BusinessMagazin

Blog

  • Apple revine în forţă: iPhone 17 declanşează cel mai puternic val de creştere a vânzărilor din ultimii cinci ani

    Apple îşi trăieşte cea mai puternică revenire în vânzările de smartphone-uri de la pandemia de Covid-19 încoace, graţie noului iPhone 17, care aduce cel mai amplu redesign al produsului emblematic din ultimii ani, în timp ce piaţa răspunde din plin cu entuziasm, informează Financial Times.

    Potrivit surselor din industrie care monitorizează lanţul de aprovizionare al Apple, operatorii de telefonie mobilă şi termenele de livrare, cererea pentru noul model a depăşit toate aşteptările dinaintea lansării din septembrie.

    Datele furnizate de Visible Alpha arată că veniturile generate de smartphone-urile Apple vor creşte cu 4% în actualul an fiscal, atingând 209,3 miliarde de dolari, urmând ca în 2026 ritmul de creştere să urce aproape la 5%, până la 218,9 miliarde de dolari.

    Această perspectivă optimistă a revigorat încrederea investitorilor înaintea sezonului crucial al sărbătorilor, chiar dacă întârzierea lansării funcţiilor bazate pe inteligenţă artificială şi taxele impuse de Donald Trump au pus presiune pe acţiunile companiei în ultimul an.

    „Lansarea iPhone 17 a fost o surpriză plăcută, mai ales în comparaţie cu aşteptările Wall Street-ului de la sfârşitul lunii august,” a declarat Gene Munster, analist la Deepwater Asset Management.

    După o scădere de 2% a veniturilor din smartphone-uri în anul fiscal 2023 şi stagnarea din 2024, Apple se bucură acum de o cerere reînnoită, stimulată de upgrade-uri majore aduse camerei, ecranului şi bateriei noului model.

    Conform analiştilor de la Bank of America, timpii de livrare pentru iPhone 17 sunt mai mari decât în anii anteriori, un indicator clar al unei cereri puternice. „Când termenele de livrare cresc, de obicei ne aflăm într-un ciclu de produs foarte bun,” a explicat Munster. Noile iPhone-uri au timpi de aşteptare cu aproximativ 13% mai lungi decât cei din 2024, semn al unui posibil „val de upgrade-uri” masiv.

    Apple va publica pe 30 octombrie rezultatele pentru trimestrul fiscal al patrulea (până la finalul lui septembrie), incluzând şi primele săptămâni de vânzări ale iPhone 17.

    „Este clar că Apple traversează un trimestru excepţional,” afirmă Francisco Jeronimo, vicepreşedinte la IDC. „Nu mai ţin minte când am văzut ultima oară cozi atât de lungi în faţa magazinelor Apple.”

    Verificările din lanţul de producţie arată că volumul comenzilor pentru iPhone 17 este mult mai mare decât cel al modelului anterior, iPhone 16.

    Totuşi, dacă privim la numărul total de unităţi vândute, volumul rămâne relativ constant, în jur de 235 de milioane de telefoane între anii fiscali 2024 şi 2026, potrivit estimărilor Visible Alpha.

  • Cu un randament de peste 60% de la început de an, cât potenţial de creştere mai are preţul aurului? Analist: Deşi nu excludem corecţii pe termen scurt, metalul poate rămâne pe radarele investitorilor

    În contextul tensiunilor geopolitice şi al incertitudinilor economice globale, aurul a înregistrat creşteri istorice în 2025, cu un randament de peste 60% de la începutul anului. Potrivit lui Claudiu Cazacu, analist al casei de brokeraj XTB România, metalul preţios poate rămâne atractiv pentru investitori în perioada următoare, chiar dacă, pe termen scurt, sunt posibile noi fluctuaţii ale preţului.

    „Aurul a avut un parcurs foarte pronunţat şi care a accelerat recent. Evoluţia de vineri (creştere la un nou maxim istoric – n.r.)  lasă loc pe termen scurt pentru anumite oscilaţii, pentru o anumită amplificare a volatilităţii. Nu excludem pe termen scurt nici corecţii din perspectivă fundamentală”, spune el.

