BusinessMagazin

Blog

  • „Ne uităm la generaţia Z ca la o resursă.” Cum rescriu tinerii cultura de business şi modul în care companiile iau decizii

    Pentru companiile mari, Generaţia Z devine deja un factor care schimbă modul în care organizaţiile funcţionează. Allianz-Ţiriac este unul dintre jucătorii care au înţeles că tinerii nu pot fi integraţi prin modele vechi, ci printr-o transformare a culturii de lucru, iar această schimbare porneşte de la recunoaşterea valorii lor.

    „Generaţia Z, din punctul meu de vedere, este fantastică. Vine cu o bogăţie imensă pe piaţa muncii şi, personal, învăţ foarte mult avându-i în preajmă”, spune Cristina Rotaru, Director People and Culture la Allianz-Ţiriac.

    Mai mult, organizaţiile încep să vadă în tineri nu doar angajaţi la început de drum, ci surse autentice de inovaţie, capabile să aducă perspective noi, să conteste procese încremenite şi să propună soluţii pe care managementul tradiţional nu le mai vede din interior.

    „Ne uităm la generaţia Z ca la o resursă, ca la un sounding board, cărora le dăm acest mandat de a găsi soluţii la probleme.”, subliniază Cristina Rotaru.

    Schimbarea de perspectivă este una strategică. Cristina Rotaru vorbeşte despre o relaţie nouă între generaţii, construită pe învăţare reciprocă, în care fiecare aduce ceva valoros la masă: seniorii vin cu experienţa şi rigoarea lor, iar tinerii cu curiozitatea şi felul diferit în care privesc lucrurile. Împreună, creează un echilibru pe care multe companii abia acum încep să îl valorifice.

    Această abordare s-a concretizat şi într-un program internaţional din cadrul grupului Allianz, unde tinerii sunt invitaţi să vină cu soluţii reale la probleme reale. Nu vorbim despre exerciţii teoretice sau simulări „de dragul învăţării”, ci despre contribuţii directe la procese de business care ajung pe masa decidenţilor. Practic, generaţia Z primeşte spaţiu şi mandat să influenţeze modul în care compania funcţionează zi de zi.

    Deşi sunt percepuţi adesea ca „generaţia care vrea doar remote”, tinerii au un profil mai complex. „Remote probabil că este preferinţa lor, sau aşa o simt eu. Au o preferinţă pentru flexibilitate, asta pot să spun sigur, însă nu anulează dorinţa de comunitate. E foarte, foarte prezentă în generaţia Z.”, spune Cristina Rotaru.

    Ea apreciază că, dacă pentru generaţiile anterioare salariul era principalul criteriu, pentru Gen Z banii sunt doar o parte din ecuaţie. Tinerii se uită la un job într-un mod mult mai amplu: vor să înţeleagă de ce fac ceea ce fac, ce impact are munca lor şi cât de bine se potriveşte cu valorile lor. Pachetul financiar contează, dar nu este suficient dacă nu vine la pachet cu sens, autonomie şi un mediu în care simt că vocea lor are greutate.

    „E un mit că nu contează partea financiară. Pentru noi toţi contează într-o anumită măsură. Până la urmă venim la job şi pentru asta.”

    Diferenţa vine însă dintr-o nevoie mai profundă. „Simt — eu simt — la generaţia Z această dorinţă de a fi util, de a construi, de a lăsa ceva în spate.”

    Iar această orientare spre contribuţie îi determină pe angajatori să redeseneze job descriptions, să ofere proiecte cross-functional, să creeze contexte în care tinerii văd concret impactul muncii lor.


     

     

  • Ciprian Ciucu, susţinut de REPER, partidul fondat de Dacian Cioloş

    Partidul REPER a anunţat susţinerea candidaturii lui Ciprian Ciucu la Primăria Generală a Municipiului Bucureşti. Protocolul de colaborare a fost semnat luni de către candidatul liberal şi Iulian Hatmanu, copreşedinte REPER Bucureşti.

    „În ultimii ani, Ciprian Ciucu a demonstrat, în sectorul 6, că poate transforma o administraţie care nu a lucrat pentru cetăţeni într-una funcţională, profesionistă şi orientată către rezultate. Susţinerea oferită de REPER se bazează pe un parteneriat solid, construit pe valori comune, obiective clare şi angajamente clare”, a transmis Partidul REPER.

    Printre priorităţile asumate în parteneriat se regăsesc: investiţii în mobilitate alternativă, extinderea spaţiilor verzi, modernizarea serviciilor de termoficare, reorganizarea autorităţilor municipale de reglementare şi stimularea unei economii locale dinamice, cu accent pe IMM-uri.

