BusinessMagazin

Blog

  • CCR reia astăzi dezbaterile privind pensiile magistraţilor

    Actul normativ vizează schimbări majore în ceea ce priveşte pensiile speciale ale magistraţilor.

    Sesizarea a fost transmisă CCR după ce premierul Ilie Bolojan şi-a asumat răspunderea în Parlament pentru a doua variantă a proiectului de lege. Judecătorii Înaltei Curţi au decis în unanimitate să conteste actul normativ, susţinând că noile reglementări afectează independenţa justiţiei şi conduc, în fapt, la desfiinţarea pensiei de serviciu pentru magistraţi. Decizia a fost adoptată cu votul tuturor celor 102 judecători prezenţi.

    Prima formă a legii privind pensiile magistraţilor a fost respinsă de Curtea Constituţională pe 20 octombrie, motivarea fiind legată de lipsa avizului Consiliului Superior al Magistraturii.

    Proiectul de reformă aflat în prezent în analiza CCR prevede modificarea modului de calcul al pensiei, aceasta urmând să reprezinte 55% din media indemnizaţiilor brute încasate în ultimii cinci ani de activitate, cu un plafon de maximum 70% din ultima indemnizaţie netă. Totodată, este propusă creşterea vechimii minime necesare pentru pensionare de la 25 la 35 de ani, precum şi majorarea vârstei de pensionare până la 65 de ani.

    Aplicarea noilor reguli ar urma să se facă etapizat. Perioada de tranziţie este stabilită la 15 ani, începând cu 1 ianuarie 2026, timp în care vârsta de pensionare va creşte gradual, cu câte un an. Conform proiectului, în anul 2042, magistraţii ar urma să se poată pensiona la vârsta de 65 de ani.

    Curtea Constituţională a intrat în dezbaterea legii şi în cursul zilei de ieri, însă pronunţarea unei decizii a fost amânată.

    La un moment dat, dezbaterile au fost suspendate temporar, iar ulterior şedinţa nu a mai putut continua din cauza lipsei cvorumului, după ce judecători propuşi de PSD ar fi părăsit sala.

  • Mai sunt două şedinţe de tranzacţionare şi indiferent ce se va întâmpla un lucru este clar: Bursa de Valori Bucureşti este personalitatea lui 2025. Anul a început prost, a continuat ezitant şi s-a încheiat spectaculos. Cine a vândut din teamă în primăvară a ratat una dintre cele mai bune reveniri din istoria recentă

    Cu doar două şedinţe de tranzacţionare rămase din 2025, pe 29 şi 30 decembrie, când piaţa de capital va fi cel mai probabil inertă, un lucru este cert: Bursa de Valori Bucureşti a fost personalitatea neobosită a anului. Nu un emitent anume, nu o listare, nu un sector, ci bursa, ca întreg, care a trecut în mai puţin de opt luni (mai 2025) de la îndoială şi prudenţă la una dintre cele mai bune performanţe din Europa (decembrie 2025).

    Pe 15 mai 2025, indicele BET era cu aproximativ 3% sub nivelul de la începutul anului. Contextul era apăsător: tensiune politică, avansul curentului extremist, deficit bugetar mare, dobânzi încă sus, temeri legate de sustenabilitatea finanţelor publice şi de ritmul economiei.

    Finalul de an arată complet diferit. BET închide 2025 cu o creştere de circa 45%, iar BET-TR – indicele care include dividendele –cu aproximativ 54%, potrivit bvb.ro. Diferenţa dintre cele două spune o mare parte din povestea bursei româneşti: randamentul nu vine doar din aprecierea preţului, ci şi din distribuţiile consistente de dividende.

    Revenirea nu a fost întâmplătoare şi nici bruscă. A fost rezultatul unei reevaluări treptate a riscului asociat României de către investitori şi al unei ajustări la inflaţie, într-un context în care aşteptările pesimiste au început să fie infirmate.

    Un trend care nu dă semne de oboseală

    Din perspectivă tehnică, piaţa a intrat pe un trend ascendent clar încă din toamnă. Alin Brendea, analist la Prime Transaction, subliniază că impulsul rămâne pozitiv.