    Cum poţi investi în aur fără să-l ţii în seif: de la certificate listate la BVB cu preţuri de la 10-20 de lei, până la fonduri internaţionale

    Pe 17 octombrie 2025, aurul a atins un nivel record de 4.368 dolari pe uncie (circa 28 de grame), însă în aceeaşi zi preţul a scăzut şi a închis la aproximativ 4.189 dolari, marcând o oscilaţie de circa 4,3%. Variaţia a fost determinată de întărirea dolarului şi de declaraţiile preşedintelui american Donald Trump privind imposibilitatea aplicării unui tarif de 100% pentru China. În acelaşi timp, cererea pentru aur a rămas ridicată, investitorii văzând metalul preţios ca un refugiu sigur în faţa tensiunilor geopolitice.

    „În evaluarea noastră, aurul şi metalele preţioase, în general, vor rămâne pe radarele investitorilor în lunile următoarele şi poate chiar pe un orizont ceva mai lung, dincolo de eventualele mişcări de ajustare. Deocamdată am avut o mişcare în sens unic, în parte justificată, dar vedem şi o accelerare speculativă/emoţională”, continuă analistul.

    Creşterea aurului în 2025 a fost alimentată de mai mulţi factori conflictele din Orientul Mijlociu, temerile legate de noile taxe vamale ale administraţiei Trump şi inflaţia ridicată din Statele Unite.

    „După o aşezare, probabil că metalul preţios va putea cel puţin să se consolideze sau poate chiar să reia o tendinţă ascendentă pe un orizont mai larg de timp”, adaugă Claudiu Cazacu.

    Raliul de anul acesta a fost susţinut inclusiv de cererea puternică din partea investitorilor de retail, a băncilor centrale mari – în special China şi India – şi de fluxurile consistente către fondurile tranzacţionate pe aur.

    Deprecierea dolarului şi anticiparea unor reduceri ale ratelor dobânzilor au întărit, de asemenea, atractivitatea metalului ca activ de refugiu, în timp ce investitorii caută protecţie împotriva instabilităţii financiare la nivel global.

     

  • Bolojan, întâlnire cu comisarul european pentru afaceri interne şi migraţie

    Discuţiile s-au concentrat pe consolidarea cooperării în domeniile securităţii interne, migraţiei şi protejării frontierelor externe ale Uniunii Europene. Comisarul Brunner a fost interesat de situaţia de securitate la frontierele României cu Ucraina şi Republica Moldova, de ameninţările hibride dinspre Federaţia Rusă şi de securitatea internă a Uniunii Europene, potrivit unui comunicat al Guvernului.

    Discuţiile au vizat combaterea migraţiei ilegale, consolidarea colaborării cu Frontex şi Europol, utilizarea de tehnologii moderne pentru protecţia frontierelor, precum şi implementarea sistemului digital european de verificare a intrărilor şi ieşirilor (Entry/Exit System) şi evaluarea Schengen a României.

    Ilie Bolojan a vorbit despre importanţa securităţii interne a Uniunii Europene, strâns legată de stabilitatea în regiunea Mării Negre, şi a prezentat principalele priorităţi ale României. Acestea includ: finanţarea adecvată a securităţii interne în viitorul Cadru Financiar Multianual, pregătirea pentru implementarea Pactului privind migraţia şi azilul începând cu 2026, cooperarea cu state terţe în materie de migraţie şi întărirea colaborării cu Frontex, inclusiv prin investiţii în dotări moderne pentru supravegherea frontierelor, precum dronele.

    Un subiect important adus în discuţie de partea română a fost regiunea Mării Negre, recunoscută pentru rolul său strategic ca rută principală între Caucaz şi Europa. Premierul a arătat că securitatea în această zonă este esenţială pentru securitatea UE şi a prezentat proiectele aflate în dezvoltare, care vizează cooperarea regională în protecţia infrastructurii critice, acţiunile gărzilor de coastă, combaterea criminalităţii şi a traficului de droguri. În acest context, instituirea unui centru de securitate maritimă, în linie cu Strategia de securitate internă a UE, şi viitoarea revizuire a mandatului Frontex vor contribui la atingerea acestor obiective.