    De asemenea, Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Dragoş Pîslaru, a declarat luni că îl susţine „fără rezerve” pe candidatul PNL. Pîslaru a descris colaborarea dintre REPER şi Ciucu drept „un moment de maturizare politică”, subliniind că în acest caz nu este vorba de negocieri politice, ci de „valori, competenţe şi viziune pentru Bucureşti”. Ministrul a afirmat că îl leagă de Ciucu o prietenie de peste două decenii şi l-a prezentat drept „unul dintre cei mai buni specialişti în reforma administraţiei publice din România”.

    „Sunt bucureştean de la naştere şi sunt mândru să îl susţin pe Ciprian Ciucu. Mă bucur că Partidul REPER îl susţine. Mult succes!”, a mai spus Pîslaru.

    Privind discuţia cu membrii REPER, Ciucu a spus: „A fost o discuţie foarte bună, o discuţie lungă despre principii, despre valori şi despre cum vedem guvernarea Bucureştiului şi vreau să vă spun că mă bazez pe acest partid şi pe membrii lui pentru că sunt zone pe care le acoperă foarte bine, au competenţe în domenii care sunt complementare, să zic aşa, a mie şi echipei mele”.

  • O navă care transporta GPL, lovită de dronă pe Dunăre. O localitate din România este evacuată

    O navă care transporta GPL a fost lovită de o dronă în timp ce trecea pe Dunăre. Incidentul s-a produs luni. O localitate din România este evacuată.

    În urma atacului cu drone desfăşurat pe teritoriul Ucrainei, în cursul nopţii de duminică spre luni, o navă încărcată cu GPL a fost cuprinsă de flăcări în zona localităţii Ismail.

    Potrivit ISU Tulcea, autorităţile locale, în coordonare cu structurile Ministerului Afacerilor Interne, au decis evacuarea preventivă a persoanelor şi a animalelor aflate în apropiere, măsură menţinută până la eliminarea oricărui risc pentru populaţie.

    Totodată, a fost activat Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, pentru monitorizarea permanentă a evoluţiei situaţiei şi coordonarea tuturor măsurilor necesare.

    Până la ora transmiterii ştirii, au fost evacuate 15 persoane din localitatea Plauru, care vor fi transportate în localitatea Ceatalchioi, în spaţii puse la dispoziţie de autorităţile locale.

    Misiunea este în desfăşurare.

  • Daniel David: Corabia educaţiei a ieşit din furtuna fiscal-bugetară

    Ministrul Daniel David spune în mesaj că în România este nevoie de mai mulţi studenţi şi de absolvenţi de studii superioare.

    „Numai în acest mod ţara va fi mai ancorată în modernitate ca societate bazată pe cunoaştere şi, implicit, mai puţin polarizată. Dar, în ultimii mulţi ani, nu am reuşit să dinamizăm major acest proces, mulţi tineri neînscriindu-se la studii superioare şi/sau abandonând studiile”, a transmis Daniel David.

    El adaugă că, prin Programul Naţional de Reducere a Abandonului Universitar, a început un proces de identificare şi de controlare a factorilor responsabili de acest fenomen.

    El aminteşte de măsurile fiscal-bugetare luate de Guvern, care i-au afectat pe studenţi.

    „Din păcate, măsurile fiscal-bugetare prin care trece ţara, neanticipate la această magnitudine, au afectat în acest an, inevitabil, şi studenţii. Este vorba mai ales despre fondul de burse; faptul că, în 2026, acest fond va fi mai mare decât în anul 2023 (nu faţă de 2024 – 2025) şi libertatea de a fi completat din fondurile extrabugetare ale universităţilor, fără constrângeri privind tipul de bursă sau de formă de studiu, sunt lucruri importante, obţinute greu în situaţia de criză fiscal-bugetară, dar, direct spus, insuficiente. Însă, aşa cum am mai spus, metaforic, corabia educaţiei a ieşit din furtuna fiscal-bugetară, iar acum trebuie stabilizată şi dezvoltată”, a declarat ministrul Educaţiei.

    Daniel David susţine că, de anul viitor, trebuie reconstruit fondul de burse şi trebuie reintroduse alte mecanisme moderne care pot ajuta studenţii, dar care au fost amânate sau negândite încă.