    „BET-TR, trendul de creştere continuă hotărât şi, deocamdată, nu vedem semnale că el ar «obosi». Mediile pe termen foarte scurt şi scurt (9 şi 26 de şedinţe) ne arată că tendinţa ascendentă rămâne viguroasă.”

    Chiar şi momentele de ezitare din debutul lunii decembrie au fost rapid absorbite de piaţă. Din septembrie, spune Brendea, această dinamică a devenit o obişnuinţă pentru bursa românească.

    Poate cel mai important mesaj al lui 2025 nu este doar creşterea în sine, ci comparaţia. Într-un an în care pieţele dezvoltate au avut randamente moderate, piaţa românească a livrat mult peste medie.

    „Saltul înregistrat în decembrie face ca piaţa locală să securizeze o supraperformare mai rar întâlnită în ultimii ani faţă de pieţele bursiere dezvoltate. La nivelul indicilor de randament total, în 2025, piaţa românească a adus un surplus de randament de peste 30% faţă de pieţele dezvoltate”, spune Brendea.

    Practic, bursa de la Bucureşti a crescut de aproximativ trei ori mai mult decât piaţa americană (SPXTR) şi cea europeană (STOXXR).

    O piaţă defensivă care a livrat ofensiv

    Paradoxul anului 2025 este că această performanţă a fost obţinută de o piaţă dominată de sectoare considerate defensive: energie, utilităţi, bănci. Nu tehnologie, nu growth agresiv, nu poveşti speculative.

    „Remarcabil este că această evoluţie a fost obţinută de o piaţă dominată de sectoare mai degrabă defensive. Deşi o astfel de evoluţie pare oarecum miraculoasă, în realitate ea surprinde atât performanţa financiară a emitenţilor listaţi, cât mai ales normalizarea mediului economic autohton”, explică analistul Prime.

    Cu alte cuvinte, nu a fost un miracol, ci o recalibrare a aşteptărilor. Scenariile „proaste şi foarte proaste” care planau asupra economiei României la începutul anului au fost, cel puţin parţial, infirmate în a doua parte a lui 2025.

    Un alt factor-cheie a fost schimbarea de direcţie pe piaţa banilor. După ani de creştere, costul finanţării a început să coboare.

    „Evoluţii cu impact favorabil asupra pieţei bursiere au fost generate şi de modul în care piaţa împrumuturilor a reuşit să inverseze tendinţa de scumpire a banilor. Cele mai importante rate folosite în contractele de credit au intrat pe un trend descendent”, spune Brendea.

    Scăderea ROBOR şi IRCC a adus două efecte simultane: perspective economice mai bune şi un apetit de risc mai ridicat pentru acţiuni. În plus, a creat aşteptări pozitive pentru reluarea unei creditări mai consistente în 2026.

    Statul, deficitul şi încrederea

    Chiar şi pe frontul sensibil al finanţelor publice, tonul s-a schimbat. Deşi deficitul bugetar rămâne ridicat, randamentele la care se împrumută statul român au început să scadă.

    „Momentul pozitiv a fost surprins şi de evoluţia randamentelor pe care statul român le plăteşte pentru a se împrumuta. Măsurile economice întreprinse de guvern au inversat trendul ascendent şi au readus încrederea investitorilor că situaţia poate fi administrată responsabil”, mai spune Brendea.

    Pentru bursă, acest lucru a fost esenţial: fără un mediu financiar mai relaxat, amplitudinea creşterii din 2025 ar fi fost imposibilă.

    Cine a tras piaţa în sus

    Privind în interiorul indicelui BET, câteva nume ies clar în evidenţă. Transgaz (TGN) a urcat cu aproape 174% în 2025, Electrica (EL) cu circa 98%, Romgaz (SNG) cu 94%, Transelectrica (TEL) cu 90%. OMV Petrom, Banca Transilvania, BRD sau Fondul Proprietatea au avut, la rândul lor, creşteri semnificative.

    Chiar şi în acest context foarte bun, nu toate acţiunile au performat. Unele au stagnat sau au închis anul pe minus, un semn că piaţa a început să facă diferenţe mai clare între poveşti, rezultate şi aşteptări.

    Cu doar două şedinţe rămase din 2025, miza este minimă. Volumele sunt reduse, investitorii sunt mai degrabă cu gândul la concluzii decât la tranzacţii.