    La finalul întâlnirii, părţile au discutat despre colaborarea strânsă dintre Guvernul României şi Comisia Europeană, precum şi despre situaţia fiscal-bugetară şi cea politică internă din ţară.

  • Un medicament revoluţionar reduce tumorile pulmonare: 77% dintre pacienţi au avut rezultate pozitive

    Aproximativ 77% dintre pacienţi au observat o reducere a tumorilor, 8% au văzut dispariţia completă a acestora, iar 69% au experimentat o reducere parţială.

    Studiul, realizat în 85 de locaţii din întreaga lume şi incluzând 74 de pacienţi cu vârste cuprinse între 35 şi 88 de ani, a testat zongertinibul ca tratament iniţial pentru persoanele cu cancer pulmonar în stadiu avansat care prezintă mutaţia genetică HER2. În ansamblu, 96% dintre participanţi au observat controlul bolii ca urmare a administrării medicamentului sub formă de comprimate zilnice.

    Profesorul Sanjay Popat, consultant oncolog medical la Royal Marsden NHS Foundation Trust din Londra şi coordonator al studiului, a declarat că rezultatele sunt „extrem de semnificative”, confrom The Independent.

    „Anterior, nu exista o terapie ţintită pentru aceşti pacienţi, iar aceştia erau adesea supuşi unor planuri de tratament intense, cu chimioterapie, care aveau multe efecte secundare”, a explicat profesorul Popat.

    „Aceste rezultate iniţiale arată că, prin eliminarea directă a cancerului pulmonar anormal cu mutaţie HER2 cu ajutorul zongertinibului, avem o nouă oportunitate de a îmbunătăţi rezultatele pacienţilor şi de a le oferi o calitate mai bună a vieţii”.

    Mutaţiile HER2 apar atât la persoanele cu cancer pulmonar cauzat de fumat, cât şi la cazurile de cancer pulmonar la persoane care nu au fumat niciodată. Până la 4% din cazurile de cancer pulmonar sunt cauzate de mutaţii HER2. În Marea Britanie, peste 49.000 de cazuri de cancer pulmonar sunt diagnosticate anual.

    Cercetările anterioare au utilizat zongertinib la persoane care au urmat deja alte tratamente – acesta este primul studiu care îl analizează ca tratament de primă linie.

    Susan Gasson, în vârstă de 74 de ani din Londra, pacientă la Royal Marsden, a fost diagnosticată cu cancer pulmonar în stadiu incipient după ce a suferit de o tuse persistentă. Deşi tratamentul iniţial cu intervenţie chirurgicală, chimioterapie şi radioterapie i-a provocat multe efecte secundare, cancerul a revenit.

    „Atunci când mi s-a sugerat să particip la studiu, am fost încântată. Iau medicamentul experimental de peste doi ani, cancerul meu s-a micşorat, iar efectele secundare au fost minime, ceea ce mi-a permis să am o calitate a vieţii mult mai bună”, a declarat Susan Gasson.

    În urma acestor rezultate promiţătoare, va fi făcut un studiu final de fază III, în care medicamentul ţintit va fi testat în comparaţie cu alte forme de tratament, cum ar fi chimioterapia, pentru a confirma eficacitatea sa pe termen lung.

  • Simptome neobişnuite ale noilor tulpini Covid „Stratus” şi „Nimbus”. Cum se manifestă şi ce recomandă autorităţile

    Noile variante ale Covid-19, denumite „Stratus” şi „Nimbus”, se răspândesc rapid la nivel mondial şi sunt însoţite de simptome neobişnuite, inclusiv dureri severe de dinţi şi maxilar, alături de vocea răguşită şi dureri extreme în gât, asemănătoare cu senzaţia de a înghiţi lame de ras.