  • O ţară din apropierea României vrea să-şi dubleze producţia de energie nucleară

    Republica Cehă plănuieşte o extindere a energiei nucleare în valoare de 19 miliarde de dolari pentru a dubla producţia şi a pune capăt dependenţei de combustibilii fosili. Platformele mobile de foraj de pe terenul centralei electrice Dukovany au extras probe la 140 de metri sub pământ pentru un studiu geologic menit să se asigure că amplasamentul este potrivit pentru proiectul de 19 miliarde de dolari, potrivit AP.

    KHNP din Coreea de Sud a învins EDF din Franţa într-o licitaţie pentru construirea unei noi centrale ale cărei două reactoare vor avea o putere de peste 1.000 de megawaţi fiecare. După ce vor deveni operaţionale în a doua jumătate a anilor 2030, acestea vor completa cele patru reactoare de 512 MW ale Dukovany, care datează din anii 1980.

    Acordul cu KHNP le oferă cehilor opţiunea de a construi încă două unităţi la cealaltă centrală nucleară din Temelín, care are în prezent două reactoare de 1.000 de megawaţi.

    Apoi, Cehia intenţionează să construiască reactoare nucleare modulare mici.

    „Energia nucleară va genera între 50% şi 60% în jurul anului 2050 în Republica Cehă, sau poate puţin mai mult”, a declarat Petr Závodský, director executiv al proiectului Dukovany, pentru Associated Press.

    Costul proiectului Dukovany este estimat la peste 19 miliarde de dolari, guvernul fiind de acord să achiziţioneze o majoritate de 80% din noua centrală. Guvernul va asigura un împrumut pentru noile unităţi pe care compania cehă CEZ îl va rambursa pe parcursul a 30 de ani. Statul va garanta, de asemenea, un venit stabil din producţia de energie electrică pentru CEZ timp de 40 de ani. Se aşteaptă ca aprobarea să fie acordată de UE, care îşi propune să devină „neutră din punct de vedere climatic” până în 2050.

    „Suntem într-o poziţie bună pentru a argumenta că nu vom putea să ne descurcăm fără noi unităţi nucleare. Astăzi, obţinem aproximativ 40% electricitate din energie nucleară, dar în prezent obţinem şi alte 40% din cărbune. Este clar că trebuie să înlocuim cărbunele”, a declarat Závodský.

    Incertitudinea privind finanţarea a cauzat o întârziere semnificativă în extinderea utilizării energiei nucleare. În 2014, CEZ a anulat o licitaţie pentru construirea a două reactoare la centrala nucleară existentă de la Temelin, după ce guvernul a refuzat să ofere garanţii financiare.

    Gigantul energetic rus Rosatom şi compania chineză CNG au fost excluse din licitaţia Dukovany din motive de securitate.

    CEZ a semnat un acord cu Westinghouse şi Framatome din Franţa pentru a furniza combustibil nuclear pentru cele două centrale nucleare ale sale, eliminând dependenţa ţării de Rusia. Contractul cu KHNP asigură aprovizionarea cu combustibil timp de 10 ani.

    Deşi energia atomică se bucură de sprijin public, voci sceptice pot fi auzite atât în ţară, cât şi în străinătate. Prietenii Pământului spun că este prea costisitoare şi că banii ar putea fi mai bine utilizaţi pentru îmbunătăţirea industriei. De asemenea, ţara încă nu are un depozit permanent pentru combustibilul uzat.

    Centralele Dukovany şi Temelín sunt situate în apropierea graniţei cu Austria, care a abandonat energia nucleară după explozia nucleară de la Cernobîl din 1986. În 2000, o dispută privind centrala Temelín a dus la o criză politică şi a blocat trecerile de frontieră timp de săptămâni. Austria rămâne cea mai sceptică ţară din UE în ceea ce priveşte energia nucleară, iar camera inferioară a Parlamentului a respins deja planul ceh privind reactoarele modulare mici.

    Extinderea nucleară este necesară pentru a ajuta Cehia să renunţe la combustibilii fosili, să îşi asigure aprovizionarea constantă şi fiabilă la un preţ rezonabil, să îndeplinească cerinţele privind emisiile reduse şi să permită acoperirea unei cereri crescute de energie electrică în următorii ani pentru a alimenta centrele de date şi maşinile electrice.

    Extinderea vine într-un moment în care cererea crescândă de energie şi termenele limită impuse ţărilor şi companiilor pentru reducerea drastică a poluării cu carbon contribuie la reapariţia interesului pentru tehnologia nucleară. Deşi energia nucleară produce deşeuri, aceasta nu produce emisii de gaze cu efect de seră, precum dioxidul de carbon, principalul factor al schimbărilor climatice.

