Blog

  • Teoria robinetului sau de ce nu se mai plătesc datorii de 500 de milioane de euro către companiile farmaceutice

    Fără şampanie şi cu un discurs acid. Aşa l-a primit preşedintele Traian Băsescu pe noul ministru al sănătăţii, Ritli Ladislau, la depunerea jurământului: “Vreau să înţelegeţi ceea ce precedesorul dumneavoastră nu a înţeles, că nu se pot da alţi bani la sănătate până când nu închidem robinetele prin care se scurg bani de la sănătate, dar nu înspre bolnavi, ci înspre alte direcţii.” Declaraţia venea într-un context extrem de tensionat, după ce preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate Lucian Duţă estima că fraudele din sistem ajung la circa 400 de milioane de euro pe an. Anchetele şi un desfăşurător clar al modului cum se cheltuiesc ilegal aceşti bani întârzie să apară. Blocarea plăţii arieratelor către companii, situate la jumătate de miliard de euro la finele anului 2010, până la închiderea scurgerilor din sistem, este soluţia rapidă identificată de preşedintele Băsescu. Responsabilitatea nu cade aşadar pe umerii celor care trebuie să supravegheze sistemul de comiterea fraudelor, ci tocmai pe cei care îl susţin suportând termene de plată tot mai lungi. Mai exact, măsura vine în contextul în care termenul de plată contractual este de 180 de zile pentru medicamentele compensate, însă în prezent doctoriile se plătesc de către casele de asigurări la 300-330 de zile. Jumătate din cele peste două miliarde de euro, valoarea pieţei farmaceutice în 2010, provine din bugetul de stat. “Scopul scoaterii în faţa publicului a dimensiunii fraudelor din sistemul sanitar este de fapt să ascundă faptul că sistemul este subfinanţat”, spune Ovidiu Buluc, preşedintele distribuitorului de medicamente Farmexim, cu afaceri de 200 de milioane de euro anul trecut. Şeful Farmexim constată că piaţa medicamentelor este una dintre cele mai stricte din România, câtă vreme preţul doctoriilor este reglementat de Ministerul Sănătăţii şi se situează la minimul european, iar adaosurile comerciale sunt fixe. “De aici şi până la marile robinete prin care se scurg bani e distanţă lungă. Sunt probabil şi nişte scurgeri de bani, dar cât poate să reprezinte asta din total?”, se întreabă Buluc.

    Distribuitorii spun că s-a atins limita suportabilităţii, întrucât unii furnizori nu acceptă plata la 300 de zile. În acest context, liniile de credit sunt cele prin care sunt suportate costurile cauzate de plata în avans cu impact semnificativ asupra profitabilităţii. În ce priveşte afacerea Farmexim, nivelul costurilor nu mai poate coborî. Restructurările au început în 2008, iar de atunci Buluc a concediat 50 de angajaţi din cei peste o mie ai companiei, a închis un depozit, a reconfigurat traseele maşinilor, iar cifra de afaceri a crescut cu 70% în doi ani şi jumătate. “Criza ne-a învăţat foarte multe lucruri: compania e mai suplă, produce mai bine, am tăiat toate costurile care nu erau necesare.” Nu şi de la investiţii: Farmexim a cheltuit un milion de euro pentru un nou depozit la Iaşi. În ce priveşte fluxul de lichidităţi, s-a schimbat şi abordarea faţă de client, încasările crescând pe seama vânzării de volume tot mai mari.

    După Buluc, nu criza a fost marea dilemă în industria farmaceutică, ci aceea că nu există dialog cu autorităţile şi, mai mult, se vorbeşte pe un ton tot mai ameninţător despre neplata datoriilor – “se discută foarte cinic despre fraude, în condiţiile în care instrumentele de control sunt la autorităţi, iar totul este la vedere”. Iar întârzierile sunt de aşa natură încât există reţete din lunile august şi septembrie 2010 pe care casele de asigurări nu le-au primit spre decontare ca să evite creşterea deficitului bugetar. Totuşi, spune Buluc, tendinţa de a blama zona farmaceutică se leagă de contactul medicamentelor cu statul, pentru că autorităţile nu îşi permit să compenseze la nivelul la care cere populaţia, iar pacienţii au impresia că sănătatea este gratuită. Practic, deşi banii colectaţi în prezent sunt de câteva ori mai mulţi decât în 2000, de exemplu, se aude foarte des despre faptul că nu a crescut de cinci ori şi calitatea serviciilor, însă consumul de medicamente este încă de trei ori mai mic faţă de Ungaria, Cehia sau Polonia.

  • Ce afaceri face Louis Vuitton în România?

    Francezii deţin în România atât un magazin cât şi două unităţi de producţie în judeţul Sibiu.