    Potrivit autorităţilor medicale britanice, tulpina „Stratus” – alcătuită din variantele XFG şi XFG.3 – a dus la o creştere de 60% a spitalizărilor din cauza Covid în Marea Britanie şi a devenit tulpina dominantă în Anglia în perioada 29 septembrie – 5 octombrie 2025.

    O tânără a povestit experienţa sa cu noul virus.

    Deşi iniţial a avut doar gâtul uşor iritat şi congestie nazală, situaţia s-a agravat rapid: „Când m-am culcat în acea noapte, mă dureau dinţii, mă dureau maxilarele şi mă durea foarte tare capul”, a dezvăluit ea. Postarea sa a generat numeroase reacţii din partea persoanelor care au experimentat simptome similare. „Durerea de dinţi a fost îngrozitoare! Nu am mai avut acest simptom până acum”, a comentat un utilizator. Altul a adăugat: „Durerea de dinţi, durerile de corp, durerea de cap sunt groaznice”.

    George Sandhu, farmacist adjunct la Well Pharmacy, a explicat că cel mai frecvent simptom al tulpinii Stratus este vocea răguşită care apare brusc.

    „Un simptom distinctiv pe care multe persoane l-au observat înainte de a fi testate pozitiv pentru cea mai recentă variantă Covid este vocea răguşită”, a declarat acesta pentru The Sun.

    În cazul tulpinii Nimbus (varianta NB.1.8.1), simptomul caracteristic este durerea de gât extrem de puternică, descrisă de pacienţi ca o senzaţie de a înghiţi lame de ras.

    Agenţia pentru Securitate Sanitară din Marea Britanie (UKHSA) a avertizat că virusul Covid continuă să provoace boli grave şi decese, în special în rândul persoanelor cu sistem imunitar slăbit şi a celor de peste 75 de ani.

    „Am observat că simptomele COVID-19 se modifică în timp. În prezent, multe persoane prezintă simptome asemănătoare răcelii, iar unele dintre ele au şi febră sau frisoane, tuse continuă, dificultăţi de respiraţie, oboseală, dureri musculare, dureri de cap, dureri în gât, nas înfundat, pierderea poftei de mâncare, greaţă, diaree sau modificări ale gustului sau mirosului”, a precizat UKHSA.

    Lista completă a simptomelor Covid are 12 simptome principale:

    Temperatură ridicată sau frisoane

    Tuse continuă

    Pierderea sau modificarea simţului mirosului sau gustului

    Respiraţie scurtă

    Oboseală sau epuizare

    Dureri în corp

    Dureri de cap

    Dureri în gât

    Nas înfundat sau curgător

    Pierderea poftei de mâncare

    Diaree

    Senzaţie de rău sau greaţă.

    Autorităţile recomandă vaccinarea de toamnă împotriva COVID-19 ca cea mai bună apărare împotriva bolilor grave.

  • Defecţiune masivă la Amazon Web Services (AWS): Servicii precum Alexa, Snapchat, Fortnite, Perplexity AI şi ChatGPT sunt nefuncţionale la nivel global. Cauza este deocamdată neclară.

    Amazon Web Services (AWS), divizia de cloud a gigantului Amazon, se confruntă în prezent cu o defecţiune majoră care a dus la nefuncţionarea a numeroase servicii online, inclusiv platformele proprii Amazon, asistentul vocal Alexa, Snapchat, Fortnite, ChatGPT şi magazinul Epic Games, scrie Techcrunch. Pagina oficială de status a AWS raportează că mai multe servicii sunt “afectate” de probleme operaţionale şi că firma “investighează rate de eroare şi latenţe crescute pentru multiple servicii AWS în regiunea US-EAST-1” – deşi întreruperile par să aibă un impact global.

    Utilizatorii de pe platforma Reddit raportează că asistentul inteligent Alexa nu funcţionează, fiind incapabil să răspundă la comenzi sau să finalizeze sarcini. Totodată, problema pare să afecteze şi rutinele presetate, precum alarmele. Defecţiunea AWS pare să aibă impact şi asupra altor platforme care rulează pe reţeaua sa de cloud, printre care se numără Perplexity, Airtable, Canva şi aplicaţia McDonalds. Cauza întreruperii nu a fost confirmată, iar momentul revenirii la normal a serviciilor este incert.

    “Perplexity este nefuncţional în acest moment”, a declarat Aravind Srinivas, CEO-ul Perplexity, pe reţeaua X (fostul Twitter). “Cauza principală este o problemă la AWS. Lucrăm la rezolvarea ei.”

    Panoul de control al AWS a raportat pentru prima dată probleme în regiunea US-EAST-1 la ora 3:11 AM ET (10:11 ora României). “Suntem angajaţi activ în procesul de remediere a problemei şi de identificare a cauzei principale. Vom reveni cu o actualizare în 45 de minute sau mai devreme dacă vom avea informaţii suplimentare”, a transmis Amazon într-o actualizare publicată la 3:51 AM ET (10:51 ora României).

    Defecţiunile AWS în regiunea US-East-1 au creat probleme pe scară largă şi în anii 2023, 2021 şi 2020, forţând numeroase site-uri web şi platforme să fie offline timp de câteva ore până la restabilirea serviciului.

  • Ministrul Energiei: România are nevoie de centralele pe cărbune pentru a trece iarna

    Ivan a precizat că riscurile au fost evidenţiate într-un studiu amplu.

    „Acest risc a fost statuat pentru un studiu independent de 6.000 de parcele pe care l-am pus pe masa comisiei pentru a-i convinge că e imperios necesar în acest timp. Vom pune în funcţie noi capacităţi de producţie şi stocare a energiei electrice”.

    Ministrul a recunoscut că situaţia economică este dificilă. „Evident, ştiu că este o perioadă extrem de complicată. România plăteşte cel mai scump preţ la energia electrică raportat la veniturile oamenilor din întreaga Uniune Europeană. E o situaţie cu care mă rup cu responsabilitate pentru ca, împreună cu producătorii de energie electrică, împreună cu toţi operatorii din piaţă, să putem să scădem facturile finale”.

    Oficialul a subliniat că problemele din sistemul energetic nu pot fi corectate rapid.

    „Nu poţi să rezolvi în câteva săptămâni ceea ce a fost rezolvat în 30 de ani. Factorul ce ţine ca să facem noi capacităţi de producţie a energiei electrice în bandă pe hidro, pe nuclear şi pe gaz şi redirecţionând toate finanţările care sunt disponibile pentru energia regenerabilă către capacităţi de stocare, lucrul care va face ca România să aibă suficientă energie produsă în interior”, a explicat ministrul.

    „În trei ani, România se va transforma din importator net de energie într-o ţară care îşi asigură energia proprie şi care, din excedent, va putea să dea şi altor state din jur”, conchide Ivan.

  • Manole anunţă calculul salariului minim pentru 2026: Avem o formulă matematică

    Decizia va fi luată în Consiliul Naţional Tripartit, probabil până la sfârşitul acestei săptămâni, pe baza unei formule matematice prevăzute de lege, nu prin creşteri subiective.

    Florin Manole a explicat la DCNews că România dispune acum de un mecanism de calcul diferit faţă de creşterile „relativ subiective” practicate în anii anteriori, bazat pe o directivă europeană privind salariul minim.

    „Avem o legislaţie în vigoare, care decurge dintr-o directivă europeană, directiva salariului minim european. E o formulă matematică care ţine cont de cifrele pe care Institutul Naţional de Statistică le-a livrat deja ministerului pe subiectul salariului mediu brut în economie, productivitate, inflaţie”, a declarat ministrul.

    Indicatorii macroeconomici au fost deja transmişi de INS către Ministerul Muncii şi vor fi prezentaţi oficial luni, la ora 13:00, în Comisia de Dialog Social. Ulterior, până la sfârşitul săptămânii, se va convoca Consiliul Naţional Tripartit, unde se vor reuni sindicate, patronate şi guvernul pentru a lua decizia finală.

