Blog

  • Inceput de an exploziv pentru exporturile romanesti. Crestere cu 50% in ianuarie

    In tot anul 2010, exporturile s-au cifrat la 37,2 miliarde de
    euro, cel mai ridicat nivel din intreaga istorie post-decembrista a
    Romaniei, dupa cum a declarat recent Andreea Paul (Vass), consilier
    de stat in aparatul propriu de lucru al premierului. “Cresterea
    este rezultatul unei orientari masive a exporturilor catre zona
    non-UE, unde avansul anual este de peste 70%. Sunt piete pe care
    le-am pierdut in perioada de criza si pe care acum le recuperam”, a
    declarat pentru gandul Mihai Ionescu, secretarul general al
    Asociatiei Nationale a Exportatorilor si Importatorilor din Romania
    (ANEIR). El spune ca avansul din ianuarie nu este “doar o
    intamplare”, pentru ca exporturile au continuat sa creasca si in
    februarie, dar si in prima decada a lunii martie.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Cum isi impart Boc si Blaga partidul. Aripa fidela premierului i-a cerut sa-si amane demisia de la Guvern pana in mai

    Cei doi pretendenti la sefia PDL au avut, ieri, intalniri cu
    sustinatorii lor, ca sa-si contabilizeze filialele pe care pot
    conta la Conventia din mai. Negocierile din ultimele doua saptamani
    si indicatiile lui Traian Basescu au impartit PDL in doua tabere.
    Avand in spate, in acest moment, sprijinul majoritatii filialelor,
    Vasile Blaga este asteptat sa fie primul care face pasul oficial al
    anuntarii candidaturii. Dupa ce a strans in jurul sau marea parte a
    numelor grele din PDL, Adriean Videanu, Radu Berceanu, Cezar Preda
    si Cristian Boureanu, Blaga se poate baza si pe sustinerea directa
    a presedintelui PDL Caras-Severin, Sorin Frunzaverde. Exprimandu-si
    initial intentia de a candida la sefia partidului, Frunzaverde s-a
    retras luni in favoarea lui Vasile Blaga, precizand pentru gandul
    ca va viza un post de prim-vicepresedinte: “Nu mai candidez. Il
    sprijin pe domnul Blaga, am semnat deja pentru sustinerea sa. Are o
    motiune care preia multe prevederi din textul motiunii mele”.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Incepe constructia hidrocentralei de un miliard de euro din Cluj. Cand se finalizeaza investitia

    Hidrocentrala de la Tarnita-Lapusesti, un proiect al
    Ministerului Economiei in valoare de 1,029 de miliarde de euro,
    fara TVA, a primit avizul prealabil privind oportunitatea
    intocmirii documentatiei, din partea Consiliului Judetean Cluj.
    “Este un prim inceput in ceea ce priveste atributiile noastre ca si
    autoritate judeteana. Este primul pas – planul urbanistic zonal,
    planul urbanistic de detaliu si certificarea urbanistica. Noi
    suntem obligati, ca autoritate judeteana, sa facem tot ce tine de
    partea urbanistica si de partea de colaborare cu autoritatea
    locala, urmand ca finantarea sa o gestioneze Ministerul Economiei,
    prin Hidroelectrica”, a declarat pentru gandul presedintele
    Consiliului Judetean Cluj, Alin Tise.


    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Tehnologia SF, acum pe drumurile publice. Gadgeturi sau siguranta?

    Suntem pe autostrada intr-un Audi A6, sistemul tempomat este
    activat, masina ruleaza cu 120 km/h si la o distanta, masurata in
    timp, de cinci secunde fata de masina din fata. Automobilul in
    spatele caruia suntem franeaza brusc, dar imediat actioneaza frana
    si masina noastra datorita sistemelor de siguranta activate, iar
    dupa ce masina din fata schimba banda, Audi accelereaza la viteza
    stabilita anterior. In tot acest timp, pasagerul din spate
    navigheaza pe internet cu ajutorul unui iPad conectat la hotspotul
    din masina, iar navigatia descarca in timp real cele mai noi harti
    de pe Google Maps. Desi pare, situatia descrisa mai sus nu este
    dintr-un film SF, ci cat se poate de reala.

    Acum masinile dispun de sisteme care le permit “supravegherea”
    zonei din apropierea automobilului, care detecteaza vehiculele
    aflate in unghiul mort, au radar, modul pentru detectia pietonilor
    si chiar sistem pentru recunoasterea semnelor de circulatie si
    afisarea acestora pe bord.