    „Cu siguranţă, după un an 2025 excelent pentru investiţiile bursiere, apariţia unui interval cu mai puţine şedinţe de tranzacţionare poate fi benefică, oferind timp pentru a trage concluzii şi pentru a contura planuri realiste şi profitabile pentru 2026”, spune Alin Brendea.

    Prima săptămână „plină” de tranzacţionare din noul an va începe abia luni, 12 ianuarie.

    Poate cea mai importantă lecţie a lui 2025 este că bursa nu răsplăteşte certitudinile, ci răbdarea întrucât anul a început prost, a continuat ezitant şi s-a încheiat spectaculos. Cine a vândut din teamă în primăvară a ratat una dintre cele mai bune reveniri din istoria recentă a pieţei locale.

  • Un lucru pe care l-am remarcat în ultimul timp şi ar defini finalul anului 2025: bunicii, unchii, părinţii le-au dat copiilor mai mult bancnote de euro în loc de lei, vorba aia, ca să aibă şi ei ceva

    Nu ştiu dacă aţi observat, dar eu am văzut în jurul meu în ultimul timp, tot mai des, cum bunicii, unchii, mătuşile, părinţii, neamurile dau nepoţilor, copiilor, de ziua lor, de Crăciun, de Paşte, de Revelion, de fiecare dată când îi văd, euro, ca să aibă, cum se spune la noi. Dolari mai puţin, dar şi dolari.

    În tradiţia noastră (nu ştiu cum este la alte popoare) se dau bani copiilor, nepoţilor, celor mai mici, dar în ultimul timp ce am observat este că banii sunt mai mult euro, şi mai puţin lei.

    Pare că euro este perceput acum ca un activ mult mai solid, mai apreciat decât leii şi că este un activ instinctiv mai tezaurizabil decât leii.

    Leii se cheltuiesc mult mai repede, în schimb euro cash, în bancnote, se pun şi se ţin mai mult deoparte, fie în speranţa creşterii valorii (una dintre întrebările cel mai des auzite este: în ce să ţin banii, în lei, sau în euro?), fie pentru vremuri mai grele, de criză, fie pentru a fi folosiţi în străinătate, în excursii, în achiziţiile de produse şi servicii din afară.

    Cursul valutar al euro/leu a fost incredibil de stabil în ultimul deceniu, ceea ce a contribuit la o anumită percepţie pozitivă despre evoluţia economică a României, despre creşterea puterii de cumpărare, despre o anumită stabilitate economică şi chiar politică.

    Stabilitatea cursului valutar leu/euro este primul obiectiv pe care îl are şi îl apără Banca Naţională, fiind chiar un obiectiv personal al guvernatorului Mugur Isărescu.

    Atât la începutul perioadei de Covid, apoi la începutul războiului din Ucraina, când Rusia a atacat Kievul în februarie 2022, şi mai ales în mai 2025, după primul tur al alegerilor prezidenţiale, când a ieşit detaşat George Simion, cu o altă retorică, BNR a intervenit imediat cu toată forţa şi cu toate resursele valutare deţinute pentru a asigura stabilitatea cursului valutar şi a nu permite niciun derapaj.

    În luna mai, în primele zile după rezultatul năucitor din primul tur al alegerilor prezidenţiale, Banca Naţională a vândut peste 8 miliarde de euro din rezerva valutară pentru a controla creşterea cursului cu 2-3 procente şi a nu permite o creştere mai mare pe care o aştepta piaţa financiară şi chiar publicul, având în vedere ce se anunţa că va urma.

    În mai, cei care au intrat în criză şi şi-au schimbat leii în euro au fost mai degrabă românii, atât persoanele de retail, cât mai ales românii cu bani, de frică că ar putea să urmeze o criză prin venirea la putere a lui George Simion şi AUR. 

    Dar rezultatul votului din turul doi, cu victoria lui Nicuşor Dan, adică a polului pro-european, a liniştit piaţa, cursul valutar s-a stabilizat, iar BNR cumpără acum euro pentru a nu lăsa să scadă cursul sub 5 lei/euro.

    Rezerva internaţională a BNR, în valută şi în aur, a ajuns la finalul lunii noiembrie la un maxim istoric.

    Totuşi, la nivel de rând, euro este perceput ca un cadou şi un activ mai bun de tezaurizat, de ţinut acasă, decât leii.

    În ochii copiilor, nepoţilor, neamurilor, euro dă mai bine la un cadou decât leii.

    Dar dincolo de acest lucru, mi se pare că celebra expresie Ce fac românii când nu au bani? Schimbă dolarii sau euro pe care îi au! este extrem de actuală.

    Nu ştiu cum este percepţia generală, dacă 2025 a fost un an chiar atât de prost, despre cum credem sau despre cum am vorbit, dar totuşi am ajuns la liman, închidem anul cu bine, fără nicio criză politică, financiară, socială, iar bunicii, părinţii au scos de prin dulapuri, rufe, euro, să le dea copiilor/nepoţilor, ca să aibă şi ei acolo, ceva.

    Să fim sănătoşi şi să ne revedem cu bine în 2026, când sperăm să fie un an mai bun!

    La mulţi ani!

  • Trump: În câteva săptămâni va fi clar dacă războiul din Ucraina poate fi încheiat

    Întrebat dacă ar lua în calcul o vizită în Ucraina în cazul unui acord, Trump a răspuns: „Nu anticipăm asta. Am dori să finalizăm acordul şi să nu fie neapărat nevoie să mergem acolo”.

    În cadrul conferinţei purtate alături de liderul ucrainean, duminică noapte, Trump a menţionat că a propus să vorbească în parlamentul ucrainean.

    „Dacă asta ar ajuta, nu ştiu. Probabil că ar ajuta, dar nici asta nu ştiu sigur”, a spus el.

    După ce Zelenski i-a transmis că ar fi binevenit în Ucraina, Trump a adăugat: „Nu sunt sigur că ar fi cu adevărat necesar, dar dacă ar ajuta la salvarea a 25.000 de vieţi pe lună sau orice alt număr, aş fi cu siguranţă dispus să fac asta”.

    Zelenski a abordat şi subiectul sensibil al regiunii Donbas, din estul Ucrainei, subliniind diferenţele de poziţie faţă de Moscova.

    „Trebuie să ne respectăm legea şi poporul nostru, precum şi teritoriul pe care îl controlăm. Atitudinea noastră este foarte clară. De aceea preşedintele Trump a spus că aceasta este o chestiune foarte dificilă”, a spus Zelenski.

    Liderul ucrainean a adăugat că Ucraina are „o poziţie diferită faţă de Rusia” în privinţa Donbasului.

    Preşedintele ucrainean a mai anunţat că el şi mai mulţi lideri europeni urmează să se întâlnească cu Donald Trump la Washington, luna viitoare, pentru a continua discuţiile privind paşii finali ai planului de pace.

  • Noul club al magnificilor în 2025: aurul, argintul, platina şi cafeaua au depăşit acţiunile vedetă şi au rescris ierarhiile investiţiilor

    2025 a fost anul în care investitorii au descoperit că „Magnificent Seven” nu mai este un concept rezervat exclusiv acţiunilor din tehnologie. În timp ce Alphabet, Apple, Microsoft, Nvidia sau Meta au continuat să domine titlurile financiare, adevăraţii câştigători ai anului s-au regăsit în altă parte a pieţelor: în mărfuri, scrie presa externă.

    Aurul, argintul, platina şi cafeaua au format, în mod neaşteptat pentru mulţi investitori orientaţi tradiţional spre acţiuni, un nou „club al magnificilor”, cu randamente care au rivalizat sau chiar au depăşit performanţele marilor giganţi tech, notează Bloomberg.

    Diferenţa esenţială faţă de anii anteriori a fost contextul. 2025 a fost marcat de o creştere vizibilă a volatilităţii, de introducerea şi ajustarea unor tarife comerciale, de repoziţionări rapide ale fluxurilor de capital şi de o revenire a unor active considerate anterior „rămase în urmă”. 

    Toate aceste elemente au creat un teren fertil pentru o revenire în forţă a clasei activelor reale, într-un moment în care evaluările acţiunilor mari erau deja ridicate, iar riscurile geopolitice şi inflaţioniste nu dispăruseră din peisaj.