    Actualul salariu minim pe economie este de 4.050 de lei, majorat la 1 ianuarie 2025. În prezent, aproximativ 1,1 milioane de români lucrează pe salariu minim.

    Ministrul a menţionat că există presiuni din mediul privat pentru majorări semnificative. Dragoş Damian, directorul Terapia Cluj, a solicitat public creşterea salariului minim la 5.000 de lei. Cu toate acestea, Manole a subliniat că nu va face propuneri subiective: „Nu voi înainta această propunere în mod subiectiv. Să fie 5.000 sau să fie 4.900 sau 5.100”.

    Referitor la impactul bugetar al majorării salariului minim, ministrul a precizat că cheltuielile statului vor creşte nesemnificativ. Aproximativ 100.000 de salariaţi din sistemul public sau beneficiari de ajutoare sociale sunt corelaţi cu salariul minim, în special asistenţii personali ai persoanelor cu dizabilităţi.

    „Cheltuielile statului vor creşte nesemnificativ atunci când vorbim de creşterea salariului minim. Cresc încasările la stat şi cresc veniturile pentru poporul”, a explicat Manole.

    Întrebat despre posibilitatea scăderii impozitării pentru a compensa creşterea salariului minim, Florin Manole s-a declarat de acord.

  • Românii au cumpărat acţiuni Cris-Tim de 14 milioane de euro în două zile. Tranşa lor, acoperită integral luni la prânz

    Luni, 20 octombrie, în jurul orei 11:30, a doua zi din oferta de listare Cris-Tim, tranşa destinată investitorilor de retail, prin care au alocate 4 milioane de acţiuni, a fost subscrisă integral, potrivit datelor agregate de Ziarul Financiar.

    În sistemul Bursei de Valori Bucureşti erau introduse 2.050 de ordine de cumpărare pentru toate aceste acţiuni la preţul maxim de 17,5 lei, echivalentul a aproximativ 70 de milioane de lei, adică 14 milioane de euro.

    Interesul ridicat al micilor investitori sugerează că tranşa ar putea ajunge la suprasubscriere, ceea ce înseamnă că cererea depăşeşte numărul de acţiuni disponibile. Retailul are alocat 15% din totalul ofertei, cu posibilitatea ca această pondere să fie extinsă până la 20%, în cazul în care tranşa investitorilor instituţionali – care deţin 85% din ofertă – va fi redusă. Pentru tranşa instituţionalilor, acolo unde se va stabili şi preţul final de listare, subscrierile nu sunt încă publice.

    Captură ZF dintr-o platformă de tranzacţionare

    Investitorii de retail pot subscrie la preţul maxim de 17,5 lei şi beneficiază de un discount de 5% pentru subscrierile efectuate în primele patru zile ale ofertei, adică până la 22 octombrie inclusiv. În cazul în care preţul final de listare va fi mai mic decât cel oferit în faza iniţială, diferenţa va fi returnată investitorilor.

    Oferta publică de listare a Cris-Tim a început pe 17 octombrie şi se va derula până pe 29 octombrie. În total, compania scoate la vânzare 27,1 milioane de acţiuni – dintre care 6,2 milioane sunt nou emise, iar 20,9 milioane provin din deţinerile indirecte ale fondatorilor Radu şi Cristina Timiş. În plus, oferta include o opţiune de supra-alocare de până la 1,35 milioane de acţiuni, care ar putea fi utilizată pentru a acoperi o eventuală cerere suplimentară.

    Dacă toate acţiunile vor fi vândute, free float-ul – adică ponderea acţiunilor libere la tranzacţionare pe bursă – ar urma să ajungă la 35% din capitalul companiei. Intervalul de preţ stabilit pentru ofertă este între 16,5 lei şi 17,5 lei pe acţiune, ceea ce implică, la mijlocul intervalului, un multiplu de evaluare EV/EBITDA de 9,8x şi o capitalizare bursieră de circa 1,38 miliarde de lei.

