Senatorul american a avut o intrevedere cu presedintele
interimar al Republicii Moldova, Marian Lupu. El si-a exprimat
increderea in angajamentul actualului Guvern pentru reforme si
prosperitate. “Acest Guvern se afla pe calea integrarii
euro-atlantice si a unei relatii mai bune cu Statele Unite”, a
declarat McCain, potrivit PRO TV Chisinau. Senatorul a declarat, de
asemenea, ca prin vizita vicepresedintelui american Joe Biden, s-a
demonstrat faptul ca Statele Unite sustin ferm integritatea
Republicii Moldova. “Statele Unite sunt angajate sa sustina
R.Moldova in rezolvarea problemei transnistrene”, a declarat
senatorul.
Blog
-
John McCain: SUA sustin R.Moldova in rezolvarea conflictului transnistrean
-
Apple vrea totul
Prima data am scris în aceasta pagina despre “cloud computing”
la începutul lui 2008, pe vremea când conceptul abia iesise din
sfera SF-ului. Amazon EC2 (Elastic Compute Cloud) era înca în faza
beta si întrebarea era cine va fi urmatorul (sau poate
urmaritorul). Lumea îsi punea probleme legate de siguranta si
confidentialitatea datelor stocate “în nori”, iar unii specialisti
mai avangardisti începusera sa speculeze timid despre scaderea
rolului PC-urilor pe masura ce noua paradigma se va impune (daca se
va impune). În doar trei ani, situatia este cu totul alta. Nu doar
ca nimeni nu-si mai pune problema daca vom migra spre nori, dar pe
nesimtite chiar am migrat spre nori. Daca va gestionati posta
electronica cu Gmail sau partajati poze pe Flickr, sunteti deja în
nori, ca sa nu mai zic de Facebook. În materie de servicii publice
de cloud computing, Amazon pare sa fie în continuare în frunte, dar
Google AppEngine si Microsoft Azure sunt pe aproape. Pentru
proiectul la care lucrez acum, cerinta clientului a fost ca sa fie
astfel conceput încât sa poata fi migrat cu costuri minime pe
oricare dintre platformele majore de cloud computing. Probabil ca
pentru urmatorul voi proiecta direct în nori.Acesta fiind contextul, ce importanta mai are ca Apple a lansat
un serviciu de stocare în cloud numit iCloud? La urma urmei, în
urma cu câteva saptamâni Amazon a lansat ceva asemanator (Cloud
Drive), iar Google dispune de un întreg birou virtual gazduit în
propriul nor de calcul. Ce este atât de special încât toata presa
IT vuieste? Cei 5 GB oferiti pe gratis oricui? Tot atât ofera si
Cloud Drive, iar la Google doar contul de e-mail îmi ofera peste 7
GB (în care pot stoca practic orice). Cu toate acestea, iCloud este
o miscare extrem de importanta facuta de Apple, iar prezenta lui
Steve Jobs la lansare spune multe în acest sens. E posibil ca din
punctul de vedere tehnic serviciul sa nu fie “rocket science”, dar
din perspectiva businessului iCloud este piesa care încheaga
întregul ecosistem Apple si îi deschide perspectiva de a atrage si
a prinde ca într-o pânza de paianjen multe milioane de clienti.
Desi unele servicii sunt disponibile si pentru Windows, principalii
beneficiari vor fi utilizatorii gamei de produse Apple, începând cu
iPod, iPhone sau iPad si terminând cu iMac sau Apple TV. Practic,
iCloud este ca un mecanism magic care te lasa sa intri dar nu te
mai lasa sa iesi.Cei 5 GB oferiti gratuit nu sunt de fapt decât pentru e-mail,
documente si backup. Pentru toata muzica si pentru toate cartile
sau aplicatiile de la iMagazinele Apple spatiul de stocare este
nelimitat. Nu intra în cei 5 GB nici pozele partajate prin Photo
Stream. Mai mult, înregistrarile muzicale care nu provin de la
Apple pot fi la rândul lor stocate, printr-un serviciu (platit)
numit iTunes Match, care le înlocuieste cu variante ACC de calitate
si fara restrictii (DRM free). De altfel, logica acestui sistem de
taxare este simpla: Apple nu stocheaza de fapt continutul
“standard” (muzica, carti, aplicatii), ci doar link-uri catre
continutul din magazinele corespunzatoare.Magia însa abia acum începe: tot continutul stocat în iCloud
devine automat disponibil pe toate celelalte aparate Apple pe care
le detineti (cel mult 10). Ai cumparat o noua piesa muzicala de pe
iPhone? Instantaneu, o poti asculta si pe iPod-ul, iPad-ul sau
iMac-ul tau. Mai mult, odata ce ai activat serviciul (deh, folosind
un aparat bazat pe iOS sau MacOS X) tot continutul devine partajat
între dispozitivele tale. De exemplu, daca editezi un document pe
iMac folosind unul dintre programele suitei Apple iWork, acesta
poate fi accesat pe iPhone. Este de notat ca nici Jobs si nici
documentele de Apple nu folosesc termenul de “sincronizare” pentru
acest procedeu. Ideea este ca documentul este unic (cel stocat în
iCloud), iar accesul la acesta este posibil de pe orice dispozitiv.
