BusinessMagazin

Blog

  • Un an de la celebra OUG 114: cum a fost, ce s-a schimbat şi ce urmează pentru investitorii de la Bursă

    ♦ Pentru unii investitori pe termen scurt, OUG 114 a provocat pagube mai mari chiar decât începutul crizei din 2008 ♦ Pentru alţii, printre care şi instituţionali, respectiv SIF-uri, fonduri de pensii, anunţul şi adoptarea actului normativ au creat o oportunitate rară pentru achiziţii ♦ OUG 114 rămâne în istorie ca actul normativ cu cel mai puternic impact negativ pe termen scurt din istoria bursei locale.

    Ordonanţa 114 a avut un puternic impact negativ pentru piaţa de capital din România, cu prăbuşiri ale preţurilor acţiunilor care le-au amintit investitorilor de începutul crizei din 2008.

    Speranţele acestora că ordonanţa va fi modificată sau abrogată au adus acţiunile pe plus, unele cu creşteri chiar şi de 50%, susţinute şi de rezultatele financiare îmbunătăţite.

    „Da, Ordonanţa 114 mai poate crea efecte negative la bursă, dar cauza pot fi datele preconizate de guvernanţi cu privire la execuţia bugetară de anul viitor“, răspunde Marcel Murgoci, director de tranzacţionare al Estinvest, la întrebarea ZF. Mă refer la situaţia în care adâncirea deficitului de cont curent ar putea conduce la presiunea asupra cursului valutar, ceea ce ar putea afecta situaţiile financiare ale firmelor, adaugă el.

    Guvernul PNL condus de premierul Ludovic Orban promite că de la 1 ianuarie 2020 va modifca OUG 114, iar printre măsuri se găseşte şi eliminarea taxei pe active bancare, respectiv „taxa pe lăcomie“ şi cea care în decembrie 2018 prăbuşea acţiunile bancare.

     

    Cum s-a ajuns aici

    18 decembrie 2018. „Nu ne sfiim să denumim această taxă ca fiind una pe lăcomie“, spunea Eugen Teodorovici, fost ministru de finanţe, atunci când anunţa că guvernul va taxa băncile şi companiile din energie pentru „a proteja consumatorul român“.

    Doar că a doua zi investitorii de la bursa de la Bucureşti aveau să simtă pe propria piele riscul legislativ într-una dintre cele mai sărace economii din Uniunea Europeană ca urmare a unui act normativ care avea să îi lase pe aceştia traumatizaţi de lipsa de responsabili­tate a guvernanţilor. Şi să creeze un precedent periculos.

     

    Cum s-a văzut

    „A fost o perioadă dificilă în urmă cu un an, volatilitatea mare a pieţelor a arătat exact acest lucru, a trebuit să ne adaptăm la noile condiţii. Măsurile din OUG 114 cu privire la sistemul de pensii private erau negative şi radicale, sistemul nu putea funcţiona prea mult timp în acele condiţii din cauza cerinţelor foarte dure impuse”, spune Cristian Popa, cel care în decembrie 2018 era director de investiţii la NN, cel mai mare administrator de pensii private din România.

    Prin Ordonanţa 114, guvernul de atunci impunea administratorilor de pensii Pilon II o cerinţă de capital de 800 mil. euro, o sumă de 11 ori mai mare decât capitalul existent, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la funcţionarea acestui sistem care are circa 7,4 milioane de clienţi.

    Mediul de afaceri cere mereu stabilitate şi predictibilitate, dar în urmă cu un an a primit exact contrariul, spune Cristian Popa, în prezent membru al consiliului director al CFA România.

    “OUG 114 nu trebuia să existe, Pilonul 2 de pensii ar fi putut fi afectat iremediabil de aceasta. Sunt bucuros însă că nu s-a ajuns acolo şi că o mare parte din măsuri au fost deja reversate sau vor fi în perioada următoare”.

    Cristian Popa consideră că după dezbaterile de după OUG114, românii au devenit mai bine informaţi despre pensiile private. “Important este că pe termen lung Pilonul 2 de pensii oferă libertatea de decizii politice, pentru că pensia privată depinde de salariul fiecăruia dintre noi, de randamentele pieţelor financiare ţi de profesionalimul administratorului”.

     

    Impactul la bursă

    Pentru investitorii care s-au panicat şi au vândut acţiuni în primele zile de după anunţul fostului ministru, OUG 114 le-a creat pagube chiar mai mari decât începutul crizei din 2008, dar pentru aceia cu o strategia de investiţii pe termen lung, actul normativ a creat o oportunitate rar întâlnită.