    Uniunea Europeană a acceptat energia nucleară prin includerea acesteia în sistemul de clasificare pentru activităţi economice durabile din punct de vedere ecologic, deschizând calea către finanţare. Acest lucru a fost un impuls pentru ţări precum Cehia, Slovacia, Ungaria şi Franţa.

    Belgia şi Suedia au renunţat recent la planurile de eliminare treptată a energiei nucleare, Danemarca şi Italia reconsideră utilizarea acesteia, în timp ce Polonia urmează să se alăture unui club de 12 naţiuni prietenoase cu energia nucleară din Uniunea Europeană, după ce a semnat un acord cu Westinghouse, cu sediul în SUA, pentru a construi trei unităţi nucleare. UE a generat 24% din energia electrică cu ajutorul centralelor nucleare în 2024

    Marea Britanie a semnat în septembrie un acord de cooperare cu Statele Unite, despre care secretarul pentru Energie, Ed Miliband, a declarat că va duce la „o epocă de aur a energiei nucleare în această ţară”. De asemenea, britanicii vor investi 14,2 miliarde de lire sterline (19 miliarde de dolari) pentru a construi centrala nucleară Sizewell C, prima din Regatul Unit din 1995.

    CEZ, compania energetică cehă dominantă, în care guvernul deţine o participaţie de 70%, şi Rolls-Royce SMR din Marea Britanie au convenit asupra unui parteneriat strategic pentru dezvoltarea şi implementarea unor reactoare nucleare modulare mici.

  • Dan Armeanu, vicepresedinte ASF: Activele sistemului de pensii private au trecut de pragul istoric de 200 miliarde lei în noiembrie

    Sistemul de pensii private din România a înregistrat o performanţă istorică în luna noiembrie 2025, depăşind pragul de 200 de miliarde de lei în active totale, echivalentul a aproximativ 40 de miliarde de euro şi peste 11% din PIB. Această traiectorie ascendentă subliniază maturitatea economică a sistemului de pensii private care, la 17 ani de la lansare, a devenit un pilon esenţial al stabilităţii financiare naţionale.

    Pe fondul acestei maturizări, un moment-cheie în evoluţia sistemului a fost adoptarea, la 15 octombrie 2025, de către Parlamentul României, a proiectului de lege privind plata pensiilor private, un cadru legislativ esenţial care defineşte clar modalităţile de retragere a activului personal acumulat în Pilonul II şi Pilonul III. Legea reglementează, totodată, autorizarea şi funcţionarea furnizorilor de pensii private, constituirea fondurilor de plată, precum şi supravegherea şi controlul entităţilor implicate în administrarea pensiilor private.

     

    Rolul strategic al sistemului: de la sursă suplimentară la pensie, la motor de creştere economică

    Sistemul de pensii private îndeplineşte un dublu rol vital: pe de o parte, oferă cetăţenilor un mecanism de protecţie financiară suplimentară la pensie, iar pe de altă parte, acţionează ca investitor instituţional major, canalizând economiile către pieţele de capital şi susţinând dezvoltarea sustenabilă. Fondurile de pensii private reprezintă cel mai mare segment supravegheat de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), cu o pondere de peste 11% din PIB, superioară altor pieţe financiare nebancare.

    Ponderea activelor în PIB a evoluat de la 3,01% în 2014 la peste 11% în 2025, demonstrând rezilienţa sectorului în faţa provocărilor globale precum inflaţia persistentă, crizele multiple şi instabilitatea geopolitică.

    Performanţa fondurilor de pensii private de la înfiinţare până în prezent a înregistrat o creştere substanţială, rentabilitatea anualizată obţinută în cei 17 ani de funcţionare este de 8,04%, fiind de aproximativ două ori superioară ratei inflaţiei, care în perioada respectivă a fost de 4,67%.

    Sistemul de pensii private se evidenţiază printr-o structură optimă a alocării investiţiilor, raportată la dimensiunea actuală a economiei româneşti şi la necesităţile de finanţare ale acesteia. Astfel, titlurile de stat reprezintă 65,43% şi acţiunile 25,08%. Din totalul activelor sistemului de pensii private, un procent de 96% este investit în instrumente emise în România, fondurile de pensii private contribuind la susţinerea pe termen lung a necesarului de finanţare a statului,

     care utilizează sumele atrase inclusiv pentru investiţii ce generează la rândul lor o creştere economică sustenabilă. Prin investiţiile efectuate atât pe piaţa primară, cât şi pe piaţa secundară, fondurile de pensii private au devenit principalii investitori instituţionali din România, contribuind la dezvoltarea sustenabilă a pieţei de capital.