La fel se petrece si cu orice alt fel de continut. O aplicatie
pentru iOS descarcata pe un iPhone o vei gasi imediat si pe iPad.
În plus, iCloud face si salvarea (backup) întregului continut, iar
la cumpararea unui nou iCeva totul se asaza pe noul dispozitiv –
desigur, aici e vorba de dispozitive care ruleaza iOS. Totul se
petrece în fundal, fara nicio interventie a utilizatorului.Se poate vorbi mult despre iCloud (iMessage, sfarsitul lui
MobileMe etc.). Dar merita precizat ca serviciul va fi complet
disponibil pentru public abia spre toamna, cand vor fi lansate iOS
5 si MacOS X Lion, care vor dispune de integrare cu iCloud. -
Alte articole de scos din Constitutie
Privit nu numai prin prisma declaratiilor presedintelui facute
la London School of Economics and Political Science – “Indivizii si
nu statul trebuie sa fie responsabili pentru propria lor soarta” –
cred ca articolul 47 alin. 1 nu-si prea mai are rostul. “Statul
este obligat sa ia masuri de dezvoltare economica si de protectie
sociala, de natura sa asigure cetatenilor un nivel de trai decent”,
se spune acolo; pe de alta parte, enumerarea masurilor de
dezvoltare economica pe care le-au luat guvernele Romaniei in
ultimii ani, cei de criza, enumerare pe care o fac aici:ma fac sa cred ca, tot asa cum prezumtia de avere licita trebuie
eliminata, si ideea de trai decent trebuie starpita. Poate omul nu
vrea sa traiasca decent, de ce sa-l obosesti cu asa ceva? Daca vrea
decenta, sa se duca unde o vedea cu ochii. Iar cei care s-au dus
chiar pot vorbi de decenta, daca e sa credem un recent studiu al
fundatiei Soros: cei 3 milioane de romani care au plecat in
strainatate au adunat economii de 100 de miliarde de euro pe care
le tin in banci straine si cash. Valoarea este de patru ori mai
mare decat suma economisita de romanii de acasa in bancile
romanesti.As mai repeta propozitia asta o data: “Valoarea este de patru
ori mai mare decat suma economisita de romanii de acasa in bancile
romanesti”.Si inca: “Valoarea este de patru ori mai mare decat suma
economisita de romanii de acasa in bancile romanesti”.Poate o pricepe cineva cum se poate ca 3 milioane sa
economiseasca in zece ani o suma si restul de 18 milioane sau, ma
rog, cinci milioane care muncesc, pot economisi numai un sfert, dar
in ceva mai mult timp – 21 de ani numai de la revolutie. Istetii sa
se abtina, stiu refrenele cu productivitatea romanului de acasa, cu
saracia, cu anii de comunism si restul.Daca tot suntem pusi pe facut curatenie, mai zic sa renuntam si
la articolul 33, cel cu accesul la cultura. Tot s-au redus
filarmonicile, teatrele si numarul balerinelor. Mai bine facem o
pagina pe Facebook despre cultura Romaniei si ii mai dam cate un
“like” din cand in cand, pana ne lamurim daca mai trebuie ca statul
“sa asigure pastrarea identitatii spirituale, sprijinirea culturii
nationale, stimularea artelor, protejarea si conservarea mostenirii
culturale, dezvoltarea creativitatii contemporane, promovarea
valorilor culturale si artistice ale Romaniei in lume”.Dupa articolul 33 vine, surprinzator, articolul 34, la fel de
deranjant ca si precedentul. Art. 34 pomeneste ceva de dreptul la
ocrotirea sanatatii si de stat care este obligat sa ia masuri
pentru asigurarea igienei si a sanatatii publice. Asa, si cate sa
mai faca statul? Si pana cand?Pana la articolul 35, alta chestie, cu dreptul la mediu sanatos,
care ne cam incurca; spun asta privind apele binemirositoare ale
Dambovitei, in care deverseaza Bucurestiul si frumoasele recolte de
pungi de plastic care spanzura prin copaci, dupa ce au fost purtate
de vant. Nu se prea armonizeaza un astfel de articol cu amenajarile
de pe platoul Bucegilor si alte initiative economico-sociale de
genul cailor salbatici cu care ne laudam in reclame, dar pe care ii
facem salam in viata reala.La capitolul Economia, articolul 135 are niste verigi slabe:
alineatul cu “exploatarea resurselor naturale in concordanta cu
interesul national” sau “refacerea si ocrotirea mediului
inconjurator” sau “crearea conditiilor necesare pentru cresterea
calitatii vietii” sunt asa de firesti incat zic sa nu mai lasam loc
cartitorilor.Sa ignoram senini ideile acelea retrograde cu cresterea rolului
comunitatilor locale, care ar trebui sa stie cel mai bine cum se
organizeaza, cum isi cheltuie banii, ce investitii sunt prioritare
si care sunt activitatile care li se potrivesc si pe care le-ar
putea incuraja. Numai un birocrat bucurestean zacut intr-un birou
prafuit, supravegheat de un ministru cat se poate de competent,
poate sti astfel de detalii si poate decide ce si cum.Si daca vom usura munca sarmanului birocrat si a ministrului
competent, reducand numarul judetelor, dupa repunerea in practica a
unor idei fioroase, initial importate de romani de la marele
prieten de la Rasarit, pe vremea cand noi eram micul prieten de la
Apus, aici va fi, desigur, raiul.Pe vremea tineretii mele circula un banc cu Bula, tanar lucrator
entuziast la canalul Dunare – Marea Neagra. Reproduc scrisoarea
trimisa mamei sale de tanarul Bula, fara legatura cu ideile de mai
sus: “Draga mama, la Canal totul este minunat. Dormim in paturi
curate, mancam pe saturate, lucram putin, sefii sunt draguti si
amabili cu noi. La Canal totul e minunat! Mama, de ce nu m-ai lasat
cand eram mic la canal?”. -
Moldova: punct si de la capat
O concluzie certa in urma alegerilor locale din 5 iunie din
Republica Moldova este ca institutele de sondare a opiniei publice
nu au reusit nici anul acesta sa gaseasca instrumentele de
calibrare potrivite pentru comportamentul electoral al populatiei.
Comunistii au obtinut, ca si la parlamentarele de la sfarsitul
anului trecut, un scor mult mai mare decat cel indicat de sondaje,
cel putin in cazul luptei pentru Primaria Chisinau, cea mai
importanta reduta politica a tarii, de unde a inceput in 2007
miscarea de contestare a Partidului Comunistilor (PCRM), aflat pe
atunci la guvernare.Desi comentariile post-electorale s-au concentrat pe scorul
surprinzator realizat de candidatul comunist Igor Dodon la Chisinau
in fata primarului in functie, liberalul Dorin Chirtoaca, in restul
tarii situatia este oarecum mai echilibrata, chiar favorabila
actualei Aliante pentru Integrare Europeana (AIE). Votul politic
dat pentru consiliile municipale si raionale favorizeaza usor AIE,
desi trebuie remarcate si rezultatele bune obtinute de comunisti in
marile orase. Din acest motiv, perioada post-electorala ramane
deschisa tuturor scenariilor, inclusiv unor noi alegeri
anticipate.Paradoxal, in ciuda turbulentelor politice din ultimii doi ani,
economia tarii a reusit sa-si revina oarecum de pe urma socurilor.