    Aurul a fost nucleul acestui nou club. Metalul galben a continuat să marcheze maxime istorice succesive în 2025, consolidându-şi rolul de activ de refugiu şi de instrument de protecţie împotriva inflaţiei şi instabilităţii macroeconomic:+62%. 

    Pe fondul tensiunilor comerciale şi al incertitudinilor legate de politicile fiscale şi monetare, investitorii instituţionali şi băncile centrale au menţinut cererea ridicată, iar aurul a devenit ancora unui raliu mai larg în zona metalelor preţioase.

    Ca de multe ori în istorie, aurul nu a fost singur. Argintul, o piaţă mai mică şi mai volatilă, a urmat mişcarea cu întârziere, dar cu amplitudine mult mai mare: 155%. 

    În 2025, argintul a depăşit pragul de 79 de dolari pe uncie. Pe lângă efectul clasic de „urmărire” a aurului, piaţa argintului a fost influenţată şi de temerile legate de tarife, care au declanşat o cursă pentru livrarea fizică a metalului, similară cu cea observată anterior pe piaţa cuprului. Această combinaţie de factori a amplificat mişcările de preţ şi a adus argintul în centrul atenţiei investitorilor.

    Platina şi paladiul au completat tabloul metalelor preţioase, într-o mişcare mai puţin spectaculoasă mediatic, dar solidă din punct de vedere fundamental. Spre deosebire de aur, aceste metale au un caracter industrial pronunţat, fiind utilizate în catalizatori auto şi în alte aplicaţii industriale. În 2025, deficitele de ofertă au devenit tot mai vizibile, iar preţurile au reacţionat cu întârziere la raliul aurului, confirmând încă o dată tiparul clasic al pieţelor de mărfuri: liderul dă direcţia, iar ceilalţi îl urmează, de regulă mai violent.

    Surpriza anului a venit însă din zona soft commodities, unde cafeaua s-a remarcat printr-o performanţă puternică. Problemele climatice, dezechilibrele dintre cerere şi ofertă şi costurile mai ridicate de producţie au contribuit la o creştere accentuată a preţurilor. Într-un an dominat de discuţii despre inteligenţă artificială şi marje de profit record în tehnologie, cafeaua a devenit un exemplu clar că riscurile reale, fizice, pot genera randamente comparabile cu cele ale celor mai populare acţiuni.

    Contrastul cu „clubul clasic” al Magnificilor Şapte din tehnologie este relevant. Deşi multe dintre aceste acţiuni au rămas pe plus în 2025, performanţele lor au fost mai inegale, iar volatilitatea a crescut. Tarifele comerciale, schimbările de reglementare şi rotaţia sectorială au redus din aura de invincibilitate a marilor giganţi tech. În paralel, mărfurile au beneficiat de un context macro care le-a favorizat: inflaţie persistentă, incertitudine geopolitică şi nevoia de diversificare reală în portofolii.

    Episodul cuprului a ilustrat perfect fragilitatea echilibrelor din pieţele de mărfuri în 2025. Introducerea tarifelor a dus la mişcări haotice de stocare şi transport al metalului către SUA înainte de datele-limită, ceea ce a generat discrepanţe majore între preţurile de pe bursele americane şi cele de la Londra. A fost un exemplu clar despre cum deciziile politice pot crea volatilitate extremă şi oportunităţi, dar şi riscuri semnificative pentru investitori.

    Pe piaţa energiei, situaţia a fost mai nuanţată. Oferta de petrol a crescut constant în ultimii ani, în special datorită producţiei din SUA, iar estimările indică un potenţial surplus de câteva milioane de barili pe zi în 2026. Cu toate acestea, cererea globală a rămas suficient de robustă pentru a preveni o prăbuşire a preţurilor în 2025. Rezultatul a fost un an relativ slab pentru petrol, dar unul care sugerează apropierea unui punct de inflexiune în dinamica ofertei.

  • 93 milioane lei pentru modernizarea Bazei Olimpice de Sărituri cu Schiurile de la Râşnov

    Cel mai amplu proiect sportiv al oraşului Râşnov (judeţul Braşov), modernizarea Bazei Olimpice de Sărituri cu Schiurile, cu o valoare actualizată a investiţiei este de 93.239.680 lei cu TVA, a intrat în linie dreaptă.