    Astfel, investitorii care au intrat la cumpărare pe 19 decembrie 2018, când bursa românească intrase în plină furtuna iscata de taxa pe lăcomie, au în prezent un randament de 47% cu tot cu dividende, evoluţie reflectată prin prisma indicelui BET-TR.

    Pe de altă parte, analiştii susţineau că băncile vor suporta această povară de taxare prin transferul unor costuri către consumatori, însă nu au apucat să aplice această strategie ca urmare a faptului că o parte din parametrii ordonanţei au fost modificaţi prin reducerea taxelor. Printr-o altă ordonanţă. Dar companiile de telecomunicaţii, care intrau la rândul lor sub incidenţa OUG114, au mărite unele preţuri la facturi.

    Evoluţia pieţei bursiere a fost determinată de rezultatele financiare îmbunătăţite ale companiilor listate dar şi ca urmare a unui lobby puternic din partea mediului privat de afaceri pentru eliminarea unor prevederi ale acestei ordonanţe.

    În primăvara anului 2019, guvernul de atunci, condus de Viorica Dăncilă, a anunţat că administratorii de pensii private Pilon II vor aduce la capitalul social 75 mil. euro până la finalul anului, o sumă de zece ori mai mică faţă de cerinţa iniţială impusă prin OUG 114.

     

  • Investitorii sunt nervoşi: Unilever, noul proprietar al FruFru, scade cu 6,5% pe Bursa de la Londra după ce a anunţat că va rata aşteptările privind creşterea vânzărilor în 2019

    Acţiunile Unilever (simbol bursier – ULVR) au scăzut marţi pe bursa de la Londra cu circa 6,5% după ce compania a anunţat că se aşteaptă să rateze aşteptările privind vânzările pentru 2019 şi că pentru anul viitor estimează o creştere a vânzărilor situată în intervalul inferior, potrivit Market Watch. 

    Producătorul anglo-olandez al sosurilor Hellmann’s şi al săpunului Dove a transmis că baza creşterii vânzărilor pentru anul 2019, o valoare care exclude cheltuielile excepţionale, s-ar poziţiona în jumătatea inferioară a intervalului multianual de 3%-5% al companiei.

    Unilever a motivat ratarea aşteptărilor cu provocările trimestriale din anumite pieţe, printre care şi încetinirea creşterii economice din Asia de Sud, precum şi cu comercializarea din pieţele dezvoltate, care continuă să fie provocatoare.

    Cu toate acestea, compania a menţionat că se aşteaptă ca marja, câştigurile şi numerarul să nu fie afectate şi a avertizat că o recuperare deplină a creşterii vânzărilor va necesita timp. Unilever se aşteaptă ca în prima parte a anului 2020 creşterea vânzărilor să fie de sub 3%, iar în al doilea semestru situaţia să se îmbunătăţească.

    De la începutul anului, acţiunile ULVR se tranzacţionează în creştere cu 12,7%, emitentul ajungând la 135 miliarde de euro capitalizare.

  • Polonezii de la LPP merg spre afaceri de 100 milioane de euro şi îşi fac loc în prima ligă a modei româneşti

    Grupul de modă LPP din Polonia şi-a majorat vânzările în primele trei luni din an cu aproape 50% comparativ cu aceeaşi perioadă din 2018, men­ţi­nând astfel ritmul rapid de creştere impus în anii anteriori.

    Ţinând cont că trimestrul patru este de departe cel mai bun pentru retail, indiferent de tipul său, busines­sul companiei în România ar putea să se apropie de 100 mil. euro, astfel ca polonezii să ajungă în liga mare a modei româneşti, arată esti­mările ZF.

    LPP are în România în prezent peste 50 de magazine dintre care 15 sub mar­ca Sinsay, 12 sub brandul Reserved, 9 ce poartă sigla Cropp şi câte 8 House şi Mohito, potrivit infor­maţiilor publice pe site-urile fiecărui brand în parte.

    În ultimul an (de la 1 octombrie 2018 la 30 septembrie 2019) compania a deschis peste 15 unităţi, conform datelor ZF, astfel că avansul puternic a fost susţinut în bună parte şi de deschideri.

    De altfel, oficialii grupului polonez au anunţat anterior că vor să se extină pu­ternic, loc de creştere pe piaţa din România existând.

    Piaţa de îmbrăcăminte din Româ­nia este dominată clar de trei giganţi in­ter­na­ţionali, respectiv Inditex (pro­prietarul Zara), H & M şi Pepco, care au împreună peste 400 de magazine şi afaceri de peste 3,5 mld. lei (760 mil. euro) anual, conform estimărilor ZF.