    Numărul persoanelor care contribuie la fondurile de pensii private a crescut constant, depăşind 9,38 milioane de participanţi la finalul lunii octombrie 2025, în creştere cu aproximativ 4% faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior, reflectând un grad ridicat de încredere în sistem. Pilonul II îşi menţine rolul central în arhitectura sistemului de pensii din România, cu peste 8,4 milioane de participanţi, în timp ce Pilonul III facultativ înregistrează o creştere spectaculoasă cu 18% (148.796 noi participanţi). Această dinamică reflectă o conştientizare crescută a românilor faţă de nevoia de diversificare a veniturilor la pensie, mai ales în contextul presiunilor demografice asupra sistemului public.

    Mecanismul de plată: un pas decisiv spre securitate şi conformitate internaţională

    Odată cu atingerea pragului de 200 miliarde lei în active, sistemul de pensii private din România intră într-o nouă etapă de maturitate, care impune nu doar performanţă investiţională, ci şi claritate în faza de plată. Legea privind plata pensiilor private, adoptată de Parlament în octombrie 2025, răspunde acestei nevoi prin instituirea unui mecanism de plată bine definit, validat de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE).

    Legea privind plata pensiilor private reprezintă o măsură strategică şi prioritară, esenţială pentru completarea arhitecturii sistemului de pensii private din România şi alinierea acestuia la standardele internaţionale promovate de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE). Adoptarea acestui cadru legal era necesară pentru a oferi participanţilor predictibilitate şi o garanţie reală că economiile acumulate se vor transforma în venituri sigure şi sustenabile pe termen lung.

    Legea privind plata pensiilor respectă în totalitate principiile internaţionale specifice pensiilor private şi duce la îndeplinirea scopului înfiinţării sistemului pensiilor private în România. Legea de plată a pensiilor private instituie un mecanism de plată clar definit şi validat la nivel internaţional, conform evaluării OCDE, care a apreciat cadrul legislativ drept unul dintre cele mai robuste din regiune.

    Legea de plată a pensiilor private respectă integral dreptul de proprietate, dreptul de garanţie şi dreptul de moştenire, aplicabile tuturor categoriilor de pensii private (Pilonul II, III şi IV). Legea introduce garanţia integrală a sumelor aflate în plată, ceea ce asigură că valoarea plăţilor către participant sau moştenitori nu poate fi mai mică decât activul personal acumulat, diminuat exclusiv cu comisioanele legale. Această garanţie extinsă oferă un nivel ridicat de protecţie financiară şi elimină riscul diminuării economiilor în faza de plată, extinzând astfel drepturile tuturor participanţilor la sistem. Actul normativ consolidează dreptul de proprietate asupra activului acumulat, valabil pe întreaga durată a participării, inclusiv în faza de plată. În caz de deces, dreptul de moştenire este integral recunoscut, soldul rămas fiind transmis succesorilor legali conform prevederilor contractuale.

    Toate prevederile Legii privind plata pensiilor private respectă în mod riguros elementele de constituţionalitate, fiind construite pe baza legislaţiei primare deja existente (Legea nr. 411/2004 şi Legea nr. 204/2006) şi armonizate cu standardele europene şi internaţionale. Structura legislativă este comparabilă cu sistemele de pensii private din state care au implementat modele similare, precum Bulgaria (PI BIS), Slovenia, Polonia sau Lituania. În acest context, drepturile fundamentale ale participanţilor – dreptul de proprietate asupra activului personal, dreptul de garanţie privind valoarea acumulată şi dreptul de moştenire în caz de deces – sunt pe deplin garantate şi aplicabile tuturor categoriilor de pensii private: Pilonul II (obligatoriu), Pilonul III (facultativ) şi Pilonul IV (ocupaţional). Aceste drepturi nu sunt doar formal recunoscute, ci sunt consolidate prin mecanisme clare de protecţie juridică, fiscală şi investiţională care asigură continuitatea şi siguranţa veniturilor în faza de plată.  

    În acelaşi timp, ne-am aliniat la Recomandarea nr. 7 a OCDE, care încurajează plăţile periodice pe termen lung din fondurile de pensii, evitând plata integrală dintr-o singură tranşă, cu excepţia cazurilor în care activele sunt foarte mici sau există situaţii excepţionale.