    Salonul Auto de la Geneva din acest an este primul eveniment de
    acest gen organizat de cand primele masini electrice au ajuns in
    showroomurile europene – inclusiv in Romania, unde cu aproximativ
    36.000 de euro se poate achizitiona un Mitsubishi iMiEV sau un
    Citroën C-Zero, care se alimenteaza numai de la priza. Pe de alta
    parte, pretul masinilor electrice, de aproape trei-patru ori mai
    mare decat al celor echipate cu motoare diesel sau pe benzina, nu
    justifica achizitia unuia. Mai mult, un automobil electric nu poate
    inlocui definitiv unul traditional din cauza autonomiei mici, de
    circa 160 de kilometri, si a duratei mari de reincarcare a
    bateriei, de aproximativ opt ore.

    Si, pentru a sublinia importanta tehnologiei pentru industria
    auto, Alan Mulally, seful Ford Motor Company, a participat la
    conferinta Ford de la Geneva prin teleconferinta, fiind prezent
    fizic la Hanovra, la CeBIT, unde a prezentat sistemul de control
    vocal Sync. Astfel, in loc sa prezinte un sistem proiectat pentru
    masini in cadrul unui salon auto, prezentarea s-a facut in cadrul
    unui eveniment IT&C.

    La fel, BMW nu a prezentat mult asteptatul automobil electric
    “Project i” la Geneva, ci il va prezenta in urmatoarele saptamani
    in cadrul unui eveniment separat. La Salonul din Geneva, BMW a
    prezentat conceptul Vision ConnectedDrive, care nu este doar un
    automobil electric, ci si unul “high-tech”. BMW Vision
    ConnectedDrive reprezinta o platforma pentru prezentarea celor mai
    noi tehnologii, care trateaza automobilul nu ca pe o entitate
    independenta pe sosea, ci conectat si parte dintr-o retea
    integrata. Automobilul utilizeaza informatii receptionate de la
    alte masini prin tehnologia Car2Car Communication sau de la
    infrastructura prin Car2Infrastructure, precum si de la sistemul de
    navigatie. Astfel, automobilul poate propune parcari in apropierea
    destinatiei, variante alternative si chiar transportul in comun in
    anumite situatii. Prin apelarea serviciului BMW Assist Information
    Service, disponibil deja in Europa de Vest, un operator poate oferi
    asistenta completa pentru orientarea intr-un oras, inclusiv
    recomandarea de restaurante sau diferite alte locuri de
    interes.

    Prin intermediul Passenger Infir-mation Display, pasagerul
    dintr-un BMW Vision ConnectedDrive poate analiza detaliile
    adreselor introduse in sistemul de navigatie si sa isi transfere
    observatiile catre cel de la volan. In cazul Emotional Browser,
    acesta face posibila o alegere a informatiilor mai
    personalizata.

    Pe de alta parte, Volvo dispune deja pe modelele sale de sisteme
    care pot evita accidentele la viteze mici si chiar impactul cu
    pietonii. Compania are deja o istorie bogata in dezvoltarea si
    implementarea tehnologiilor de siguranta avansate avand ca scop
    cresterea sigurantei atat pentru pasagerii din masina, cat si
    pentru ceilalti participanti la trafic. Generatiile noi ale
    automobilelor Volvo, precum XC60 si S60, dispun de cele mai noi
    sisteme “high-tech”, unele dintre ele, precum City Safety, fiind
    incluse in echiparea standard. “Putem spune ca toti clientii
    modelelor XC60 si S60/V60 opteaza pentru cele mai avansate sisteme
    de siguranta atunci cand achizitioneaza aceste automobile. In plus
    oferta nu se opreste doar la echiparea standard, ci au fost create
    pachete speciale “high tech”, pentru care opteaza aproximativ 50%
    din clientii care cumpara un XC60 sau S60″, a spus Alexandru
    Florescu, product manager in cadrul EIT Forum Auto, importatorul
    Volvo pe piata locala.

  • Lupta pentru bani. Cat castiga sefii de companii?

    In 2008, managerii multinationalelor prezente in Romania ocupau
    pozitia a opta intr-un clasament intocmit la nivel mondial dupa
    puterea de cumparare de catre firma de consultanta Hay Group. Ii
    depaseau atunci pe omologii lor din Austria, Franta, Germania,
    Marea Britanie sau SUA. Desi niciodata nu a fost confirmat, se
    vorbea la acel moment despre top manageri care ajungeau sa castige
    intr-un an salarii de aproape un milion de euro. Asta se intampla
    pentru ca, pe langa salariul propriu-zis, ei aveau si un pachet de
    beneficii din care faceau intotdeauna parte prime pentru diverse
    evenimente sau rezultate. Bonusurile de performanta, spre exemplu,
    puteau dubla cu usurinta salariul de baza, iar conditiile economice
    faceau ca orice manager sa se poata lauda cu cresteri ale
    afacerilor.