Dupa o scadere de 6,5% in 2009, cand criza politica interna s-a
suprapus nefericit peste criza economica internationala, Produsul
Intern Brut al Moldovei a crescut cu 6,9% in 2010, pana la circa
5,8 miliarde de dolari, fiind asteptat sa avanseze cu 5,6% si in
acest an. Un raport al Institutului pentru Dezvoltare si Initiative
Sociale (IDIS), un ONG local, arata insa un tablou macroeconomic
destul de sumbru prin prisma vulnerabilitatii continue la inflatie,
estimata pentru 2011 la 8,4%, peste cea preconizata de FMI (8%, cu
perspectiva de scadere sub 6% in 2012). Pe de alta parte, salariile
reale ale angajatilor au crescut anul trecut, spre exemplu, cu doar
0,7%, pentru anul in curs fiind estimat un avans optimist de 4%, in
conditiile unui somaj in crestere. In lipsa remiterilor financiare
ale celor plecati in strainatate, care in 2010 au fost de peste o
cincime din PIB, este evident ca tensiunile din societatea
moldoveneasca ar fi cu mult mai mari.Nemultumirea populatiei fata de actuala guvernare este
identificata de analisti in rezultatele obtinute de fosta putere
comunista in orasele mari, in special in Chisinau si Balti,
sociologic vorbind capete de pod pentru infruntarile electorale
viitoare. “Nemultumirea fata de actuala guvernare este mare, iar
baza tot mai solida a comunistilor, vizibila inca de la
referendumul pentru modificarea Constitutiei (septembrie 2010), a
fost confirmata la alegerile parlamentare din noiembrie 2010 si
acum la locale”, explica pentru BUSINESS Magazin politologul
Cristian Pirvulescu, presedintele Asociatiei Pro Democratia. Asta
desi discursul public este dominat de luari de pozitii
anti-comuniste; acestea au dat peste cap, de altfel, si busolele
institutelor de sondare, care nu au putut estima corect acea
“spirala a tacerii”, sintagma care in sociologie denumeste
inducerea in eroare a operatorului de sondaje de catre intervievat,
la presiunea opiniei dominante induse de putere.Dezamagirea fata de rezultatele actualului primar e confirmata
si de Oleg R. (24 de ani), un tanar jurist originar din capitala
Moldovei, dar stabilit la Bucuresti. “In urma cu patru ani, dupa
alegerea lui Chirtoaca, s-a intamplat sa asist intr-un autobuz in
Chisinau la o disputa vie intre un rus si un ucrainean, primul
sustinand cat de performant se dovedeste a fi tanarul primar ales
de cateva luni. In aceste zile, o astfel de discutie nu cred ca mai
este posibila”, spune Oleg. Pe astfel de nemultumiri, care au pus
in umbra viziunea proeuropeana si apropierea de Romania a lui
Chirtoaca, candidatul comunist Igor Dodon (un blogger cu state
vechi in mediul virtual din Moldova – blogul sau, Dodon.md, este
inaugurat de aproape un an si jumatate) si-a construit campania,
plina de promisiuni si cu mesaje preponderent pozitive, de
inspiratie occidentala. Totusi, Dodon nu este nici el un personaj
proaspat intrat in politica, din perioada mandatului sau de
ministru comunist al economiei datand unele suspiciuni legate de
privatizari dubioase in folosul apropiatilor PCRM.E drept, in rezultatele deloc onorabile obtinute de Dorin
Chirtoaca (creditat in sondajele preliminare cu victoria din primul
tur), un rol important l-au avut si sciziunile din cadrul AIE.
“Premierul Vlad Filat a vrut de fapt sa dea o lectie Partidului
Liberal (PL), care l-a sprijinit pe Chirtoaca”, explica Pirvulescu
felul cum se joaca raportul de forte din AIE; la aceasta se adauga
sabotajul Partidului Democrat condus de fostul comunist Marian
Lupu, care s-a incapatanat sa pastreze in cursa pentru primarie un
candidat propriu, in dezavantajul evident al lui Chirtoaca.La sfarsitul saptamanii trecute, insa, cei trei lideri ai AIE,
Filat, Lupu si Mihai Ghimpu (presedinte al PL si unchiul actualului
primar Chirtoaca) s-au angajat solemn sa-l sustina pe actualul
primar in scrutinul din 19 iunie. Nu de alta, dar, profitand de
incapacitatea Parlamentului de a desemna constitutional un
presedinte – functie al carei interimat e asigurat de Marian Lupu,
ca presedinte al legislativului – si de un posibil scor bun la
scrutinul din 19 iunie, PCRM a anuntat ca vrea alte alegeri
generale anticipate in acest an, fortand AIE sa se gandeasca la
randul sau la un astfel de scenariu. Strategia comunistilor, al
caror mesaj de stabilitate si predictibilitate suna tot mai
atragator pentru o anumita parte a electoratului, pune, asadar, din
nou la incercare soliditatea AIE, dar si rabdarea moldovenilor. -
Indonezia, prima mare economie emergenta care o sustine oficial pe Lagarde pentru sefia FMI
Anterior, Indonezia a evitat sa sustina vreo persoana in cursa
pentru sefia Fondului Monetar International, deoarece statele din
Asia de Sud-Est si alte economii emergente au discutat
posibilitatea inaintarii unui candidat comun la postul ocupat in
mod traditional de un european. Insa termenul limita stabilit de
conducerea FMI pentru propunerea candidatilor a expirat vineri, iar
concurentii pentru castigarea numirii sunt Lagarde, guvernatorul
bancii centrale a Mexicului Agustin Carstens, si guvernatorul
bancii centrale a Israelului Stanley Fischer. “Personal, sustin
Franta. (Lagarde) este o persoana foarte profesionista. Este
inteligenta in interactiuniel dintre institutii, are integritate si
calificari”, a declarat ministrul Finantelor din Indonezia, Agus
Martowardojo, la un eveniment al Forumului Economic Mondial
organizat la Jakarta. -
Romania, printre tarile al caror numar de cetateni din M.Britanie a crescut spectaculos fata de 2004
Potrivit Daily Mail, noile date arata ca 49.000 de slovaci au
venit sa locuiasca in Marea Britanie in 2010, ceea ce reprezinta o
crestere de 513 la suta fata de 2004, cand au venit 8.000 de
persoane. Polonia are 521.000 de cetateni in Marea Britanie, ceea
ce inseamna o crestere de 448 la suta fata de 95.000 care au ajuns
aici in 2004. Ea este devansata de Letonia, care a inregistrat o
crestere de 457 la suta fata de 2004. -
Manchester United ar putea fi vandut catre Qatar Holdings sau listat la Hong Kong
Proprietarii Manchester United ar putea lista clubul britanic de
fotbal la bursa de la Hong Kong, evaluandu-l la 1,7 miliarde lire
(2,8 miliarde de dolari), au declarat surse apropiate discutiilor
pentru Sunday Times. Familia americana Glazer este in discutii cu
mai multe banci de investitii pentru o listare, au afirmat sursele
citate. Totodata, ESPN scrie, citand informatii publicate de The
People, ca transferurile recente anuntate de Manchester United sunt
finantate datorita iminentei vanzarii clubului catre Qatar Holdings
in cursul acestui an. Potrivit zvonurilor care circula in presa,
familia Glazer ar fi refuzat anul trecut o oferta de 1,5 miliarde
lire sterline din partea Qatar Holdings. Reprezentantii Manchester
United au negat informatiile si insista ca Manchester United nu
este de vanzare. -
Liderii din provincie. Ce afaceri uriase s-au dezvoltat in afara Bucurestiului
Intr-un moment in care Guvernul Romaniei si-a gasit o noua
prioritate, respectiv reorganizarea administrativa a tarii si
transformarea judetelor in voievodate, importanta provinciei pare
un subiect mai actual decat oricand. Nu va putea niciodata sa ia
stralucirea si opulenta Capitalei, insa ultimii 20 de ani au
demonstrat ca, pe alocuri, si orasele de provincie au creat
campioni locali care, treptat, au devenit lideri nationali. Care au
gasit o reteta proprie a succesului. Sau, mai bine spus, si-au
inventat propriile retete de dezvoltare, conduita, gestionare a
banilor si performata, care si-au dovedit valabilitatea si i-au
transformat din anonimi in modele de urmat in afaceri. Daca ar fi
sa vanda acum companiile pe care le-au fondat la inceputul sau la
mijlocul anilor ’90, ar trai linistiti toata viata. Ar avea
suficienti bani incat singurele lor griji sa fie ce masina noua
sa-si cumpere, pe ce insula exotica sa stea la soare sau de ce
hobby excentric sa se apuce.
La 330 de kilometri de Bucuresti se afla orasul Targu Mures.