    De asemenea, România, prin Autoritatea de Supraveghere Financiară, a fost aleasă în Comitetul Executiv al IOPS pentru perioada 2026–2027, ceea ce confirmă recunoaşterea internaţională a contribuţiei noastre la dezvoltarea standardelor globale pentru pensiile private.

     

     

  • Rezultatele analizei CITR privind proiectul Nordis Mamaia Wave: Din cele 1408 convenţii încheiate cu clienţii, 212 sunt promisiuni de vânzare-cumpărare rămase fără obiect ca urmare a valorificarii acestuia către un terţ sau a recompartimentarii imobilului, iar 46 sunt unităţi cu interpretări divergente

    Compania Nordis Management SRL a încheiat pentru proiectul Nordis Mamaia Wave 1408 de convenţii, din care 709 au fost unităţi pentru care dreptul de proprietate a fost transferat către terţi/promitenţi cumpărători prin contracte de vânzare-cumpărare, 441 cu promisiuni valide de vânzare-cumpărare, pentru care nu apar neconcordanţe documentare, iar 212 sunt promisiuni fără obiect deoarece unităţile au fost valorificate către un terţ sau au fost recompartimentate, arată raportul realizate de CITR, numit administrator judiciar în procedura de insolvenţă.

    Analiza a identificat şi 46 unităţi cu interpretări divergente, pentru care administratorul judiciar consideră că obligaţia de predare a imobilului încă subzistă, în timp ce administratorul special apreciază că obligaţia a încetat.

    În ultimele 7 luni, CITR a examinat peste 2937 de foldere de documente provenite atât de la creditori, cât şi de la compania debitoare. Informaţiile au fost completate cu date de la Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (OCPI) şi de la instanţele de judecată.

    În proiectul Nordis Mamaia Wave au fost identificate şi  303 unităţi disponibile, fără promisiuni de vânzare-cumpărare în derulare, dar dintre care unele dintre ele sunt ipotecate, şi 109 spaţii tehnice şi comerciale disponibile .

    Cauzele care au determinat suprapunerile de convenţii şi identificarea a 212 convenţii în derulare, rămase fără obiect sunt următoarele: încheierea simultană mai multor conventii cu diferite persoane pentru aceeasi unitate, încheierea mai multor convenţii cu diferite persoane, concomitent cu recompartimentarea unităţilor şi schimbarea destinaţiei unităţii, de exemplu, transformarea unor unităţi locative în spaţii de birouri sau funcţiuni conexe (tehnice, administrative ori de recreere).

    În continuare, CITR va realiza analiza individuală a cererilor de transfer. Pentru cele 441 de convenţii fără neconcordanţe documentare, administratorul judiciar va analiza cererile creditorilor în vederea perfectării contractelor de vânzare-cumpărare. De asemenea, va propune soluţii alternative pentru promisiuni fără obiect.

    Procedura de insolvenţă a societăţii Nordis Management SRL a fost deschisă la 7 octombrie 2024, aflându‑se în prezent în perioada de observaţie.

    Insolvenţa implică în acest caz 1228 de creditori cu o masă credală solicitată de peste 900 milioane lei, din care 721 milioane lei reprezintă creanţe acceptate. Totodată, CITR gestionează peste 600 de litigii aferente acestui dosar de insolvenţă.

     

  • Vremea se răceşte. Ploi în toată ţara şi ninsori la munte

    Informarea, valabilă de luni de la ora 12.00 până joi la ora 10.00, vizează ploi importante cantitativ, ninsori la munte, precipitaţii mixte, intensificări ale vântului şi vreme rece.

    În după-amiaza şi seara zilei de luni, în Banat şi Crişana, vor fi averse însoţite pe alocuri de descărcări electrice, apoi va ploua în cea mai mare parte a ţării. Pe întreg intervalul se vor acumula cantităţi de apă de 20…25 l/mp şi izolat de peste 30…40 l/mp.

    În noaptea de marţi spre miercuri va ninge în toată zona montană unde se va depune strat de zăpadă, iar în zonele mai joase din centru şi est vor fi precipitaţii mixte.

    Local şi temporar vântul va avea intensificări în cea mai mare parte a ţării, cu rafale în general de 40…60 km/h.

    Marţi vremea se va răci accentuat în vestul, nordul, centrul şi nord-estul ţării, iar miercuri şi în restul teritoriului.

    Meteorologii au emis şi o avertizare Cod galben de vânt, valabilă de luni de la ora 12.00 până marţi la ora 6.00. Acesta va avea temporar intensificări, la început în Banat şi Crişana, iar spre seară şi noaptea şi în vestul Transilvaniei şi Maramureş, cu viteze de 50…60 km/h şi izolat de 70 km/h. În zonele montane vor fi intensificări ale vântului cu viteze de 70…90 km/h, iar la altitudini de peste 1700 m vor fi rafale de 90…120 km/h.