    Compania Louis Vuitton Romania SRL, care operează magazinul Louis Vuitton, a vândut genţi, încălţăminte şi accesorii de 19,8 mil. lei (4,7 mil. euro) anul trecut, faţă de 18,4 mil. lei în 2009, primul an de prezenţă integrală la nivel local, potrivit datelor raportate Registrului Comerţului. Compania este deţinută de Louis Vuitton Malletier SA din Franţa.

    Magazinul de 130 de metri pătraţi, deschis la parterul hotelului Marriott, a obţinut de asemenea profit de 3,3 mil. lei (0,8 mil. euro) în 2010, dublu faţă de anul anterior. Compania nu a făcut comentarii pe marginea acestui subiect.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Realitatea Media şi-a cerut insolvenţa

    Cererea insolvenţei nu presupune neapărat intrarea în faliment a unei companii.

    Sebastian Ghiţă, care controlează grupul de firme Asesoft, a preluat în octombrie 2010 managementul societăţii Realitatea Media , care deţine licenţele audiovizuale pentru televiziunile Realitatea TV şi The Money Channel, dar şi pentru posturile de radio Realitatea FM şi Guerrilla. Compania Asesoft a anunţat atunci că intenţionează să facă o investiţie de 75 de milioane de euro în următorii cinci ani în grupul controlat la momentul respectiv de omul de afaceri Sorin Ovidiu Vîntu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Compania de poştă din Statele Unite este aproape de faliment

    Poşta nu dispune de suficiente lichidităţi şi nu va reuşi să acopere o plată de 5,5 miliarde de dolari în luna septembrie şi ar putea fi nevoită să-şi oprească activitatea complet în această iarnă, dacă legislativul american nu intervine pentru stabilizarea financiară.

    “Situaţia noastră este extrem de serioasă. În cazul în care Congresul nu ia nicio măsură, vom intra în încetare de plăţi”, a declarat şeful companiei, Patrick R. Donahoe.

    Conducerea a implementat în ultimele luni o serie de măsuri dureroase de reducere a pierderilor, care vor ajunge în acest an fiscal la 9,2 miliarde de dolari. Acestea includ eliminarea livrărilor poştale sâmbăta, închiderea a 3.700 de oficii poştale şi concedierea a 120.000 de angajaţi, circa o cincime din personalul total de 653.000. Totdată, alte 100.000 de posturi ar urma să dispară prin plecări voluntare sau pensionări. În urmă cu zece ani, Poşta avea aproape 900.000 de angajaţi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • China n-a mai simţit gustul amar al recesiunii de mai bine de 30 de ani

    De altfel, în perioada 2008-2010, ani marcaţi de criza financiară, PIB-ul Chinei a continuat să crească anual cu 9%-10%. În 2009, an în care peste 90% din economiile lumii s-au contractat, China a înregistrat o creştere a economiei de peste 9%. Nicio ţară în istorie nu a reuşit să susţină o rată a creşterii atât de mare pe o perioadă atât de îndelungată.

    Singurul interval de timp în care ritmul de creştere a fost încetinit, înregistrându-se valori sub 5% a fost în anii 1989-1990, perioadă marcată de căderea comunismului în ţările din Europa Centrală şi de Est, principalele pieţe de desfacere pentru produsele chinezeşti. Economia chineză şi-a revenit însă şi atunci foarte repede, prin reorientarea exporturilor şi pătrunderea pe pieţele dezvoltate din Europa Occidentală şi America de Nord.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Acţiunile băncilor europene coboară la minimul ultimelor 29 de luni şi trag în jos bursele

    Indicele STOXX Europe 600 Banks se afla în scădere cu 5,5% la 10:51 GMT (13:51 ora României). Faţă de începutul anului, indicele a pierdut 33%, după patru luni consecutive de declin.

    ” Şansele unei recuperări pe termen scurt rămân slabe, întrucât îngrijorările privind criza din zona euro, reformele structurale şi procesul pentru vânzarea incorectă de instrumente financiare garantate prin credite ipotecare au un impact negativ supra pieţei “, a declarat Manoj Ladwa, senior trader la ETX Capital.

    Acţiunile Royal Bank of Scotland (RBS) au înregistrat una dintre cele mai mari scăderi din sectorul bancar, de 10%, în timp ce costul de asigurare a datoriei băncii pe cinci ani a urcat cu 2,4 puncte procentuale.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • REZULTATE BAC 2011. HARTA mediilor pe judeţe după afişarea notelor din sesiunea de toamnă

    Rata de promovare la a doua sesiune a bacalaureatului 2011, potrivit rezultatelor afişate online pe edu.ro, a fost de 16,06% raportat la numărul celor aproximativ 110.000 de elevi care s-au înscris pentru a susţine examenul din nou.

    Rata de promovare este de 19,5% dacă se ţine cont doar de elevii care au susţinut examenul. La fiecare probă scrisă, au lipsit, în medie, 20% dintre cei care s-au înscris. Anul trecut, rata de promovare în a doua sesiune a fost de 32%, iar după soluţionarea constestaţiilor a fost de aproximativ 34%.