    Modernizarea include o tribună pentru 4.000 de spectatori, clădire dedicată mass-media, clădire administrativă, sistem de nocturnă, lucrări de modernizare şi reparaţii ale trambulinelor.

    “Acest proiect ambiţios a fost, în sfârşit, repus pe traiectoria corectă. El ar fi putut fi finalizat de ani de zile, însă a rămas blocat în birocraţie, lipsă de coordonare şi documentaţii incomplete”, după cum transmit autorităţile locale.

    Proiectul a debutat în urmă cu cinci ani, odată cu emiterea primului certificat de urbanism (13.04.2020), iar în iulie a fost semnat contractul pentru studiul de fezabilitate. În 2022, a fost transmisă către CNI o adresă de intenţie pentru finanţarea investiţiei. Cu toate acestea, dosarul a fost depus abia după un an şi a fost respins imediat, întrucât era incomplet. Astfel, proiectul a rămas într-un stand-by nejustificat, iar oraşul a pierdut timp, şanse şi, mai ales, oportunitatea de finanţare în momentul optim.

    În ultimele 6 luni, noua administraţie a analizat blocajele proiectului şi a făcut într-un timp record ceea ce nu s-a reuşit în ani întregi. Toate avizele au fost actualizate, documentaţiile tehnice au fost refăcute şi corelate, iar proiectul a fost depus din nou la CNI.

    Modernizarea Bazei Olimpice este esenţială pentru a menţine Râşnovul pe harta internaţională a sporturilor de iarnă.

     

  • Peste 300 de ploieşteni au participat la cursuri interactive de educaţie pentru sănătate orală susţinute de medicul Teodora Ringhilescu, de la clinica Teo Smile

    Peste 300 de elevi şi pensionari au participat, la Ploieşti, la cursuri interactive de educaţie pentru sănătate orală, activitatea fiind realizată de către clinica stomatologică Teo Smile în colaborare cu Casa de Cultură „Ion Luca Caragiale” a Municipiului Ploieşti, prin Universitatea Populară „Dimitrie Gusti”.

    Acţiunile sunt parte a demersurilor educaţionale extracurriculare dedicate sănătăţii copiilor şi adulţilor. Copiii au învăţat despre importanţa periajului corect, despre folosirea apei de gură şi a aţei dentare, dar şi despre cum alimentaţia influenţează sănătatea dinţilor familiarizându-se cu prevenţia şi educaţia timpurie în domeniul sănătăţii orale. La rândul lor, pensionarii au aflat că implanturile dentare pot fi realizate chiar şi la vârste înaintate.

    „Profilaxia dentară nu înseamnă doar tratamente – înseamnă educaţie, prevenţie şi grijă. Este o bucurie să le pot explica celor mici cum să aibă grijă de zâmbetul lor şi să-i ajut să înţeleagă că un zâmbet sănătos înseamnă încredere şi stare de bine”, a spus medicul Teodora Ringhilescu, fondatoarea clinicii Teo Smile.

    Iniţiativa se înscrie în misiunea de a promova educaţia pentru sănătate orală, misiune reflectată şi prin platforma TeoSmileKids, componentă specială a clinicii, care este dedicată copiilor. Prin intermediul acesteia, se pune accent pe prevenţie, informare corectă şi crearea unei relaţii pozitive între cei mici şi medicul stomatolog, încă de la primele vizite la cabinet.

    La rândul lor, seniorilor au primit sfaturi despre îngrijirea danturii la vârsta a treia, despre prevenţie şi despre cele mai moderne soluţii în stomatologie, printre care şi implanturile dentare, un subiect care a stârnit un interes neaşteptat de mare.

    „Ne bucurăm să vedem cât de deschişi sunt seniorii către inovaţie şi către soluţii care le pot îmbunătăţi calitatea vieţii. Faptul că s-au interesat atât de activ de implanturi în Ploieşti arată că, indiferent de vârstă, omul are dreptul să zâmbească fără reţineri,” a adăugat medicul Teodora Ringhilescu.

    Astfel de lecţii deschise demonstrează că parteneriatul dintre societate şi specialiştii din domeniul medical poate avea un impact real în formarea unor generaţii mai informate, mai responsabile şi mai atente la propria sănătate.