  • Forjat din ciocnirea marilor puteri: Cum a ajuns un tânăr informatician şcolit în programul destinat „super-creierelor” din academiile de elită ale Chinei să-şi ridice un imperiu de peste douăzeci de miliarde de dolari clădit pe haosul războiului comercial global

    În urmă cu doar câţiva ani, puţini ar fi pariat că Chen Tianshi – un tânăr informatician format în sistemul academic de elită al Chinei – va ajunge în topul celor mai bogaţi oameni ai planetei. În 2019, start-up-ul său de cipuri dedicate inteligenţei artificiale, Cambricon Technologies, era aproape dependent de un singur client: gigantul Huawei, responsabil atunci pentru peste 95% din venituri. Lovitura a venit brusc, când Huawei a decis să renunţe la colaborare şi să îşi dezvolte propriile semiconductoare, scrie Bloomberg.

    Ironia sorţii a făcut însă ca tot presiunea externă – şi în special restricţiile impuse de SUA asupra accesului Chinei la tehnologie avansată – să inverseze complet traiectoria Cambricon. Pe măsură ce Beijingul a accelerat strategia de autonomie tehnologică, companii precum cea fondată de Chen au devenit beneficiare directe ale unui ecosistem protejat, susţinut puternic de stat, ceea ce a creat o cerere masivă pentru produse locale.

    Rezultatul: în ultimii doi ani, acţiunile Cambricon au crescut cu peste 765%, iar averea fondatorului a urcat la 22,5 miliarde de dolari, potrivit Bloomberg Billionaires Index. Cu această avere, Chen a devenit al treilea cel mai bogat om din lume cu vârsta sub 40 de ani, depăşit doar de moştenitorii imperiilor Walmart şi Red Bull.

    Ascensiunea lui Chen reflectă şi transformarea pieţei tech din China. După ani în care autorităţile au redus influenţa marilor companii private din sectorul internetului, Beijingul a trecut la consolidarea unei noi generaţii de „campioni naţionali” în tehnologiile strategice: AI, cloud, semiconductoare.

    Exporturile blocate de Washington au forţat firmele locale să caute alternative interne. Când, în vara lui 2024, autorităţile chineze au cerut instituţiilor şi companiilor de stat să evite utilizarea cipului Nvidia H20, investitorii s-au îndreptat masiv către Cambricon. Preţul acţiunilor a explodat, trăgând în sus şi averea fondatorului.

    Chiar şi aşa, compania a avertizat public în august că se confruntă cu limitări generate de sancţiunile SUA, precum şi cu provocări tehnologice care fac dificilă apropierea de liderul mondial Nvidia. Note ale brokerilor au menţionat viitorul cip Siyuan 690, însă performanţele acestuia sunt încă estimate a fi cu ani în urma produselor Nvidia.

    Povestea lui Chen este strâns legată de ecosistemul de cercetare finanţat şi controlat de stat. Născut în 1985, în Nanchang, el şi fratele său, Chen Yunji, au urmat un program pentru elevi supradotaţi la prestigioasa Universitate de Ştiinţă şi Tehnologie din China. Ulterior, cei doi au lucrat în cadrul Institutului de Calcul al Academiei Chineze de Ştiinţe, unde au dezvoltat acceleratorul DianNao, remarcat la nivel internaţional.

    În 2016, proiectul „Cambricon” a devenit companie, având ca investitor timpuriu chiar Academia Chineză de Ştiinţe. Primul mare succes comercial a venit în 2017, când Huawei a folosit tehnologia Cambricon pentru a îmbunătăţi performanţele smartphone-ului Mate 10. După ruperea colaborării, firma s-a reorientat către cipuri pentru servere şi sisteme edge, vizând infrastructura de AI.

    Compania s-a listat în 2020 pe STAR Market din Shanghai, însă abia la finalul lui 2024 a reuşit să raporteze primele profituri trimestriale de la IPO.

    În 2022, Departamentul Comerţului al SUA a inclus Cambricon pe lista neagră pentru presupusa colaborare cu armata chineză. Paradoxal, decizia nu a frânat dezvoltarea companiei, ci i-a consolidat poziţia în piaţa internă. Extinderea ulterioară a restricţiilor asupra Nvidia şi AMD a generat un vid de ofertă în segmentul cipurilor performante, iar Beijingul a reacţionat printr-o politică agresivă de „buy local”.