    Aici găsiţi LINKURI către REZULTATE BAC 2011, afişate de edu.ro pentru sesiunea de toamnă

    În a doua sesiune a bacalaureatului 2011 nu a existat nicio medie de 10, au fost nouă medii de peste 9, 352 de medii peste 8 şi 2.894 de medii peste 7. Judeţul Dolj a înregistrat cele mai multe medii de peste 9 – trei, iar Bucureştiului a avut cele mai multe medii de peste 7 şi 8, în condiţiile în care la examen s-au înscris peste 12.000 de elevi.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Bani din nori

    Despre promisiunile şi entuziasmele create de Cloud Computing am vorbit cu câteva săptămâni în urmă, într-un articol în care aminteam despre flexibilitatea resurselor IT, despre barierele investiţionale reduse şi despre costurile IT previzibile şi controlabile. Menţionam atunci şi iniţiativele Cloud cele mai de succes azi, în special ofertele de “retail” IT (Google Music, Netflix, DropBox, iCloud) şi cele de inchiriere a resurselor hardware şi software (Amazon Elastic Cloud, Microsoft Azure, Google AppEngine).

    Făceam o paralelă între externalizarea serviciilor IT şi sfârşitul istoriei, cel puţin în ceea ce priveşte evoluţia software. Mă gândeam atunci la Nicholas Carr (fost editor executiv al Harvard Business Review) şi la viziunea sa despre o reţea de servicii IT atât de prezentă încât s-ar asemăna prin banalitate şi ubicuitate cu reţeaua electrică ce ne alimentează locuinţele. Ori cu reţeaua telefonică fixă, ori cu televiziunea.

    Această viziune se încadrează în curentul de gândire mai larg şi destul de comun (devenit popular odată cu începutul erei industriale, probabil) conform căruia, datorită tehnologiei, viitorul înseamnă nemijlocit progres şi precizie, iar trecutul obscurantism şi aproximaţie. O inovaţie, o tehnologie apare, se dezvoltă, transformă societatea, ne face viaţa mai bună şi apoi moare (iată exemplul telefoniei fixe) pentru a lăsa locul alteia mai bune care îşi va începe, la rândul ei, ciclul de viaţă în slujba confortului şi evoluţiei. Este, să recunoaştem, un mod optimist si tonic de a concepe viitorul, o viziune luminoasă, dar se aplică ea oare şi la IT?

    Modul de a consuma servicii IT reprezentat de Cloud Computing afectează deocamdată semnificativ utilizatorii individuali ori organizaţiile mici. în mod natural, se crează entuziasm şi promisiunile sunt mai uşor crezute acolo unde riscurile sunt mai scăzute. Stocarea fişierelor personale în Cloud (cu encriptare),
    vizionarea filmelor ori ascultarea muzicii din Cloud sunt noi servicii la care apelăm cu toţii cu uşurinţă, de ce n-am face-o? O mică firmă ce închiriază din Cloud un server virtual, o suită Office sau un serviciu de poştă electronică îşi ia de pe umeri o grijă. şi este astfel mai mult decât mulţumită ca, în loc de a aloca resurse interne pentru servicii care nu au nimic de-a face cu activitatea sa de bază, să plătească chirii lunare unui furnizor extern.

  • Astaldi-Max Boegl va realiza şi tronsonul de autostradă Cernavodă-Medgidia

    Valoarea ofertei câştigătoare este cu 31,3% mai mică decât valoarea estimată a contractului, de 726,21 milioane lei fără TVA, reiese din datele CNADNR.

    Totodată, faţă de valoarea contractului de proiectare şi execuţie reziliat cu antreprenorul Colas, în valoare de 634,4 milioane lei fără TVA, noul contract va costa cu peste 135 milioane lei mai puţin.

    Proiectul are ca scop realizarea a 20,49 kilometri de autostradă. Proiectarea va dura 3 luni, execuţia 12 luni, la care se adaugă 48 de luni perioada de garanţie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Numărul turiştilor cazaţi în România a crescut cu 21,8% în iulie, la peste 893.000

    Sosirile în hoteluri au deţinut în iulie o pondere de 74,6% din total, în creştere cu 24% comparativ cu aceeaşi lună a anului trecut.

    Şi înnoptările înregistrate în structurile de primire turistică au avansat în luna iulie, cu 26,7%, la 2,67 milioane, din care 87% au fost înnoptări ale turiştilor români, iar restul de 13% ale turiştilor străini.

    Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare în luna analizată a fost de 31,1% pe total structuri de cazare turistică, în creştere cu 1,8 puncte procentuale faţă iulie 2010. Hotelurile au înregistrat un indice de utilizare netă a locurilor de cazare de 35,5%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro