BusinessMagazin

Blog

  • Soarta crudă a unui vampir (VIDEO)

    Douăzeci de ani mai târziu, stăpân al conacului Collinwood, Barnabas (Johnny Depp) este acum bogat, puternic şi un veritabil playboy, cel puţin până când comite grava greşeală de a-i frânge inima vrăjitoarei Angelique Bouchard (Eva Green). Blestemul ei este necruţător: îl transformă în vampir, pentru a-l îngropa de viu.

    Două secole mai târziu, Barnabas este eliberat din mormânt şi se aventurează într-o foarte diferită lume a anului 1972. Se întoarce la conacul Collinwood doar pentru a constata că odată măreaţa lui reşedinţă a fost lăsată acum în paragină. Descendenţii disfuncţionali ai familiei Collins nu sunt nici ei prea departe, iar fiecare ascunde câte un secret întunecat.

  • Comoara uitată din tablou (FOTO)

    Pictura de la finele secolului al XVIII-lea, care surprinde naufragiul unei corăbii şi supravieţuitorii ajunşi la mal, a fost achiziţionată de un comerciant de artă londonez pentru doar 25.000 de lire sterline. Acesta a avut inspiraţia de o da la curăţat, operaţiune care a scos la iveală un far acoperit ulterior cu vopsea, far care reprezintă un element distinctiv al tablourilor artistului francez Vernet, ceea ce înseamnă că el a pictat lucrarea şi nu un ucenic de-al său, scrie The Telegraph.

    Tabloul înainte de curăţare:

    Odată identificat, tabloul a fost pus în vânzare la un târg de artă şi antichităţi pentru suma de 400.000 de lire.

  • O idee simplă cu care se poate ilumina un oraş (VIDEO)

    Instalaţia lui Lozano, intitulată “Open Air”, constă din 24 de proiectoare ce creează jocuri de lumini din mesajele vocale lăsate de public, care are la dispoziţie o aplicaţie pentru telefonul mobil sau un site prin intermediul cărora să înregistreze mesaje, fie ele cântece, poezii, urări adresate echipei preferate ori dedicaţii. Mesajele sunt apoi redate de un sistem audio instalat în apropierea proiectoarelor şi poate fi urmărită şi o interpretare luminoasă a lor.

    Jocurile de lumini vor fi animate nu numai de mesajele publicului, ci şi de ale unor personalităţi, precum şi de cântece de păsări. Pentru a nu deruta însă înaripatele aflate în pllină migraţie, organizatorii vor opri din când în când proiectoarele responsabile de jocurile de lumini.

  • Mark Mobius: Guvernul ar trebui sa restructureze si sa pregateasca de privatizare companiile de stat (VIDEO)

    “In cazul Oltchim, cred ca este posibil ca cel care a cumparat combinatul sa nu fie un manager bun pentru companie. Cred ca este foarte important ca atunci cand statul vinde astfel de intreprinderi sa gaseasca un cumparator viabil, capabil sa cumpere si sa administreze activele cumparate in beneficiul tarii si sa faca si profit, bineinteles”, a afirmat Mark Mobius, presedintele executiv al grupului Templeton Emerging Markets, administratorul Fondului Proprietatea, la emisiunea “Dupa 20 de ani”, difuzata duminica de Pro TV.

    Intrebat daca in aceasta perioada de criza statul ar trebui sa incerce sa privatizeze sau sa eficientizeze companiile pe care le controleaza, Mobius a spus ca cele doua procese ar trebui realizate concomitent: “Mai intai trebuie sa incerce sa restructureze companiile dinauntru, sa numeasca manageri buni, sa faca schimbari, astfel incat acestea sa devina profitabile. In acelasi timp, sa inceapa procesul de privatizare astfel incat controlul asupra acestor companii sa poata fi trecut catre sectorul privat, statul sa isi vanda participatiile”.

    Inregistrarea emisiunii:

    Mai mult pe stirileprotv.ro.

  • Poza zilei: ce face vara Moş Crăciun

    Agenţia Xinhua, care a publicat fotografia, precizează că Yiwu este unul dintre cele mai mari centre de distribuţie din lume pentru articolele de Crăciun, exportând 15.000 de tipuri de astfel de articole în peste 100 de ţări şi regiuni, acoperind 60% din piaţa globală. Pentru anul acesta, din cauza crizei europene, producătorii chinezi se aşteaptă la o scădere cu 20% a exporturilor faţă de anul trecut, conform asociaţiei comerciale de profil din Yiwu.

  • Opinie Ioana Mihai, editor: Cifre şi mii de poveşti

    Deliberat sunt optimistă. Sau, cel puţin, fac eforturi pentru asta. Încerc deopotrivă în viaţa personală şi cea profesională să privesc jumătatea plină a paharului – despre cea goală vorbesc, fără oprire, toţi. De aceea prefer să scriu despre antreprenori sau companii care fac slalom în criză şi reuşesc să nu concedieze, ba chiar să facă angajări. Fac asta deliberat. Fără a ocoli însă realitatea.

    “Face fabrică în România?” era prima întrebare cu care eram întâmpinată în redacţie atunci când mă întorceam de la vreun interviu, în redacţia Ziarului Financiar, în urmă cu mai bine de zece ani. Asta era cea mai interesantă veste pe care puteam s-o dăm, la acea vreme, cititorilor. Chiar dacă economia se chinuia să-şi ia avânt, căutam optimismul şi pe vremea aceea.

    Chiar de la bun început, când revista făcea primii paşi pe piaţă şi ne defineam stilul editorial, am avut o înclinaţie spre veştile bune. Deopotrivă s-au regăsit de-a lungul anilor în paginile revistei companii care demarau afacerile pe piaţă, investiţii de zeci şi sute de milioane de euro, tineri manageri ambiţioşi şi plini de energie ce ţin în mâini destinele firmelor în care lucrează.

    Dar balanţa înclină greu spre talerul în care este aşezat pesimismul… Subiectul zilei este că ruşii de la Mechel vor să închidă patru combinate în România. Iar de ieri se discută despre închiderea unei publicaţii de business. Sunt doar două exemple, dar lista poate fi nesfârşită. E suficient să urmăreşti un flux de ştiri economic. Într-un asemenea peisaj starea de sărbătoare pare că nu-şi are locul. Pare. Pentru că, de fapt, trebuie să sărbătorim. Atât cititorii care urmăresc în fiecare săptămână revista, cât şi toţi colegii care au reuşit de-a lungul anilor să descopere poveşti inspiraţionale. Dar şi managerii şi antreprenorii care au crezut şi cred în continuare că pot mişca munţii din loc. Sunt multe poveşti pe care le vom mai afla şi le vom împărtăşi. Să sperăm că vor fi multe veşti bune.

    Ioana Mihai este editor al revistei BUSINESS Magazin.

  • Melodia zilei: Charlotte Gainsbourg – The Songs That We Sing

    Cântecul, inclusă pe albumul “5:55” din 2006 al Charlottei Gainsbourg, a stat 30 de săptămâni în topul francez al single-urilor, a fost inclus de Rolling Stone pe lista celor mai bune piese din 2007, iar în 2009 a fost folosit pentru coloana sonoră a filmului “The Uninvited”.

  • Cristian Preda: A face apologia vânzării statului bucată cu bucată e greşit

    El recomandă PDL/ARD să se adreseze şi celor care lucrează în privat, dar şi celor care lucrează în sectorul public. “A face apologia vânzării statului bucată cu bucată e la fel de greşit ca şi a refuza regulile competiţiei. De fapt, un partid care vrea să guverneze e obligat să aibă soluţii atât pentru o amenajare raţională a sectorului public, cât şi pentru încurajarea domeniului privat”, insistă Preda.

    Europarlamentarul arată, într-un comentariu publicat pe blogul său, că se teme de “ignorarea arogantă a celor care se auto-plasează la centru, ca şi de stigmatizarea celor care lucrează în sectorul public, în numele unei improvizaţii doctrinare care emană mai degrabă intoleranţa doctrinarului orb decât inteligenţa practică a politicianului responsabil”.

    “Unii spun că sunt de centru, pentru că li se pare că orice situare la stânga sau la dreapta e o opţiune pentru extremă. Alţii cred că nu mai există opţiuni ideologice clare şi că, în numele cetăţeniei, majoritatea membrilor unei comunităţi se orientează către un centru imaginar. În fine, alţii – eu însumi mă aflu printre ei – se plasează la centru, fiindcă se revendică de la liberalism şi consideră că, dacă întorc capul spre stânga, văd tot timpul socialişti, iar dacă se uită la dreapta dau mereu peste conservatori”, a explicat Cristian Preda.

    Alianţa România Dreapta grupează trei partide – PDL, PNŢCD şi Forţa Civică, la care se adaugă Noua Republică şi Fundaţia Creştin-Democrată, neînregistrate juridic ca partide.

  • Cat mai dureaza seceta. Prognoza hidrologica pentru octombrie si noiembrie

    In luna octombrie, regimul hidrologic se va situa la valori cuprinse intre 30-50% din mediile multianuale lunare (cu verde pe harta), mai mari (50-70% din normalele lunare – cu albastru pe harta) pe raurile din bazinele hidrografice Jiu, Bega, Timis, Barzava, Moravita, Caras, Nera, Cerna si mai mici pe Trotus, Rm. Sarat, Barlad si pe raurile din Dobrogea (10-30% din normalele lunare – cu maro pe harta).

    Pentru inceputul lunii octombrie, conform INHGA, debitele raurilor vor fi general stationare, exceptând cursurile inferioare ale Muresului, care vor fi în scadere usoara. Cu totul izolat, sunt posibile mici cresteri de debite pe unele râuri din zonele de deal si munte din nordul tarii datorita precipitatiilor prognozate. Se va mentine fenomenul de “sec” pe multe râuri mici si pâraie din bazinele hidrografice: Somes, Crisuri, Mures, Moravita, Amaradia, Oltul inferior, Argesul mijlociu, pe unii afluenti ai Siretului (Ozana, Cracau, Bolatau, Agapia, Susita, Putna, Bârlad).

    In luna noiembrie, regimul hidrologic se va situa la valori intre 30-50% din mediile multianuale lunare, mai mari pe raurile din bazinele hidrografice Viseu, Iza, Tur, Bega, Timis, Barzava, Moravita, Caras, Nera, Cerna, Jiu, Olt superior si mijlociu, Prahova, Bistrita, Moldova, Suceava (50-70% din normalele lunare) si mai mici pe Barlad (10-30%).

    Pentru Dunare, prognoza lunii octombrie indica un debit minim la intrarea in tara (sectiunea Bazias) de 2300 mc/s, un debit mediu de 2800 mc/s si un debit maxim de 3600 mc/s, comparativ cu o valoare medie multianuala pentru luna octombrie de 3850 mc/s. In luna noiembrie, debitele Dunarii vor fi cuprinse intre 2800 mc/s (debit minim), 3500 mc/s (mediu) si 4500 mc/s (maxim), comparativ cu o valoare medie multianuala pentru luna noiembrie de 4650 mc/s.

    Debitul la intrarea in tara (sectiunea Bazias) în intervalul 29 – 30 septembrie a fost în scadere, la cca 3000 mc/s, sub media multianuala a lunii septembrie (3800 mc/s). In aval de Portile de Fier, debitele au fost în scadere pe sectorul Gruia-Isaccea si stationare la Tulcea.

    De asemenea, Administratia Nationala pentru Meteorologie a difuzat in aceasta saptamana o nota in care preciza ca se semnaleaza deficite de umiditate in sol, seceta pedologică fiind moderata, local puternică sau extrema in Oltenia, pe suprafete extinse din Dobrogea, Crisana, Banat, vestul Maramuresului, sud-vestul Munteniei si al Transilvaniei, local in estul si sudul Moldovei.

    In cultura neirigata de porumb, rezerva de umiditate pentru adancimea de sol 0-100 cm inregistreaza valori deosebit de scazute şi local scazute, seceta pedologica fiind semnalata in diferite grade (extrema, puternica, local moderata) la nivelul intregului teritoriu agricol al tarii. Estimarea ANM, valabila pana la inceputul lui octombrie, preciza ca seceta pedologica de diferite grade de intensitate (extrema, puternica si moderata) se va mentine în zonele din estul, sud-vestul si vestul teritoriului agricol al tarii.

  • One57, turnul miliardarilor din New York (FOTO)

    Un turn ce se construieşte în Manhattan şi va deveni în curând cel mai înalt cu destinaţie rezidenţială din New York a reuşit deja să atragă clienţi foarte bogaţi, datorită senzaţiei de exclusivitate pe care o oferă. Printre cei care au achiziţionat deja o locuinţă cât un etaj sau chiar două la nivelurile superioare ale One57 se află numai miliardari, susţine dezvoltatorul proiectului.

    Apartamentele vândute până în prezent au preţuri cuprinse între 45 sau 50 şi 95 de milioane de dolari, fiind cumpărate de clienţi americani, chinezi, nigerieni sau britanici, ceea ce i-a atras clădirii denumirea de “clubul miliardarilor”. One57, care, la finalizarea sa, programată pentru anul viitor, va avea 306 metri înălţime, a necesitat investiţii de 1,5 miliarde de de dolari, iar cumpărătorii nu au ezitat să apară, fiind deja semnate contracte în valoare de peste 1 miliard de dolari pentru mai bine de jumătate din apartamentele disponibile.

    Cei care vor să mai cumpere acum o locuinţă în cadrul proiectului situat la capătul din sud al Central Park trebuie să plătească peste 50 de milioane de dolari. O explicaţie pentru cererea mare pe care o înregistrează One57 ar putea fi dorinţa superbogaţilor de a investi în ceva cu grad mare de siguranţă, spun experţii, ţinând cont că proiectul a apărut pe piaţă într-un moment când nu avea concurenţă, deoarece proiectele similare ce au ca ţintă aceeaşi categorie de clienţi vor fi gata la câţiva ani după el.