    Rezultatul a fost spectaculos: veniturile Cambricon au crescut cu peste 500% în ultimele 12 luni, în pofida competiţiei intense din partea Huawei şi a altor start-up-uri.

    Mai mulţi analişti avertizează că valoarea companiei reflectă mai mult contextul geopolitic şi sprijinul guvernamental decât competitivitatea tehnologică. „Valoarea actuală poate fi umflată în lipsa unui suport de politici pe termen lung”, afirmă Shen Meng, director la banca de investiţii Chanson & Co.

    Alţii subliniază că, asemenea Nvidia, Cambricon ar putea trece prin cicluri puternice de volatilitate pe măsură ce piaţa încearcă să estimeze câtă infrastructură de AI este cu adevărat necesară.

    Povestea lui Chen Tianshi rezumă perfect transformarea industriei de semiconductoare într-un câmp strategic global, în care tensiunile geopolitice dictează investiţii, oportunităţi şi averi imense. Dintr-un start-up relativ mic afectat de pierderea clientului dominant, Cambricon s-a transformat într-un simbol al ambiţiei Chinei de a-şi construi propriul ecosistem tehnologic, independent de Vest.

    Dacă această ascensiune se va dovedi sustenabilă sau doar o etapă alimentată de intervenţia statului rămâne una dintre cele mai importante întrebări pentru piaţa globală a AI.

     

  • Atenţionare pentru toţi şoferii din România: Anunţul făcut de Registrul Auto Român pe care toată lumea trebuie să-l cunoască

    Registrul Auto Român (RAR) anunţă că vehiculele utilizate pot fi comercializate legal doar dacă sunt însoţite de Cartea de Identitate a Vehiculului (CIV), document esenţial care trebuie obţinut de vânzător înainte de efectuarea tranzacţiei. Instituţia atrage atenţia cumpărătorilor că lipsa acestui act îi poate pune în imposibilitatea de a înmatricula maşina sau îi poate expune la cheltuieli neprevăzute.

    RAR a demarat o amplă acţiune de informare şi control la nivel naţional pentru a verifica modul în care operatorii economici care comercializează vehicule second-hand respectă prevederile OG nr. 78/2000. Controalele vizează în principal situaţiile în care dealerii livrează vehicule fără CIV, deşi legea obligă vânzătorul să predea acest document noului proprietar.

    „La înstrăinarea vehiculului rutier, ultimul proprietar are obligaţia de a transmite dobânditorului cartea de identitate a vehiculului”, subliniază RAR, citând prevederile art. 10 alin. (5) din OG 78/2000.

    Instituţia semnalează că, în ultimele luni, a primit numeroase sesizări privind vehicule puse la vânzare fără CIV. În astfel de cazuri, cumpărătorului i se promite adesea că documentul va fi obţinut ulterior de la RAR, însă acest lucru nu este garantat. Dacă maşina are modificări tehnice faţă de configuraţia omologată, neconformităţi sau lipsesc documente esenţiale, emiterea CIV poate fi refuzată, iar vânzătorul nu îşi mai asumă nicio responsabilitate. Astfel, cumpărătorul riscă să suporte costuri mari pentru readucerea vehiculului la conformitate sau chiar să nu îl poată utiliza.

    Recomandările RAR pentru cei care cumpără vehicule second-hand

    Instituţia sfătuieşte cumpărătorii să fie extrem de atenţi şi oferă o serie de recomandări esenţiale:

    1. Solicitarea CIV eliberate de RAR, document care confirmă omologarea vehiculului şi respectarea condiţiilor de siguranţă, protecţia mediului şi conformitatea tehnică. Pentru maşinile anterior înmatriculate, CIV trebuie să fie însoţită şi de certificatul de autenticitate.
    2. Verificarea concordanţei datelor din CIV, din certificatul de autenticitate (dacă există) şi din certificatul de înmatriculare, precum şi din actele de vânzare-cumpărare.
    3. Evitarea achiziţiei vehiculelor fără CIV sau cu promisiunea că documentele vor fi obţinute ulterior.
    4. Solicitarea de informaţii clare despre istoricul tehnic şi provenienţa vehiculului, însoţite de documente justificative.

    Acţiunile de control şi informare ale RAR vor continua în perioada următoare la toţi operatorii economici care comercializează vehicule utilizate, pentru asigurarea unei pieţe transparente şi protejarea consumatorilor.

    Vedeţi AICI comunicatul integral