    “In esenta, managerii importanti castiga in continuare bine, iar
    companiile mari au facut chiar si pe timp de criza investitii in
    oamenii-cheie, asa ca nu putem vorbi de diferente salariale
    dramatice intre cele doua perioade”, apreciaza Oana Datki, country
    manager al Consulteam, reprezentantul local al companiei de
    consultanta Mercer. Concret, vorbim de salarii care pleaca de la
    1.500-2.000 de euro, pentru managerii de nivel mediu din companiile
    cu cateva zeci sau chiar cateva sute de angajati si care pot ajunge
    sa depaseasca 10.000 de euro pe luna in cazul top managerilor din
    companiile mari. Directorii financiari, spre exemplu, poate cei mai
    importanti pioni din structura manageriala a companiilor in ultimii
    doi ani, castiga in acest moment intre 3.000 si 6.000 de euro,
    potrivit head-hunterilor.

    George Butunoiu, managing partner al firmei de executive search
    George Butunoiu Ltd., spune ca, in cazul directorilor financiari,
    cifra de afaceri a companiei reprezinta una dintre cele mai
    importante variabile in calcularea salariului. Astfel, precizeaza
    el, un CFO este platit cu 1.000 de euro pentru fiecare 10 milioane
    din cifra de afaceri a companiei. Spre exemplu, un director
    financiar dintr-o companie cu afaceri anuale de 50 de milioane de
    euro castiga, in medie, 5.000 de euro pe luna. Fireste, cresterea
    se plafoneaza de la un anumit nivel in sus, pentru ca este greu de
    crezut ca o companie care are anual afaceri de un miliard de euro,
    precum Metro, de exemplu, isi plateste directorul financiar cu
    100.000 de euro pe luna. In aceste cazuri, un nivel maxim de
    7.000-8.000 de euro este cel mai frecvent intalnit.

    La un nivel similar de remunerare se afla directorii de resurse
    umane. Ani la rand, ei s-au plans de faptul ca top managementul nu
    le acorda importanta cuvenita si ca nu ii ridica la rangul de
    “parteneri strategici”. Restructurarile pe care a trebuit sa le
    faca la nivel de personal, insemnand nu numai disponibilizari, ci
    si o reechilibrare de forte, la costuri mai mici, i-au tinut in
    priza pe directorii de resurse umane si cei mai multi au ajuns
    sa-si castige rolul si importanta pe care le-au clamat atata timp.
    Potrivit lui Ulrik Rasmussen, unul dintre partenerii firmei de
    executive search Pedersen & Partners, un director de resurse
    umane dintr-o companie cu cel putin 1.000 de angajati castiga intre
    3.500 si 5.000 de euro pe luna. George Butunoiu mentioneaza ca sunt
    si directori de resurse umane care ies din acest plafon si care pot
    castiga si 7.000-8.000 de euro pe luna. Ceva mai putin castiga
    directorii de marketing, salariile lor plecand de la 2.500 de euro
    si ajungand pana la cel mult 5.000 de euro, in cele mai bune
    cazuri.

    Discutia se poarta in cu totul alti termeni atunci cand este
    vorba despre veniturile directorilor generali din companii. In
    cazul lor, plafonul salarial este volatil si in majoritatea
    cazurilor este stabilit in urma unor negocieri indelungate, in care
    factori precum dimensiunea companiei, pozitia in piata si
    experienta profesionala anterioara a managerului respectiv sunt
    decisive. In acelasi timp, este stiut si ca managerii straini care
    vin sa conduca o companie in Romania au pretentii salariale mai
    mari decat romanii si, de obicei, acestea sunt acceptate. Asadar,
    in cazul top managerilor vorbim de salarii care pleaca de la
    5.000-6.000 de euro si pot ajunge pana la 10.000-15.000 de euro pe
    luna

  • Pretul componentelor pentru computere si telefoane mobile a crescut dupa cutremurul din Japonia

