiseste tanarul, poate sa il ia cu el peste tot, deci
    sa-si verifice mailurile si sa intre pe net de oriunde.


    In prezent, utilizatorul de smartphone nu mai este reprezentat
    doar de omul de afaceri care avea nevoie in principal de acces
    mobil la casuta postala, asa cum se intampla prin 2004, la aparitia
    primelor modele. In ziua de azi, posesorul de smartphone este o
    persoana care in primul rand doreste si are nevoie de acces la
    internet de mare viteza oriunde s-ar afla. Apoi, folosind accesul
    la internet, utilizeaza diverse aplicatii: de la e-mail si browsing
    la chat si aplicatii office.

    “Nevoia din ce in ce mai ridicata de comunicare, atat de date,
    cat si de voce, a consumatorilor a determinat majoritatea
    furnizorilor sa lanseze telefoane de tip smartphone cu
    caracteristici premium (conectivitate, functii multimedia –
    audio-video, display, camera foto performanta)”, spune Andrei
    Oltei, manager responsabil de terminalele mobile in cadrul Vodafone
    Romania. Aceasta evolutie a fost favorizata de faptul ca tehnologia
    a devenit din ce in ce mai accesibila, numarul de sisteme de
    operare deschise a crescut, iar ofertele de servicii de internet si
    voce ale operatorilor fac ca preturile acestor terminale sa fie mai
    accesibile.

    Cititi articolul integral in editia tiparita a revistei BUSINESS
    Magazin.

  • Toyota si rechemarile de masini sau cum comunici cand treci printr-o criza de imagine

    Acum doua luni, Akio Toyoda, presedintele Toyota, a starnit
    uimirea tuturor atunci cand, la sfarsitul unei conferinte de presa
    in care si-a cerut scuze pentru problemele tehnice ale
    automobilelor companiei, a plecat voios la volanul unui bolid marca
    Audi. Probabil consilierii de imagine ai companiei au omis sa-i
    spuna ca, oricat de multa simpatie ar putea crea o abordare umila
    si onesta, e o greseala enorma daca nici macar in astfel de momente
    nu faci un efort personal pentru restabilirea increderii in brandul
    pe care il vinzi.


    Dincolo de aceasta gafa, specialistii in comunicare nu se
    grabesc sa amendeze prea mult campania Toyota pentru a remedia
    problema creata de masinile cu defecte. E drept ca nu au fost
    facute artificii iesite din comun pentru a recastiga increderea
    clientilor, dar, pe de alta parte, nici nu au existat greseli grave
    de comunicare. In esenta, s-a comunicat corect si suficient cat sa
    nu prejudicieze si mai mult imaginea companiei – care, pana sa
    apara aceste probleme, era solida, Toyota fiind unul dintre cele
    mai puternice branduri auto.

    “A fost o voluptate a canalelor americane de stiri in a prezenta
    acest demers al Toyota ca pe o catastrofa ce va afecta brandul. E o
    chestiune de vanitate fata de cea mai bine vanduta masina din lume,
    dar si media s-au pliat pe starea si perceptia consumatorilor. A
    fost o criza, e drept, dar s-a trecut cu meticulozitate japoneza
    peste ea”, este de parere Mihaela Nicola, CEO al The Group. De
    fapt, dupa Nicola, rechemarea unor masini, oricat de multe, doar pe
    baza unui posibil (nici macar probabil) defect este un gest care pe
    termen lung va consolida increderea consumatorilor si va crea
    perceptia unei companii preocupate de siguranta clientilor si cu o
    abordare onesta a problemelor.

    Cititi articolul integral in editia tiparita a revistei BUSINESS
    Magazin.

  • Hainan, orasul extravagantei asiatice

    Un dezvoltator construieste la Sanya, in China, ceea ce el
    numeste cel mai mare hotel din Asia, care va include un cazinou si
    un stadion de curse pentru caini.

    Visun Royal Yacht Club, cel mai mare din China, planuieste sa
    cumpere un elicopter pentru a fi folosit de catre membrii sai. Un
    curs de golf care taxeaza cu 180 de dolari fiecare runda de joc
    deschide 220 de vile, fiecare cu propriul ei chelner, propria
    piscina si propriul spa. “Vreau sa intru in Cartea Recordurilor,
    pentru ca eu detin cele mai multe spa-uri”, sustine managerul.

    Si mai sunt si speculatorii imobiliari care vin in acest oras
    turistic din toate colturile Chinei cu gentile doldora de bani, ca
    sa cumpere apartamente al caror cost pe metru patrat rivalizeaza cu
    zone din Manhattan. Hotelurile de cinci stele au perceput 1.500 de
    dolari pe noapte si chiar mai mult in timpul vacantei recente
    dedicate Anului Nou Lunar; o companie a cerut 80 de dolari doar
    pentru a le permite turistilor sa-si instaleze un cort.


    Boom-ul de aici, ce continua in timp ce restul lumii se zbate in
    recesiune, este alimentat de o directiva in premiera a liderilor
    chinezi: la 31 decembrie, Consiliul de Stat – guvernul chinez – a
    lansat un memorandum in care spunea ca Hainan este un “studiu de
    caz” pentru dezvoltarea unei “destinatii turistice competitive la
    nivel international”.

    Investitorii au interpretat aceasta ca pe o cursa fara obstacole
    de a reface Hainan ca pe un echivalent chinezesc al Monaco-ului, al
    Las Vegasului sau al arhipelagului Hawaii. Desi nu este nicio
    dovada clara ca autoritatile vor permite introducerea licentelor
    pentru cazinouri, unii pariaza ca Hainan va depasi Macau, fosta
    colonie portugheza aflata acum sub suveranitate chineza, ca
    destinatie favorita pentru amatorii de jocuri de noroc.

    Cititi articolul integral in editia tiparita a revistei BUSINESS
    Magazin.