     

  • Grant de 9 milioane de euro acordat de Comisia Europeană pentru achiziţionarea a 20 de tramvaie noi şi modernizarea depoului din Ploieşti

    Municipalitatea ploieşteană a fost notificată de către Comisia Europeană că s-a finalizat favorabil evaluarea cererii de finanţare, depusă de Municipiul Ploieşti, în vederea semnării contractului de finanţare pentru proiectul Sustainable Mobility in Ploieşti, Romania: Electric Tram Fleet Renewal (Mobilitate Durabilă în Ploieşti, România: Reînnoirea Flotei de Tramvaie Electrice). Grantul Comisiei Europene, în valoare de 9.000.000 euro, reprezintă maximul acordat în cadrul Mecanismului pentru Tranziţie Justă, derulat de Agenţia Executivă Europeană pentru Climă, Infrastructură şi Mediu (CINEA).

    Municipiul Ploieşti va achiziţiona 20 de tramvaie noi, în lungime de 18 metri, implicit derularea unei investiţii majore la Depoul de Tramvaie, prin executarea unor lucrări la acoperiş şi grinzile căilor de rulare. Noile tramvaie vor contribui la reducerea emisiilor de carbon, urmând fi utilizate pe rutele 101 şi 102, cele mai lungi din oraş.

    Durata de viaţă a acestor tramvaie este estimată la cel puţin 30 de ani, primii 8 ani fiind fără reparaţii generale. Tramvaiele de care vor beneficia ploieştenii au podeaua coborâtă integral, permiţând un acces facil călătorilor, implicit persoanelor cu dizabilităţi. Un astfel de tramvai are o capacitate de minim 100 de persoane, din care 30 pe scaune şi o viteză maximă de 70 km/h, limitată la 50 km/h. Durata estimată a contractului cu furnizorul noilor tramvaie va fi de 21 de luni, iar garanţia minimă solicitată este de 5 ani sau 350.000 km.

    Modernizarea flotei Municipiului Ploieşti, care are o vechime de 40 de ani, eficientizează mobilitatea urbană prin reducerea emisiilor de carbon, reducerea nivelului de zgomot, creşterea siguranţei şi confortului pentru călători.

     

  • Şeful NATO afirmă că Trump este singurul care îl poate forţa pe Putin să facă pace

    Într-un interviu pentru publicaţia germană Bild, şeful NATO a subliniat că numai preşedintele SUA, Donald Trump, va putea să-l oblige pe preşedintele rus Vladimir Putin să pună capăt războiului împotriva Ucrainei.

    Potrivit lui Rutte, Trump este „pe deplin concentrat pe încheierea acestui război”.

    „El vrea să pună capăt războiului Rusiei împotriva Ucrainei. El este singurul care a reuşit să-l oblige pe Putin să se aşeze la masa negocierilor şi singurul care îl poate obliga în cele din urmă să facă pace”, a declarat secretarul general al NATO pentru Bild, potrivit Ukrainska Pravda.

    În acelaşi timp, Rutte a menţionat că, pentru a încheia pacea, este necesar să se facă unele compromisuri, însă fără a specifica în mod clar ce anume. „Acesta este întotdeauna cazul în tratatele de pace”, a spus şeful NATO.

    În cadrul interviului pentru Bild, Rutte nu a împărtăşit temerea că Statele Unite sub Trump ar putea înceta să mai sprijine Ucraina. În plus, el şi-a exprimat încrederea că Statele Unite, sub conducerea lui Trump, vor rămâne angajate în NATO, astfel încât europenii, în cazul unui atac rus, să nu fie nevoiţi să se confrunte singuri cu Rusia.

    Duminică, Donald Trump şi Volodimir Zelenski discută, în Florida, despre planul de pace în 20 de puncte. Înainte de această întrevedere dintre cei doi, liderul de la Casa Albă a discutat telefonic cu Vladimir Putin timp de o oră şi 15 minute, conversaţie pe care Trump a calificat-o „foarte productivă”.

  • Ştirea serii: au mai rămas 2 locuri de Revelion la Teleferic Grand Hotel: 2000 de euro pentru 2 persoane, cât un sejur la cinci stele in Turcia la vara. Cine se oferă?