    În eşalonul secund, pe o piaţă de haine evaluată la 14 mld. lei (peste 3 mld. euro), la care se adaugă 4,6 mld. lei (1 mld. euro) cheltuiţi pe pantofi, se dezvoltă însă peste 100 de branduri locale şi internaţionale.

  • Guvernul şi-a fundamentat bugetul pe 2020 pe o creştere economică de 4,1%, prea optimistă, potrivit economiştilor

    Bugetul pentru 2020 este construit pe un avans al PIB real de 4,1% pestea cel de 4% din acest an, în ciuda faptului că peste tot în Europa şi în lume prognozele de creştere anticipează o temperare de ritm.

    Nu mai există acum nicio instituţie de analiză care să crediteze România cu o creştere economică de peste 3,5% în 2020. Ministerul român de Finanţe face însă acest pariu şi pune rămăşag şi pe o consolidare fiscală, avansând o ţintă de deficit bugetar de 3,59% din PIB, faţă de 4,4% în acest an.

    Deficitul de cont curent este prognozat, în le­gea bugetului pe 2020, la 10,6 mld. euro, cu o pon­dere în PIB de 4,5%, faţă de  5% în acest an – din nou o îndrăzneală, cu atât mai mult cu cât creşterea anticipată se bazează preponde­rent pe un consum care ar urma să crească cu 5%.

    PIB-ul nominal ar urma să fie de 1.129 mld. lei, cu un plus de 8,5% faţă de 2019 şi cu un deflator PIB de 4,2 (6 în 2019). Venitu­rile ar urma să consemneze un plus de 10,3%, ia cheltuielile unul de 7%.

    O prognoză – cum este proiectul legii bugetului – rămâne o prognoză, prin urmare greu de criticat până la desfiinţare. Observaţii se pot face însă, iar economiştii le fac.

    „La o primă evaluare, veniturile anticipate par optimiste, în condiţiile în care ipotezele macro, cu creşterea economică peste 4%, sunt mult prea optimiste. De pildă, proiectul anti­cipează creşteri de venituri din accize, dar nu ia în calcul costul eliminării supraaccizei“, comentază Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank.

    Economistul Aurelian Dochia priveşte şi el cu îndoială proiectul legii bugetului: „Mi se pare că reprezintă un efort de a ţine sub con­trol deficitul, care este o primejdie mare pentru 2020. În rest, proiectul debordează de opti­mism: în condiţiile actuale creşterea econo­mi­că de 4,1% este greu de atins.“

    Dacă economiştii cred că ţinta de deficit de 3,6% va fi greu de apărat, dar nu imposibil, ce­ea ce se va întâmpla astăzi şi în următoarele zile ar putea spulbera şi ultimele iluzii. În Par­la­ment se află astăzi, la votul final, un proiect – ce ironie – al liberalilor, înaintat pe când erau în opoziţie, de reducere a TVA de la 19% la 16% şi a TVA la ali­mente de la 9% la 5% – de­mers cu un cost pen­tru buget de cel puţin 1% din PIB (12 mld. lei, la un PIB estimat în 2020 de 1.129 mld. lei). De asemenea, un proiect de dublare a alocaţiilor pentru copii a primit marţi raport faborabil şi îşi aşteaptă votul până la final de an.

    Anul trecut, aflat în opoziţie, PNL a obligat PSD să dubleze alocaţiile pentru copii, ceea ce a majorat ţinta de deficit cu 0,2% din PIB. Dublarea alocaţiilor este răzbunarea PSD. Dacă aceste proiecte sunt adoptate guvernul va trebui să adauge la deficit cel puţin un punct procentual şi jumătate.

  • Însoţitorii de zbor dezvăluie 10 lucruri pe care le observă în avioane şi pe care oamenii obişnuiţi le ignoră de cele mai multe ori

    Însoţitorii de zbor petrec sute de ore în aer în fiecare an, astfel că observă micile detalii despre avioanele în care lucrează sau pasagerii acestora. Iată câteva dintre acestea, potrivit unui articol al Business Insider:

     1. Observă atunci când pasagerii nu au bagaje. „Observ de fiecare dată când oamenii nu au bagaje cu ei şi câteodată acest lucru mi se pare ciudat”, a spus un însoţitor de zbor care lucrează pentru United Airlines.