Acolo, fratii Orlando si Roland Szasz conduc compania Renania, cel
mai mare producator si furnizor de echipamente de protectia muncii
din Romania. Cu o echipa de doar 91 de angajati, anul trecut,
muresenii au avut afaceri de circa 19 milioane de euro, o suma
importanta, in special pentru un jucator de provincie. Povestea lor
suna simplu, iar modelul de afaceri pe care l-au adoptat pare ca
poate fi imprumutat de oricine vrea sa aiba succes in aceasta lume.
Compania a fost fondata in anul 1995, la Targu Mures, de catre cei
doi frati, care, la scurt timp de la lansare, au inceput procesul
de extindere. “In 1996 inregistram prima tranzactie contabila, iar
doi ani mai tarziu deschideam deja un punct de lucru in Bucuresti”,
isi aminteste Orlando Szasz, directorul general al companiei. In
momentul de fata au reprezentante in Bucuresti, Oradea si Timisoara
si o retea de distributie formata din 227 de distribuitori.
In anul 2001 au demarat propria productie de echipamente, primele
produse fiind targile pentru transportul accidentatilor, dezvoltate
in colaborare cu un partener din Germania. Un an mai tarziu si-au
completat portofoliul cu o linie de echipamente de siguranta pentru
lucrul la inaltime, Vertqual, care in momentul de fata se impune ca
brand de sine statator pe piata din Germania. Au continuat apoi cu
productia de imbracaminte, incaltaminte si manusi, realizate de
furnizori externi, iar acum au un portofoliu de peste 1.000 de
articole, atat importate, cat si marci propii. Portofoliul de
clienti activi este la fel de impresionant – peste 4.000.In urma cu doi ani, activitatile de productie au fost separate
intr-o entitate distincta, iar astazi productia este asigurata de
catre Height Safety Engineering (HSE), o companie afiliata Renania.
In plus, anul acesta vor deschide un birou in China, cea mai mare
piata producatoare de echipamente, pentru a se asigura ca produsele
pe care le achizitioneaza direct respecta integral standardele de
calitate si conditiile de livrare dorite.Pentru ca vizibilitatea la nivel extern risca sa o intreaca pe
cea de la nivel local, anul acesta fratii Szasz au decis sa
investeasca in promovare. Au alocat un buget de 500.000 de euro in
acest scop si si-au asociat numele cu imaginea vedetei de
televiziune Mircea Badea. Campania a fost una agresiva, numele
Renania aparand, dintr-o data, la televizor, la radio, pe panourile
din orase si din afara lor si in comunicate de presa.Un asemenea business si-ar fi fi gasit loc oricand pe o piata
competitiva cum este cea din Bucuresti. Fratii Szasz nu au fost
insa niciodata pe punctul de a-si face bagajele si a se muta in
Capitala. “Pentru noi, dezvoltarea unei afaceri in provincie a
venit natural. Renania a luat fiinta in Targu Mures, orasul in care
am trait ca tineri adulti. In timp am ajuns sa apreciem localizarea
companiei in aceasta zona pentru nivelul foarte ridicat al fortei
de munca, in ceea ce priveste implicarea si seriozitatea. Din acest
punct de vedere, pot spune ca este mai reconfortant sa faci afaceri
in provincie”, spune Orlando Szasz.Acesta este un avantaj incontestabil al provinciei – pentru ca
oferta de locuri de munca este incomparabil mai mica decat in
Capitala, angajatii au dobandit un alt fel de a intelege
responsabilitatea si loialitatea fata de angajator. In plus, si
costurile salariale sunt mai mici. Acestora li se adauga alte
economii suplimentare care vin din costurile cu utilitatile. Este
bine stiut ca in orasele din provincie atat preturile terenurilor,
cat si chiriile sunt cu mult sub nivelul celor din Bucuresti. -
Pe cand cei patru Beatles erau tineri
Mereu apar evenimente menite sa tina treaz interesul fanilor,
cum ar fi licitatia organizata de casa de licitatii Guernsey din
New York in aceasta toamna, unde se vor pune in vanzare fotografii
si negative realizate de catre Astrid Kirchherr la inceputul anilor
saizeci, cand trupa se afla abia la startul carierei, iar
componenta in care a cunoscut maximul de celebritate inca nu se
cristalizase.Kirchherr i-a cunoscut pe membrii formatiei pe vremea cand acestia