    Teleferic Grand Hotel mai are disponibile doar două locuri pentru Revelionul 2024–2025. Preţul: 1.938 de euro pentru două persoane, pentru un sejur de două nopţi, cu mic dejun inclus.

    Oferta vizează o suită junior economy, situată la parter, fără balcon. Preţul este comparabil cu cel al unui sejur de vară într-un hotel de cinci stele din Turcia, all-inclusive.

    Nivelul tarifelor reflectă presiunea cererii pentru destinaţiile montane în perioada sărbătorilor de iarnă, într-un context în care turismul intern continuă să capitalizeze pe disponibilitatea consumatorilor de a plăti premium pentru perioadele de vârf.

    Citiţi şi: Hoteluri fully booked în vremuri de criză. Vacanţa de iarnă se anunţă una aglomerată pentru hotelurile de la munte chiar şi într-o perioadă în care oamenii sunt mai prudenţi în cheltuieli

    Articolul a fost publicat iniţial pe 10 decembrie 2025.  

    ♦ Mai există încă locuri libere la unele hoteluri pentru perioada sărbătorilor, hotelurile se aşteaptă ca acestea să se vândă pănă de sărbători ♦ Un factor important în decizia turiştilor va fi şi vremea, dacă va ninge sau nu.

    Economia trece printr-o perioadă incertă, iar anul 2026 încă stă sub semnul întrebării nu doar pentru mediul de afa­ceri, dar şi pentru oameni, care au devenit mult mai atenţi la bugetele lor şi la gestionarea acestora. Cu toate acestea, va­canţa de final de an nu pare să fie afectată nici de proble­mele din economie, iar principalele staţiuni montane se pregătesc pentru una dintre cele mai aglomerate perioade din an, care se anunţă chiar fully-booked pentru unele hoteluri.

    Hotelurile ANA Hotels din Poiana Braşov sunt fully booked pentru perioada de Revelion, existând câteva locuri pentru Crăciun. Totuşi, aşteptările sunt să fie rezervate şi acestea în perioada imediat următoare.

    „Avem un grad de ocupare de 100% pentru perioada de Revelion, rezervările au mers mult mai bine decât anul trecut, cu un termen de rezervare mai timpuriu“, spune Laura Ursu, director general al ANA Hotels Poiana Braşov.

    ANA Hotels Poiana Braşov face parte din grupul ANA Hotels şi administrează hotelurile Sportul, Bradul şi Poiana din staţiunea braşoveană. Pe lângă acestea, grupul ANA Hotels mai controlează şi hotelurile Palace Intercontinental, Crowne Plaza, ambele din Bucureşti, şi Hotelul Europa împreună cu centrul spa ANA Health Spa din Eforie Nord.

    De altfel, ANA Hotels este şi unul dintre cei mai mari jucători din Poiana Braşov, alături de hoteluri precum Alpin sau Aurelius Împăratul Romanilor.

    Hotelul Alpin este fully booked în perioada sărbăto­rilor, iar cererea a fost net superioară faţă de anul trecut.

    „În perioada sărbătorilor din anul acesta avem o creştere a numărului de rezervări de 20% faţă de anul trecut şi am venit cu o ofertă şi mai atractivă pentru clienţii noştri şi cu un program artistic extins“, spune David Aron, CEO, Alpin Group.

    Faţă de alţi ani, oamenii şi-au rezervat mai din timp vacanţele de iarnă, chiar şi dacă nu au existat oferte.

    Totuşi, nu sunt peste tot complet rezervate hotelurile. Hotelul Internaţional din Sinaia, una dintre cele mai mari unităţi de cazare din staţiunea montană, mai are încă locuri libere pentru perioada sărbătorilor.

    „Pentru Crăciun, avem rezervat în proporţie de 80% în acest moment, iar pentru Revelion spre 70%. Este posibil să se ocupe toate locurile până atunci. Anul trecut a fost cam tot aşa, iar până la urma a fost totul vândut“, spune Marius Vînătoru, directorul de marketing al hotelului International din Sinaia.

    Cu toate că mai există încă locuri libere pentru perioada sărbătorilor, hotelurile se aşteaptă ca acestea să se vândă până de sărbători. Un factor important în decizia turiştilor va fi şi vremea, dacă va ninge sau nu, astfel că mulţi amână rezervările până în ultimul moment.