    2. Pasagerii care sunt prost dispuşi.„Îţi poţi da seama după limbajul unei persoane sau după expresiile sale faciale ori dacă au plâns. Pentru unii oamenii poate fi dificil să zboare”, a mai spus însoţitorul de zbor de la United.


    3. Ce înseamnă „ding-ul” pe care îl auziţi deseori în avion. „Există numeroase sunete de acest tip care înseamnă anumite lucruri pentru personalul de zbor, dar pasagerii nu ştiu ce însemnă ce sunt”, a spus un însoţitor de zbor al Delta Airlines. Există sunete de acest tip pentru telefoane, atunci când avionul a ajuns la o altitudine de 3.000 de metri şi când sistemul de centuri este deschis sau închis, de exemplu.


    4. Când au pasagerii nevoie de cel  mai mult ajutor: „Observ atunci când pasagerul este o mamă singură cu copilul că ar putea să aibă nevoie de puţin mai mult ajutor sau de răbdare.”

    5. Localizarea celei mai apropiate ieşiri.

    6. Pasagerii cărora le este cel mai teamă: „Un pahar de vin îi poate calma”, spune un însoţitor de zbor de la PSA Airlines.

    7. Când pasagerii încearcă să îşi ţină bagajele în braţe în loc să le depoziteze sub scaunul din faţa lor: „Observ de fiecare dată atunci când încearcă să îşi ţină bagajul în braţe – întotdeauna”, a mai spus un însoţitor de zbor de la Envoy Air. „Încearcă să îl ascundă de mine. Observ mereu.”


    8. Unde este toaleta: „Eu, spre exemplu, ştiu mereu unde este toaleta, în timp ce pasagerul obişnuit, nu, în contextul în care localizarea poate fi diferită la unele aeronave”, a spus un însoţitor de zbor al Envoy Air.

    9. Ce părţi ale aeronavei sunt murdare: „Pasagerii pare că nu se gândesc să există ceva murdar în aeronavă”, ceea ce este amuzant, a spus Sally Ann MacLagan, un însoţitor de zbor care lucrează pentru Mesa Airlines.

    10. Ce poartă pasagerii: „Mă îngrijorează dacă poartă o haină de iarnă şi este vară”, a spus MacLagan.

  • Cum arată o locuinţă „ridicol de luxoasă” de la mii de kilometri altitudine

    Starul de YouTube Casey Neistat a postat un videoclip incendiar în care le prezintă fanilor săi călătoria pe care a făcut-o din Abu Dhabi la New York într-un avion în care a avut la dispoziţie un întreg apartament – The Residence, despre care spune că este „ridicol de luxos”, într-o aeronavă a companiei Etihad Airways.

    Preţul călătoriei a fost de 68.000 de euro – cel mai scump bilet de avion din lume, starul având un spaţiu enorm la dispoziţie, şi mult mai multă intimitate faţă de alţi călători, scrie Daily Mail. El a postat un video cu suita de care a beneficiat, aceasta cuprinzând un living – dotat cu o canapea de două persoane, un televizor enorm şi un spaţiu pentru băuturi, un dormitor şi o baie cu duş care oferă apă caldă timp de 10 minute şi o toaletă. În plus, toate veneau la pachet cu o privelişte captivantă.

    Serviciul de masă este oferit în living şi include patru feluri de mâncare servite de majordomul său regal. Conform vedetei, o astfel de călătorie merită toţi banii.

  • Românii sunt mai bogaţi ca niciodată, potrivit BNR. La cât a ajuns avuţia netă a populaţiei

    Viceguvernatorul Florin Georgescu spune că avuţia populaţiei a recuperat în totalitate pierderile consemnate după declanşarea crizei financiare, iar poziţia financiară a populaţiei a continuat să se îmbunătăţească, pe fondul evoluţiilor pozitive ale avuţiei nete, precum şi ale veniturilor disponibile.

    Principalul determinant al acestei dinamici a fost evoluţia activelor imobiliare (+11 la sută), în timp ce activele financiare au înregistrat o scădere de 0,4 la sută în perioada analizată.

    Preferinţa populaţiei a rămas pentru investiţii sigure (depozitele şi numerarul reprezintă 43 la sută din activul financiar la T2 2019), acestea fiind urmate de către acţiunile necotate şi alte participaţii (24 la sută).

    Gradul de îndatorare a înregistrat o diminuare importantă, semnalând eficienţa calibrării instrumentului prudenţial introdus de la 1 ianuarie 2019, mai arată BNR. Gradul de îndatorare median pentru creditele noi, acordate în perioada martie-septembrie
    2019, a fost de 36 la sută, în scădere cu 9 puncte procentuale faţă de situaţia din 2018.