cantau in orasul ei natal, Hamburg, si a avut chiar o relatie cu
basistul Stuart Sutcliffe, ce avea sa paraseasca trupa. Fotografa
germana a reintrat in atentia publicului anul trecut, odata cu
publicarea unei carti despre ea si basist si organizarea unei
expozitii cu lucrarile sale la Londra. -
Noul program fiscal al guvernului grec: concedieri masive si cresteri de taxe (VIDEO)
Conform presei grecesti, este vorba de urmatoarele masuri, care
au fost trimise spre aprobare parlamentului:– concedierea a 150.000 de angajati din sectorul public pana in
2015 (dintr-un total de circa 700.000) si noi reduceri ale
salariilor, care au scazut deja cu peste 20% din 2010 pana in
prezent; vor fi introduse criterii de performanta pentru angajari
si nu vor mai fi permise viitoare angajari decat in proportie de un
angajat nou la fiecare 10 concediati– va fi introdusa o taxa suplimentara de 1-4% pe toate veniturile,
in functie de venit, prezentata drept taxa de solidaritate pentru
finantarea ajutoarelor de somaj; functionarii publici vor plati in
plus o taxa fixa de 3%– impozitele pe proprietate vor creste cu 0,1-0,2%
– vor fi reduse cu 10% gratuitatile pentru pensionari; pensionarii
sub 60 de ani care au pensie de peste 1.700 euro/luna vor plati
contributii speciale– proprietarii de masini de lux, imobile mari, iahturi si piscine
vor plati contributii speciale de solidaritate– din septembrie vor fi majorate de la 13% la 23% ratele TVA pentru
consumul in restaurante si cafenele si pentru bauturi– va fi introdusa o taxa de solidaritate pe tranzactiile
bancare– va fi introdusa o taxa speciala pe comertul cu gaze
naturale.Masurile de reducere a deficitului bugetar adoptate si anuntate
pana in prezent au reusit sa reduca deficitul bugetar cu 12
miliarde de euro in ultimul an, dar au avut efecte devastatoare
asupra partidului socialist de guvernament, PASOK. Un sondaj de
opinie comandat de Kathimerini arata ca PASOK a scazut in
preferintele electoratului cu 17% fata de momentul alegerilor
generale din 2009, ajungand la 27%, mai putin decat Noua
Democratie, partidul de dreapta pe care socialistii l-au invins
atunci in alegeri. Noua Democratie a scazut la randul sau cu
2,5%.Sustinerea populara pentru premierul socialist Giorgios Papandreou
a coborat la 23%, iar majoritatea covarsitoare a grecilor
chestionati in sondaj – 87% – cred ca tara se indreapta intr-o
directie gresita, se declara nemultumiti de calitatea vietii lor si
de calitatea democratiei din Grecia. De cateva saptamani, aproape
zilnic au loc manifestatii de mari proportii in pietele publice din
Atena, Salonic si alte orase, manifestatii cu care s-au solidarizat
inclusiv unii dintre ierarhii Bisericii Ortodoxe. Separat,
sindicatele au chemat la greva generala pe 15 iunie.Incasarile la buget ale Greciei au scazut cu 8% pe primul
trimestru, somajul in martie a crescut de la 15,9% la 16,2%, iar
economia a scazut cu 5,5% in ianuarie-martie fata de aceeasi
perioada din 2010, desi fata de ultimele trei luni din 2010 a
crescut cu 0,2%.Aceste stiri, care au venit una dupa alta saptamana trecuta, au
consolidat scepticismul creditorilor Greciei si al Bancii Centrale
Europene fata de ideea optimista ca taierile de cheltuieli si
majorarile de taxe operate de guvernul lui Giorgios Papandreou vor
crea un teren suficient de bun pentru ca economia sa reinceapa
cresterea, spre a putea sustine plata enormei datorii de 340 mld.
euro a statului grec.Ideea ca Grecia s-ar putea reintoarce pe pietele financiare la
anul, in care multi au crezut dupa ce UE si FMI au acordat tarii
anul trecut creditul de 110 miliarde de euro, a disparut. Ea a fost
inlocuita de discutiile privind un nou pachet de credite in valoare
de pana la 90 de miliarde de euro de la UE (de asta data fara
participarea FMI, dupa informatiile disponibile in prezent) si de
sugestii adresate de Germania creditorilor privati de a pasui
Grecia la plata datoriilor ajunse la scadenta. Noul imprumut
urmeaza sa fie aprobat de ministrii de finante din zona euro la 20
iunie si de liderii europeni la summitul din 23-34 iunie.