    Fondurile obţinute din majorarea de capital vor fi direcţionate către finanţarea nevoilor de capital de lucru şi a proiectelor de investiţii, potrivit documentaţiei ofertei. În acelaşi timp, o parte din încasările rezultate din vânzarea acţiunilor deţinute de acţionarul majoritar vor fi folosite pentru rambursarea unui împrumut de 290,8 milioane de lei acordat anterior companiei.

    Pentru perioada de după listare, conducerea Cris-Tim intenţionează să adopte o politică de dividend prin care să distribuie cel puţin 50% din profitul net IFRS sub formă de dividende, păstrând totodată flexibilitatea de a acorda dividende speciale atunci când situaţia financiară o permite.

  • Digi România lansează o emisiune de obligaţiuni de 500 mil. euro şi anunţă răscumpărarea integrală a obligaţiunilor scadente în 2028

    Digi Communications (DIGI), operator de telecomunicaţii cu o capitalizare de 1,8 mld. euro, a anunţat luni că subsidiara sa din România, Digi Romania S.A., a lansat o ofertă de obligaţiuni senioare garantate în valoare totală de 500 de milioane de euro, cu scadenţa în 2031. În paralel, compania a emis o notificare de răscumpărare integrală, condiţionată, pentru obligaţiunile existente de 400 de milioane de euro, cu dobândă de 3,25%, scadente în 2028.

    Noua emisiune de obligaţiuni, cu valoare nominală minimă de 100.000 de euro, va fi listată pe piaţa reglementată Euronext Dublin, după aprobarea de către acţionarii Digi Romania în Adunarea Generală Extraordinară din 23 septembrie 2025. Barclays Bank Ireland şi Citigroup Global Markets Europe AG sunt coordonatori globali şi bookrunneri principali ai ofertei, alături de ING Bank, Banco Santander, Société Générale şi UniCredit Bank.

    Obligaţiunile vor reprezenta datorii senioare garantate ale Digi Romania, iar ulterior emiterii pot fi garantate şi de alte subsidiare ale grupului, conform termenilor prevăzuţi în documentaţia tranzacţiei. Garanţiile vor acoperi active mobile prezente şi viitoare ale Digi Romania, inclusiv conturi, creanţe, stocuri, echipamente, drepturi de proprietate intelectuală şi veniturile aferente acestora, dar şi acţiunile deţinute de Digi Romania în Digi Spain, precum şi acţiunile deţinute de compania-mamă în Digi Romania.

    Oferta se adresează exclusiv investitorilor instituţionali – celor calificaţi conform Regulii 144A din legislaţia americană şi celor din afara SUA conform Regulamentului S. Obligaţiunile nu vor fi oferite către persoane fizice şi nu vor fi distribuite în jurisdicţii în care oferta ar fi interzisă de lege.

    Fondurile obţinute din această emisiune vor fi folosite pentru refinanţarea obligaţiunilor emise în 2021, cu scadenţă în 2028, rambursarea parţială a Facilităţii A din contractul de credit semnat în aprilie 2021 cu un consorţiu de bănci, precum şi pentru scopuri corporative generale şi acoperirea costurilor tranzacţiei. Digi menţionează că refinanţarea include şi plata dobânzilor acumulate, a onorariilor intermediarilor şi a altor cheltuieli de tranzacţie.

    În cadrul procesului de emisiune, Citigroup Global Markets Europe AG sau entităţi afiliate pot derula operaţiuni de stabilizare pentru a susţine preţul obligaţiunilor pe piaţă.

    Digi Romania a emis o notificare de răscumpărare integrală pentru obligaţiunile de 400 milioane de euro scadente în 2028, la un preţ care include valoarea nominală şi costurile aferente. Răscumpărarea este condiţionată de finalizarea uneia sau mai multor tranzacţii de finanţare care să genereze fondurile necesare acoperirii integrale a sumei datorate. Data estimată pentru răscumpărare este 30 octombrie 2025, cu posibilitatea unei amânări în funcţie de calendarul operaţional.

    ​