    Comparativ cu anul precedent, proporţia creditelor nou-acordate debitorilor cu grad de îndatorare peste 45 la sută a scăzut de la 49 la sută la 13 la sută în perioada martie-septembrie 2019. Aceste modificări ale structurii portofoliului sunt de natură să diminueze probabilitatea de nerambursare a creditelor nou-acordate şi să îmbunătăţească capacitatea debitorilor de a-şi rambursa datoriile chiar şi în condiţii economice adverse.

    Creditul nou-acordat populaţiei s-a majorat cu 7 la sută, în termeni anuali, în perioada octombrie 2018 – septembrie 2019, atingând cea mai ridicată valoare din ultimii 10 ani (27,2 miliarde lei). Creşterea a fost susţinută în principal de către avansul creditului de consum negarantat (+17 la sută).

    Deşi împrumuturile ipotecare standard au crescut cu 12 la sută în perioada analizată, această evoluţie a fost contrabalansată de dinamica segmentului Prima Casă, care a scăzut cu 34 la sută, în contextul strategiei guvernamentale de reducere treptată a plafonului anual de garanţii alocate acestui program.

    BNR notează că aceste evoluţii demonstrează că introducerea limitei gradului de îndatorare de la 1 ianuarie 2019 nu a constituit o îngrădire pentru accesul la finanţare al populaţiei, existând încă potenţial de a creşte gradul de intermediere financiară într-o manieră sustenabilă.

  • Comisia de muncă a făcut primul pas pentru eliminarea pensiilor speciale. Cele două excepţii prevăzute de proiect

    Proiectul PNL are în vedere eliminarea pensiilor de serviciu pentru deputaţi şi senatori, judecători şi procurori, personalul auxiliar de specialitare al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor, funcţionari publici cu statul special, funcţionari publici parlamentari, membrilor corpului diplomatic şi consular al României, membrilor Curţii Constituţionale şi a personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă din România.

    Pensiile speciale nu au fost eliminate în cazul militarilor şi poliţiştilor.

    Dezbaterile au avut loc pentru ambele iniţiative privind eliminarea pensiilor, atât a PNL, cât şi a USR, însă raportul favorabil a fost dat pentru propunerea PNL.

    Preşedintele comisiei pentru muncă a Camerei Deputaţilor, Adrian Solomon, a afirmat că „nimeni în Europa, nu este la fel de drastic cum suntem noi”.

    “Şi doamna Monica Macovei are pensie specială de la Parlamentul European, că nu i-a plătit-o Junker, tot românii o plătesc”, a mai spus Adrian Solomon.

    Camera Deputaţilor este forul legislativ decizional în acest caz.

  • Ţara cu cea mai agresivă politică anti-refugiaţi va transfera peste un milion de emigranţi înapoi în Siria

    Turcia va transfera în Siria peste un milion de refugiaţi, a declarat marţi preşedintele Recep Tayyip Erdogan, citat de site-ul agenţiei de presă Reuters.

    „Trebuie să găsim o o formulă care să le permită refugiaţilor să rămână în ţara lor, iar celor care au ajuns deja în Turcia să revină rapid în ţările lor”, a declarat Recep Tayyip Erdogan.

    În Turcia sunt circa 3,7 milioane de refugiaţi sirieni.

    Liderul Turciei a sugerat că marile puteri intervin mai activ pentru protejarea sondelor de petrol decât a copiilor din Siria.

    Foto: Profimedia

  • Cele mai costisitoare 10 jocuri video produse vreodată

    Jocurile video sunt încă extrem de populare, iar unele dintre ele necesită bugete de dezvoltare de sute de milioane de dolari.
     
    Incluzând şi partea de marketing, este foarte probabil ca în curând să vedem dezvoltatori care investesc sume de peste 1 miliard de dolari în jocuri sau francize video.
     
    10. Halo 2 – 120 milioane dolari
     
    9. Dead Space – 125 milioane dolari
     
    8. Shadow of the Tomb Raider – 135 milioane dolari
     
    7. Final Fantasy VII – 145 milioane dolari
     
    6. Star Wars: TOR – 200 milioane dolari
     
    5. Star Citizen – 211 milioane dolari
     
    4. Call of Duty: MW2 – 250 milioane dolari
     
    3. GTA V – 265 milioane dolari
     
    2. Destiny – 500 milioane dolari
     
    1. Red Dead Redemption 2 – 800 milioane dolari