    Pretul cipurilor de memorie DRAM DDR3, de un gigabit,
    considerate de referinta, a crescut cu 7%, la 1,11 dolari, cel mai
    mare avans dupa 27 ianuarie. Preturile spot pentru cipurile de
    memorie flash NAND au urcat cu 17%. Cipurile DRAM sunt folosite
    pentru stocarea datelor temporar, astfel incat aparatele sa poata
    folosi programe multiple, iar memoria NAND pastreaza fisiere audio
    si de imagini in aparatele smartphone, MP3 si camere digitale.
    “Cresterea preturilor reflecta temerile si incertitudinile din
    piata. Este prematur de spus daca este o reactie pe termen scurt”,
    a declarat Andy Perkins, analist la SG Corporate&Investment
    Bank. Toshiba Corporation, producator japonez de aparate electrice
    si al doilea mare fabricant de cipuri NAND dupa Samsung Electronics
    din Coreea de Sud, a oprit activitatea fabricilor si birourilor din
    regiunile afectate de pauzele furnizarii de electricitate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce a lasat in urma valul tsunami. Catastrofa din Japonia in imagini (GALERIE FOTO)


    Un cutremur de 8,9 grade pe scara Richter a lovit vineri coasta
    de nord-est a Japoniei, in zona Sendai, la 400 km de Tokyo, urmat
    de o serie de circa 30 de replici de pana la 7,4 grade si de o
    alerta de tsunami cu valuri inalte de pana la 10 metri, conform
    autoritatilor.

  • 71% dintre romanii de la oras folosesc internetul zilnic. Cele mai utilizate servicii: cautare – Google, e-mail – Yahoo

    Studiul privind utilizarea Internetului in Romania si
    comportamentul internautic al romanilor a fost realizata in
    perioada 23-24 februarie, pe un esantion de 1.146 de persoane din
    mediul urban. Un sfert dintre respondenti se declara “foarte
    interesati” de internet, iar 37% “interesati”, in timp ce 18% nu se
    arata atrasi de aceste servicii. O treime dintre utilizatorii
    romani navigheaza zilnic intre o ora si trei ore, iar aproape 30%
    intre 30 de minute si o ora. Cele mai raspandite metode de
    conectare, de acasa, sunt prin telefon fix si cablu, cu ponderi de
    46%, respectiv 45%. Conexiunea prin banda larga nu este folosita
    decat de 6% dintre repondenti. In schimb, conexiunea la internet
    cea mai raspandita la serviciu si in scoli este cea prin cablu,
    fiind folosita de 26% dintre respondenti. Conexiunea prin telefon
    fix are o pondere de 13%%, iar cea broadband de 4%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Reuniune de urgenta la Bruxelles, pe tema securitatii nucleare

    Guvernul japonez a confirmat 11 raniti in explozia de la
    reactorul 3 al centralei Fukushima. Accidentele a fost clasate la
    nivelul 4 pe o scara de la 0 la 7 a evenimentelor nucleare si
    radiologice (Ines), fata de 5 in cazul accidentului de la Three
    Mile Island (SUA), produs in 1979, respectiv 7 in cazul celui de la
    Cernobil. Agentia pentru siguranta nucleara din Japonia a exclus,
    luni, posibilitatea producerii unui accident de tipul celui de la
    Cernobil in centrala Fukushima – 1 (250 de kilometri de Tokio), in
    conditiile in care sistemele de racire a trei dintre cele sase
    reactoare ale centralei sunt in pana, iar racirea reactoarelor se
    incearca cu o procedura asemanatoare celei folosita la Cernobil,
    dar cu anumite precautii.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Lucrarile la tronsonul de metrou din Drumul Taberei incep in 50 de zile. Inaugurarea, programata in 2014

    “Este un contract care poate s-a ironizat mult in perioada
    anterioara, dar cand avem manageri seriosi toate proiectele pot sa
    devina realitate”, a spus luni, intr-o conferinta de presa,
    ministrul Transporturilor, Anca Boagiu. Contractul are valoarea de
    215 milioane euro, fara TVA, finantarea fiind asigurata in
    proportie de 50% de la Banca Europeana de Investitii (BEI) si 50%
    de la bugetul de stat. Lucrarile la statii se vor executa in
    galerie deschisa, iar tunelele in subteran. “Sigur vor fi
    restrictii in trafic in zonele unde vor fi statiile, dar nu se va
    aglomera mai mult decat la orice lucrare obisnuita de
    infrastructura in oras”, a declarat directorul general al Metrorex,
    Gheorghe Udriste. El a spus ca nu exista probleme in legatura cu
    exproprierile, iar din 130 de imobile ce trebuie expropriate, doar
    21 sunt in proprietate privata si nicio cladire nu este de locuit,
    ci doar spatii comerciale. Tronsonul va avea noua statii, in
    lungime de 6,2 kilometri, si va deservi 200.000 de locuitori ai
    zonei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro