BusinessMagazin

Blog

  • Un atac cu drone ucrainene a provocat un incendiu la un depozit de petrol din Sochi, Rusia

    Peste 120 de pompieri au intervenit pentru stingerea unui incendiu la un depozit de petrol din oraşul rus Sochi, care a fost provocat de un atac al unei drone ucrainene, a declarat duminică dimineaţă guvernatorul regional Veniamin Kondratyev pe aplicaţia de mesagerie Telegram.

    În regiunea Krasnodar, unde se află Sochi, un rezervor de combustibil cu o capacitate de 2 000 de metri cubi a luat foc, a raportat agenţia rusă de presă RIA, citând oficiali de urgenţă.

    Rosaviatsia, autoritatea aviaţiei civile din Rusia, a declarat pe Telegram că zborurile au fost oprite pe aeroportul din Sochi pentru a asigura siguranţa aeriană, potrivit Reuters.

    Atacul, despre care Kondratyev a spus că a avut loc în districtul Adler din oraşul staţiune de pe coastă, ar fi cel mai recent atac al Ucrainei asupra infrastructurii din interiorul Rusiei, pe care Kievul o consideră esenţială pentru eforturile de război ale Moscovei.

  • Prăbuşirea gheţarilor îngroapă sate din munţii Elveţiei

    Satul elveţian Blatten a fost şters de pe hartă după ce o parte dintr-un gheţar s-a prăbuşit în vale. Locuitorii au fost evacuaţi la timp, dar întreaga comunitate a fost distrusă. 

    Conform BBC, în Blatten, o localitate cu 300 de suflete din valea Loetschental, din Elveţia, casele, hotelurile şi biserica au fost îngropate sub milioane de tone de gheaţă, noroi şi rocă, după ce o parte din munte s-a prăbuşit.

    Autorităţile au evacuat locuitorii cu câteva zile înainte, în urma avertismentelor geologilor. Nimeni nu a murit, dar satul a dispărut.

    „Toate amintirile, aleile înguste dintre case, biserica… totul s-a dus”, spune Lukas Kalbermatten, care a pierdut hotelul familiei, transmis din generaţie în generaţie.

    Primarul Matthias Bellwald, care locuia în Blatten, coordonează acum eforturile de reconstrucţie dintr-un birou temporar din satul vecin, Wiler.

    El speră ca zona să fie curăţată până în 2028, iar primele locuinţe să fie gata în 2029.

    Dar preţul este uriaş: până la un milion de dolari per rezident.

    Guvernul federal şi cantonul oferă sprijin financiar, iar donaţiile publice au adunat milioane de franci elveţieni.

    Însă mulţi se întreabă dacă o astfel de investiţie merită, mai ales când dezastrele devin tot mai frecvente.

    Elveţia cheltuieşte deja aproape 500 de milioane de dolari anual pentru structuri de protecţie, dar experţii spun că ar fi nevoie de de şase ori mai mult pentru siguranţă reală.

    „Topirea permafrostului la altitudini mari a dus la prăbuşirea vârfului”, explică glaciologul Matthias Huss.

    Schimbările climatice cresc riscul de alunecări de teren în munţi, avertizează specialiştii, în timp ce locuitorii Blattenului, marcaţi de pierdere, ezită să lege tragedia de încălzirea globală. „Alpii au fost întotdeauna periculoşi”, spun ei.

  • Incendiile de vegetaţie din Canada afectează calitatea aerului în mai multe state din Midwest

    Pentru a treia zi consecutiv, fumul provenit din incendiile de vegetaţie din Canada a dus la avertismente de calitate toxică a aerului în state precum Minnesota, Iowa, Wisconsin şi Michigan, afectând în special persoanele vulnerabile.

    Conform AP, fumul degajat de incendiile de vegetaţie din Canada a acoperit sâmbătă mai multe state din centrul Statelor Unite, determinând autorităţile să emită alerte de calitate a aerului în Iowa, Minnesota, Wisconsin, Michigan, estul statului Nebraska şi părţi din Indiana şi Illinois.

    Potrivit meteorologilor, cerul va rămâne acoperit de fum până duminică, afectând calitatea aerului şi vizibilitatea.

    Baza de date elveţiană IQAir, care monitorizează în timp real calitatea aerului, a clasat oraşul Minneapolis printre cele mai poluate din lume încă de vineri.

    Indicele de Calitate a Aerului (AQI) a atins niveluri considerate „nesănătoase” pe arii extinse din Minnesota.

    AQI este un sistem de clasificare a poluării aerului, împărţit în şase categorii, de la „bun” (verde) la „periculos” (maro închis).

    Nivelurile ridicate afectează în special persoanele cu boli pulmonare sau cardiace, copiii, vârstnicii şi femeile însărcinate.

    Sâmbătă, situaţia a început să se îmbunătăţească în sud-vestul Minnesotei şi în zona Twin Cities, dar autorităţile de sănătate publică avertizează că aerul ar putea rămâne nesănătos pentru grupurile vulnerabile până luni.

    Fumul ar putea ajunge şi mai la sud, până în Missouri şi Tennessee, spun autorităţile.

    În unele părţi din Minnesota, AQI a depăşit valoarea de 150, pragul de la care calitatea aerului este considerată periculoasă pentru întreaga populaţie.

  • Instagram nu mai permite conturilor publice să facă live-uri dacă au sub 1.000 de urmăritori

    Utilizatorii Instagram care au conturi publice cu mai puţin de 1.000 de urmăritori nu mai au acces la funcţia „Live”, anunţă reprezentanţii reţelei de socializare, potrivit Engadget.

    „Am schimbat cerinţele pentru utilizarea acestei funcţii”, este mesajul care apare atunci când cineva încearcă să înceapă o transmisiune live pentru urmăritori. „Doar conturile publice cu cel puţin 1.000 de urmăritori vor putea crea videoclipuri live”, a confirmat Meta, compania-mamă a Instagram.

    Meta a declarat că a început să aplice această regulă pentru a oferi cea mai bună experienţă creatorilor care folosesc funcţia Live şi pentru a îmbunătăţi modul general în care este folosită.

    Compania a mai spus că această cerinţă se aplică nu doar conturilor publice, ci şi celor private. Schimbarea a început să fie implementată abia acum pentru conturile private — motiv pentru care notificarea spune, deocamdată, că doar conturile publice cu peste 1.000 de urmăritori pot face Live.

  • Garda de Mediu, amenzi de peste 4 milioane de lei într-o săptămână pe litoral şi în Delta Dunării

    Comisarii Gărzii Naţionale de Mediu au dat, în decurs de o săptămână, amenzi de peste patru milioane de lei pentru nerespectarea legislaţiei de mediu, în urma controalelor pe litoral şi în Delta Dunării.

    Garda Naţională de Mediu (GNM) a transmis sâmbătă pe Facebook „concluziile Acţiunii de Control pe Litoral şi în Rezervaţia Deltă Dunării, Un mediu curat pentru turism sănătos”.

    „În şapte zile, 15 echipe de comisari GNM au derulat aproape 200 de acţiuni distincte de control, dintre care peste trei sferturi s-au încheiat cu o formă de sancţiune pentru nerespectarea legislaţiei de mediu. Valoarea amenzilor aplicate se ridică la peste 4 milioane de lei. Atragem atenţia că neconformarea cu normele de mediu, atât pentru agenţi economici cât şi pentru autorităţile locale va atrage în continuare sancţiuni ferme”, se arată în mesaj.

    Echipele GNM au acoperit aproape întreaga zonă costieră, de la Corbu-Vadu până în Vama Veche.

    „Datele nu arată o situaţie foarte bună. Atunci când din 10 acţiuni de control 7 sau 8 se termină cu sancţiuni, este clar că nu avem o cultură a respectului pentru normele de mediu”, a explicat Comisarul General al GNM, Andrei Corlan.

    Menţinerea şantierelor de construcţii deschise pe timpul sezonului estival este interzisă, tocmai pentru a preveni poluarea aerului cu pulberi sau particule. Cu toate acestea, comisarii GNM au descoperit şantiere în lucru, precum şi situri de construcţii amenajate necorespunzător.

    „Cele mai grave situaţii constatate de colegii noştri se înscriu în linia deversărilor ilegale de ape uzate în apele de suprafaţă. Atât la Năvodari cât şi la Constineşti am găsit cazuri cu potenţial de risc mare, care au fost însă remediate chiar în ziua controlului”, se mai arată în mesaj.

    GNM lansează un apel „către agenţii economici să respecte legislaţia de mediu şi să se pună în legalitate, prin obţinerea autorizaţiei de mediu. Am fost nevoiţi să emitem nu mai puţin de 8 decizii de suspendare a activităţii în acest sens”.

  • Bogdan Ivan nu exclude o eventuală candidatură a lui Sorin Grindeanu la şefia PSD

    Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a declarat sâmbătă la Digi 24 că este foarte posibil ca Sorin Grindeanu să candideze la şefia PSD. Social-democratul nu a exclus ideea unei candidaturi la Congres pentru o funcţie în partid.

    „Partidul Social Democrat tot timpul a avut o efervescenţă şi lucrul ăsta se vede de multe ori şi în social media, şi în apariţiile publice ale unor colegi de-ai mei. Nu de fiecare dată suntem 100% de acord unii cu ceilalţi. Nu de fiecare dată împărţim aceeaşi viziune, dar atunci când ajungem să stăm la masă şi să vorbim şi să punem în practică un plan pentru România, avem capacitatea asta. Atunci când ieşim în faţă venim cu un mesaj serios.

    În momentul de faţă, PSD are, din punctul meu de vedere, foarte mulţi oameni capabili, atât oameni cu vechime mai mare, cât şi oameni oarecum noi în acest partid, care sunt să ţină foarte multe funcţii şi în conducere”, a explicat Bogdan Ivan.

    Referitor la o eventuală candidatură a lui Sorin Grindeanu în funcţia de lider al Partidului Social Democrat, ministrul afirmat că „e foarte posibil”.

    „E foarte posibil acest lucru. Sunt foarte mulţi alţi colegi care pot să… Mi-e greu să vă spun, n-am făcut o analiză sociologică la nivel partid. Ne interesează constructiv să vedem cum ne facem treaba la Guvern în momentul de faţă. Şi da, ne interesează ca Partidul Social Democrat să fie în continuare cel mai important partid din România”, a continuat el, potrivit Gândul.

    Rugat să dea trei nume potrivite la şefia PSD, Ivan a răspuns că „sunt foarte mulţi oameni care ar putea să fie”.

    „Politica e un sport de echipă, fiind un sport de echipă contează poate prea puţin. Azi eşti atacant, mâine eşti inter sau portar. Victor Negrescu, Radu Moldovan, Corneliu Ştefan, pot să fie foarte mulţi oameni”, a adăugat Bogdan Ivan.

    Ministrul Bogdan Ivan a declarat, referitor calităţile sale în funcţia de eventual şef al PSD: „Am 34 de ani, aşa cum aţi spus şi dumneavoastră la începutul acestei emisiuni. Sunt încă nou în acest ecosistem al politicii româneşti şi mă focusez foarte, foarte aplicat pe misiunea pe care o am la Ministerul Energiei, într-o perioadă extrem de complicată, de a reduce preţul energiei în România, de a creşte capacităţile de producţie şi acest lucru va aduce un impact real în buzunarele românilor. Ăsta este scopul meu acum, în acest moment”.

  • Dragoş Damian, Terapia Cluj, consilier onorific al premierului Ilie Bolojan: Nicuşor Dan, ai dreptate, e multă debandadă în România. Dar în august hai să uitam debandada şi să vorbim despre gălăţeanul Rareş Nicolau şi despre bucureştenii Rareş Tudose, Mihai Voicu şi Mircea Rebengiuc

    În luna august, toţi românii şi, mai mult ca sigur, şi preşedintele românilor, se relaxează în concediu, încercând să uite debandada din ţară. Ar fi desigur de dorit ca românii, în relaxare şi în uitarea de debandadă, să soarbă un smoothie Edenia (cel puţin unul) – amintim că Edenia este unul dintre primii sponsori ai lui David Popovici, care tocmai ne-a mai făcut încă odată mândri (de două ori de fapt, la 100 şi 200 de metri), chiar dacă de data asta, din cauza debandadei din ţară, ştirea a fost mult mai puţin viralizată decât în urmă cu doi ani.

    Are dreptate Preşedintele, este multă debandadă în România. Este debandadă în sistemul de justiţie cu privire la vârsta de pensionare şi pensii, este debandadă la Spitalul Floreasca, dar debandada din sistemul sanitar nu mai este o surpriză, este debandadă în Valea Largului unde copacii aduşi de torente arată cât de mult se fură, este debandadă în clasificarea spăgii, este debandadă pe Otopeni de unde milioane de români zboară în concediu, este debandadă pe Valea Oltului unde sunt cozi de maşini de zeci de kilometri, este debandadă în farmacii cu privire la TVA la suplimentele alimentare, este debandadă la Cluj-Napoca unde începe Untold-ul, etc.

    Ce mai, este debandadă la vârful Uniunii Europene care tot nu s-a prins că a pierdut războiul tarifar cu Donald Trump.

    Şi va fi şi mai multa debandadă în septembrie când ne întoarcem la servici şi la scoală, la preturi cu 5-10% mai mari.

    Dar până atunci, în luna august, cât suntem in concedii şi vacanţe, să uităm de debandada din România şi să ne bucuram cu o ştire din ZF, unde a avut mai puţin de 50 de citiri la o zi după ce a fost publicată:

    “„Rezultat istoric pentru România la Olimpiada Internaţională de Informatică: patru medalii de aur! Este cel mai bun rezultat obţinut de România la această competiţie, aflată la cea de-a 37 ediţie. IOI s-a desfăşurat la Sucre, în Bolivia, cu participarea a peste 90 de ţări”, anunţă sâmbătă Ministerul Educaţiei, pe pagina de Facebook.

    Medaliile au fost câştigate de Rareş-Andrei Neculau, clasa a XI-a, Colegiul Naţional „Vasile Alecsandri” Galaţi; Rareş-Felix Tudose, clasa a XII-a, Liceul Teoretic Internaţional de Informatică Bucureşti; Mihai-Valeriu Voicu, clasa a XI-a, Liceul Teoretic Internaţional de Informatică Bucureşti; Mircea Maxim Rebengiuc, clasa a XI-a, Colegiul Naţional de Informatică „Tudor Vianu” Bucureşti.

    Coordonarea ştiinţifică a lotului ţării noastre a fost asigurată de reprezentanţii Societăţii pentru Excelenţă şi Performanţă în Informatică (SEPI), care au făcut selecţia şi pregătirea loturilor reprezentative: Marius Nicoli, Colegiul Naţional „Fraţii Buzeşti” Craiova, şi Bogdan Ioan Popa, Universitatea Bucureşti, iar cea organizatorică de către reprezentanţi ai Ministerului Educaţiei şi Cercetării.”

    Uite că din cauză că ni se vorbeşte doar despre debandadă pierdem din vedere ştirile excelente din România. Unde, sfidând debandada, Generaţia Z –  David, Rareş şi încă un Rareş, Mihai şi Mircea (care a câştigat o medalie şi la masterul de matematică din februarie), dar şi mulţi-mulţi alţii –  îşi vede de treaba, ne reaminteşte că avem motive să fim mândri că suntem români şi, în felul ei, ne împinge de la spate pe noi, Decreţeii, părinţi şi bunici, să oprim debandada din ţară.

     

     

     

     

     

  • Care este băutura care a devenit un adevărat liant social, dar şi o veritabilă resursă pentru o afacere de succes, cu tot mai mulţi fani în Bucureşti?

    Oraşele se cunosc adeseori după pieţele lor. Trafalgar Square în Londra, Plaza Mayor în Madrid, San Marco în Veneţia, Marienplatz în München, oraşul vechi în Praga, Piazza Navona în Roma şi alte asemenea locuri spre care ne poartă paşii ori de câte ori călătorim prin Europa. Loc de întâlnire între prieteni, de discurs politic, de revolte, de evenimente culturale, pieţele joacă un rol esenţial în viaţa urbană, ele fiind adeseori punctul central al oraşului.

    Ca orice capitală întinsă şi aglomerată, Bucureştiul nu are o singură piaţă centrală, ci diferite spaţii cu ritmuri variate. Piaţa Unirii, Piaţa Universităţii, Piaţa Romană, Piaţa Victoriei – fiecare dintre ele a avut de-a lungul timpului propriul motiv de a atrage oamenii în mijlocul ei. Generaţiile vin şi trec, la fel şi modele şi forţa de a atracţie a unui loc.

    Dar Piaţa Aviatorilor sau – cum a fost ea rebotezată – Charles de Gaulle? Cu ce îmbie ea turiştii şi bucureştenii? Aşezată strategic, la una dintre intrările în parcul Regele Mihai I (cunoscut încă de toată lumea ca Herăstrău), loc de intersecţie între trei mari bulevarde ce leagă puncte cheie ale Bucureştiului, Piaţa Charles de Gaulle pare un amestec de timiditate şi cochetărie, nesigură încă pe statutul ei. Împrumutând ceva din aerul aristocratic din Primăverii, din tăcerea caselor vechi, ascunse pe străduţele din jur, din relaxarea răcoroasă din Herăstrău, Piaţa Charles de Gaulle a avut mult timp un stil indecis. Oamenii treceau pe aici în drum spre altceva.

    În ultimii ani însă lucrurile s-au schimbat. Dacă faci în weekend o plimbare spre parc, nu poţi să nu remarci aglomeraţia de adulţi, copii şi biciclete de pe trotuarul umbrit dinspre Bulevardul Aviatorilor, prieteni vechi, la o bârfă matinală, sau cunoştinţe întâmplătoare care descoperă subiecte comune în drumul spre sau dinspre locurile de joacă. În timpul săptămânii dai de colegi de muncă, în pauză, parteneri şi prieteni la o întâlnire rapidă între două drumuri cu metroul, elevi de liceu cool şi gălăgioşi, turişti, localnici. Toată această forfotă are un numitor comun. Cafeaua. Tare, neagră, scurtă sau cu lapte, îndulcită, cu arome, fără, cafeaua este motiv de întâlnire, de pauză, de discuţii. Şi dacă e ceva ce nu lipseşte acestei pieţe este un loc în care să stai la o cafea.

    Bob Coffee Lab

    Deschisă în august 2017, pe strada Piaţa Charles de Gaulle nr. 3, într-o vilă interbelică, cafeneaua a devenit rapid un pol de întâlnire. Amenajarea ei a presupus renovarea completă a unei vile clasice, investiţia vizând şi integrarea unei prăjitorii de cafea chiar în incinta cafenelei, o premieră în România la acel moment. Conceptul de design a urmărit ideea de „laborator de cafea”, un spaţiu minimalist, modular, cu bar deschis, terasă şi zone de relaxare, dar şi promovarea creativă a simpaticei mascote a brandului – câini stilizaţi.

    Povestea Bob a început dintr-o pasiune comună pentru cafeaua de specialitate şi dorinţa de a crea un laborator experimental. Ideea aparţine fondatorilor: Alexandru Niculae, campion mondial la Coffee Roasting (2016) şi multiplu campion naţional, este responsabil de selecţia cafelei verzi, elaborarea profilelor şi prăjirea cafelei, Paul Ungureanu, barista premiat, cu locul 3 la World Coffee in Good Spirits 2015, vicecampion mondial la Ibrik în 2022 şi 2025, este şi expert în training şi consultanţă în domeniul industriei ospitalităţii, Bogdan Cutuş, cu un background de 18 ani în banking şi finance, implicat în antreprenoriat din 2007, şi Costin Popescu, creative director cu experienţă de peste 30 de ani în design, branding, comunicare şi antreprenoriat.

    „Media zilnică de vânzări se situează la câteva sute de cafele, în funcţie de sezon şi trafic, iar în ultimul timp se observă o creştere constantă a interesului pentru metodele de preparare artizanale.“

    Sânziana Şerbănescu, responsabilă comunicare, Bob Coffee Lab

    Un parcurs sinuos pentru un nume

    De-a lungul timpului, Piaţa Charles de Gaulle a purtat multe nume. Iniţial s-a numit Piaţa Jianu, dar în perioada interbelică a devenit Piaţa M. Eminescu, doar pentru ca în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, când România era aliată cu Germania nazistă, să se numească temporar Adolf Hitler. După 23 august 1944, piaţa a revenit la numele anterior războiului, dar comunismul a venit cu un nume nou, în cinstea lui Stalin. Moartea acestuia a dus la o nouă schimbare de nume, în Piaţa Aviatorilor, având în vedere că se afla în apropierea de Monumentul Eroilor Aerului. Chiar dacă i-a luat ceva timp să îşi găsească numele şi vibe-ul, Piaţa Charles de Gaulle este cu siguranţă pe drumul cel bun. Iar întâlnirea ei cu cafeaua pare secretul succesului actual şi o prietenie pe termen lung.

    Cei care trec pragul au parte de cafea adusă din ţări precum Brazilia, Panama, Rwanda, Etiopia şi Indonezia, iar pentru lapte proprietarii au apelat la un fermier local, pentru a fi siguri de prospeţimea produsului. „Media zilnică de vânzări se situează la câteva sute de cafele, în funcţie de sezon şi trafic, iar în ultimul timp se observă o creştere constantă a interesului pentru metodele de preparare artizanale. În locaţia din Piaţa Charles de Gaulle opţiunile principale de cafea ale oaspeţilor noştri sunt Brazilia şi Etiopia, iar băuturile preferate sunt cele cu lapte normal şi vegetal (flat white, cappuccino), dar şi preparatele alternative (brew), mai ales în rândul publicului pasionat de cafea de specialitate”, spune Sânziana Şerbănescu, responsabilă de zona de comunicare la Bob.

    În afară de spaţiul de la Charles de Gaulle, Bob deţine alte şase locaţii în Bucureşti (în Băneasa Shopping City, Bob George Lipscani, deschisă în colaborare cu BCR în cadrul proiectului ArtSafari, BOB x BVB la America House, cafenele concept în cadrul librariilor Cărtureşti Modul şi Verona şi Bob OTP Airport). Pe lângă aceste locaţii fizice, brandul este prezent pe plan extern prin distribuţia cafelei boabe către cafenele din Asia, Orientul Mijlociu şi Europa.

    „Pentru 2025–2026, planurile de extindere vizează atât noi locaţii în Bucureşti, cât şi în ţară.” Dar care este secretul unei cafenele de succes? Pentru cei de la Bob „ingredientele” sunt calitatea produselor, designul autentic şi experienţa senzorială – de la mirosul boabelor prăjite la atmosfera urban casual relaxată, brandingul (oare câţi copii au cerut stickere cu simpaticii câini?), crearea unei comunităţi prin evenimente, degustări şi colaborări comerciale şi culturale. Şi, ca în orice investiţie din HoReCa, localizarea are un cuvânt greu de spus. 

    Matera

    Tot din pasiunea pentru cafea s-a născut şi cea mai nouă cafenea din zona Aviatorilor, Matera Coffee Trip, deschisă în aprilie 2025 de Raluca şi Andrei Şerbănescu, doi corporatişti din zona de finanţe şi vânzări dornici să înceapă ceva pe cont propriu. Investiţia iniţială a fost de peste 40.000 de euro, finanţată din surse proprii, familie şi prieteni, şi a dus la transformarea inedită a unui garaj într-o cafenea.

    „Decizia de a deschide o cafenea am luat-o la începutul anului 2024, împreună cu soţul meu. Ideea unui business am avut-o de când mă ştiu, însă stabilitatea pe care ţi-o oferă corporaţia şi poate conjunctura nu ne-au adus aici mai repede. Am mai cochetat cu un proiect micuţ înainte de pandemie, dar care, fiind şi un proiect de nişă, am decis să rămână la nivel de pasiune”, povesteşte Raluca.

    Iubitor de cafea este mai mult Andrei şi, în fiecare weekend, dimineţile lor începeau cu ritualul ieşirii în oraş, descoperind cafenele, devenind fideli unora anume. De acolo, poate, s-a născut şi întrebarea: cum ar fi dacă ar avea un loc al lor? Dar propria cafenea vine la pachet cu multe provocări, pe lângă satisfacţii. Presupune activitate fizică, interacţiune cu oamenii, implicare în zona de evenimente, marketing şi o continuă dezvoltare a produselor şi businessului. „Şi eu, şi soţul meu, deşi diferiţi, nu avem răbdare să stăm prea mult liniştiţi, iar cafeneaua ne solicită pe foarte multe planuri, lucru care se potriveşte foarte bine cu structura noastră. Eu m-am desprins de corporaţie, soţul meu este încă angajat, aşadar, mă bazez pe el cu precădere la finalul de săptămână.”

    De ce Matera? Matera este un oraş din Italia, o destinaţie de vacanţă, de călătorie, şi aşa ar trebui să fie şi o ieşire la cafea, ca şi cum ai pleca puţin în vacanţă. O pauză de cafea este timp oferit ţie, într-o zi oarecare. Designul cafenelei ajută să faci această călătorie imaginară, amintind de albul caselor din Matera, de culoarea teracotei din vasele de ceramică, iar cănile poartă albastrul mării, amintind de Mediterană, povesteşte antreprenoarea. „Matera este unul dintre cele mai vechi oraşe locuite din lume, iar casele erau cu precădere sculptate în grote, aşa că şi garajul nostru poate fi asimilat acestora. Avem deja mulţi clienţi care, după ce au fost la noi, au plecat să viziteze Matera.”

    Cea mai mare provocare la început de drum a fost chiar găsirea unui spaţiu potrivit, etapă care a durat spre 8 luni. Cei doi antreprenori căutau ceva într-o zonă de promenadă, cu vibe, dar şi liniştită şi verde în acelaşi timp. O combinaţie dificilă. „Nu ne-am dorit un spaţiu mare, atât din prisma bugetului, dar şi a conceptului”, spune Raluca Şerbănescu. „Am plecat la drum cu un proiect boutique, mic, dar cu personalitate. Ne-am dorit să fie un garaj cu clasă şi cred că am reuşit, pentru că sunt mulţi oamenii care se întreabă ce a fost înainte, nu îl mai pot vizualiza ca pe un garaj.”

    Pe zona de furnizare, Matera colaborează cu prăjitoriile Guido şi Nomonym, iar în zona de patiserie are tot furnizori locali. „Încercăm să ne ţinem departe de arome artificiale şi ştim, de exemplu, că sunt băuturi precum cafeaua, dar şi matcha, care se comercializează şi în alte variante decât cele pentru care au fost create. Ne-am asumat cumva că vom pierde o parte dintre consumatorii foarte tineri, dar ne bucurăm de fiecare dată când aceştia ne spun că avem cel mai bun latte sau cea mai bună matcha, mai bună decât cea cu arome.” Meniul conţine şi alte produse, inclusiv bere artizanală sau spumant, pentru cei care preferă ceva mai bubbly când ies în oraş.

    Steam

    În urmă cu circa zece ani, Vlad Buda şi Dan Ursan, doi tineri cu experienţă în domeniul HoReCa, s-au asociat cu prăjitoria Origo pentru a deschide sub brandul Steam Coffee Shop minicafenele de câţiva metri pătraţi, unde focusul este pe cafeaua luată la pachet. Cei doi prieteni se gândeau încă de mici să lucreze într-un bar pentru că li se părea „cool“. În 2006, ei au început „aventura“ barurilor şi cafenelelor care i-a purtat din Cluj în Germania şi Marea Britanie, pentru a ajunge în final la Bucureşti, cu un local de 12 mp în zona Aviatorilor, pe strada Uruguay.

    Au trecut de-atunci un deceniu, iar Steam a crescut şi se află acum într-o locaţie mult mai spaţioasă, chiar în Piaţa Charles de Gaulle. Spaţiul extins permite clienţilor să stea şi la interior, dar în zilele calde de vară lumea pare să prefere scările şi băncile din faţa cafenelei, unde poveştile se leagă uşor. Un shot de espresso, un cappuccino, un cold brew sau latte variantele acoperă orice gust şi orice moment al zilei, de la dimineţi grăbite la pauze lungi şi seri în aşteptarea unui apus memorabil. 

    Vlad Buda şi Dan Ursan sunt cei care au dezvoltat cafeneaua Steam, după ce interesul pentru licoarea amăruie i-a purtat prin oraşe din mai multe ţări şi au ales Bucureştiul ca să-şi pună în aplicare visul antreprenorial.

     

     

     

     

    „Matera este unul dintre cele mai vechi oraşe locuite din lume, iar casele erau cu precădere sculptate în grote, aşa că şi garajul nostru poate fi asimilat acestora. Avem deja mulţi clienţi care, după ce au fost la noi, au plecat să viziteze oraşşul italian.”

    Raluca Şerbănescu, cofondatoare, Matera

     

     

     

  • Pornind de la o soluţie inovatoare care identifică utilizatorii pe baza modului unic de a tasta, un start-up românesc face primii paşi către o afacere de succes

    Pornind de la o soluţie inovatoare care identifică utilizatorii pe baza modului unic de a tasta, start-up-ul românesc Typing AI a evoluat într-un laborator de produse AI, dezvoltând un asistent pentru documente, HiFiles, şi pregătind lansarea unui asistent dedicat securităţii cibernetice. Cu peste 1.300 de utilizatori înregistraţi pentru soluţia sa de bază şi o investiţie anterioară de 50.000 de euro, compania caută acum o finanţare de 300.000 de euro pentru a accelera componenta de marketing şi vânzări.

    Dorim să ridicăm o rundă pre-seed/seed de 300.000 de euro. Această rundă ne-ar ajuta, în primul rând, să creştem echipa şi nu aş zice neapărat să putem dezvolta mai mult şi mai repede, cât să ne axăm mai mult pe marketing şi vânzări, pentru că aici este nevoie de un plus şi încercăm să mergem pe direcţia asta. Până în prezent ne-am concentrat 99% pe partea de dezvoltare a soluţiilor”, a declarat Rareş Păşcuţ, fondatorul Typing AI.

    Ideea din spatele Typing AI a început să prindă contur încă din 2018, când Rareş Păşcuţ a început să lucreze la conceptul de identificare a utilizatorilor pe baza modului unic în care aceştia interacţionează cu tastatura. „Am lucrat la o soluţie de autentificare prin biometrie care să identifice utilizatorii pe baza modului în care scriu la tastatură încă din 2018. Am avut un MVP şi, începând cu anul 2019, am început să caut programe de accelerare pentru start-up-uri”, a explicat fondatorul, punctând faptul că firma a fost înfiinţată în 2021 în Croaţia ca cerinţă a fondului Fil Rouge Capital odată cu investiţia de 50.000 de euro realizată în start-up după participarea acestuia la programul său de acclerare.

    Ce face concret soluţia Typing AI? Aceasta analizează peste 30 de factori specifici modului de tastare al unei persoane – cum ar fi viteza, ritmul, presiunea aplicată pe taste, timpul dintre apăsări şi chiar modul în care este mişcat telefonul în cazul utilizării pe mobil – pentru a genera un ID unic de scriere. „Noi când scriem la calculator avem mai multe criterii prin care ne diferenţiem unii de alţii. Toate acestea sunt unice fiecărui utilizator”, a subliniat Păşcuţ. Un avantaj major al tehnologiei este rapiditatea cu care poate crea o semnătură biometrică: „Este nevoie ca un utilizator să introducă minimum 8 caractere ca să îi putem crea o semnătură. Asta înseamnă că poate fi numele, poate fi o adresă de email, poate fi orice frază. Mulţi concurenţi cer 200-300 de caractere ca să antreneze algoritmul.”

    Această tehnologie se adresează unei game variate de clienţi, de la instituţii de învăţământ care doresc să prevină frauda la examenele online, până la bănci şi aplicaţii fintech care necesită un nivel superior de securitate. „Să zicem că este vorba de cursantul pe nume Rareş care a intrat de trei ori pe platformă, iar mâine are examenul. Algoritmul nostru a verificat de fiecare dată modul în care şi-a completat numele, a introdus datele. Şi îţi poţi imagina un grafic care este efectiv plat, iar în momentul în care o să vină ziua examenului şi o să vină altcineva să susţină examenul în locul cursantului Rareş, o să fie un spike în grafic. La fel, un astfel de caz de utilizare ar putea fi pentru o bancă. Banca o să vadă
    într-un grafic că este un spike destul de mare pentru angajatul respectiv şi o să poată ulterior să ia măsuri”, a dat ca exemple fondatorul Typing AI.

    De la o soluţie iniţială strict de „typing biometrics”, Typing AI a evoluat către o platformă de „multi-factor authentication” (MFA), răspunzând cererii clienţilor mai mari. „Ne-am orientat spre 2-factor authentication şi multi-factor authentication, deoarece clienţii mai mari nu vor doar un singur factor de autentificare, ci mai mulţi. Acum ştim informaţii despre adresa de email introdusă, despre IP-ul utilizatorului, despre telefonul introdus, ştim să-i facem un «fingerprint» al persoanei înainte să înceapă să tasteze”, a detaliat  el. Soluţia se integrează la client sub forma unui SDK (Software Development Kit) sau printr-un API, permiţând flexibilitate în afişarea datelor şi a analizelor. „Noi avem soluţia noastră oferită sub forma unui SDK. Clientul va vedea la noi în aplicaţie toate informaţiile, însă noi avem şi un API astfel încât clientul, dacă are o soluţie mai complexă, poate să îşi acceseze, să îşi ia datele şi poate să şi le afişeze cum doreşte”, a explicat Păşcuţ, adăugând că toate datele sunt criptate şi accesibile exclusiv clientului.

    Modelul de business este unul freemium SaaS (Software as a Service). „Avem o variantă gratuită (free) în care utilizatorii pot să integreze soluţia şi să aibă, în medie, verificări pentru o mie de autentificări lunare. Ulterior, pentru clienţii mai mari, planurile pornesc de la 20 de dolari şi ajung la peste 2.000 de dolari pe lună”, a precizat el. Pentru soluţiile white-label, unde brandul Typing AI nu este vizibil, preţurile pornesc de la 2.000 de dolari lunar. Majoritatea clienţilor actuali ai Typing AI provin din Statele Unite ale Americii şi Marea Britanie, cu interes manifestat şi din alte regiuni, precum Argentina. Pe lângă soluţia de autentificare, echipa a dezvoltat şi HiFiles – o soluţie tip „document assistant” care le permite utilizatorilor să încarce diverse documente şi să pună întrebări, primind răspunsuri la ele într-un timp scurt.

    Iniţial gândit pentru mediul academic şi de cercetare, permiţând analiza rapidă a unor volume mari de text, HiFiles s-a extins şi către zona de business. „Ne gândim la profesori, la cercetători, cei care au o grămadă de documente. Cu ajutorul HiFiles, pot o să încarce în câteva secunde toate cărţile şi ulterior o să pună o întrebare, iar HiFiles o să le dea un răspuns foarte detaliat, dar o să precizeze şi locaţia documentului. Am gândit HiFiles ca pentru început să se adreseze domeniului academic, dar în ultima vreme am adăugat funcţionalităţi noi, astfel încât să ajungem şi la businessuri fiindcă soluţia se poate comporta ca un asistent de vânzări. Oferim un widget care poate fi integrat în cadrul unui site.” Acest produs are şi el o variantă gratuită, iar accesul la funcţionalităţi extinse costă 10 dolari pe lună.

    Dezvoltarea HiFiles a fost impulsionată şi de participarea la programul Google for AI Startups. „Am primit foarte multe credite pe care le putem folosi la Google în valoare de 200.000 de dolari, pe care deja le-am folosit în decurs de un an”, a menţionat Păşcuţ, subliniind că Google încurajează inovaţia, chiar şi pentru produse similare cu ale sale. Aceasta nu este singura experienţă de acest tip pentru fondator: „Eu am trecut şi prin Startup School de la Y Combinator şi prin Advancing AI de la Techcelerator şi alte astfel de programe, dar, de departe, acceleratorul de start-up-uri de la Fil Rouge Capital a fost cel mai intensiv, cel mai util pentru noi.”

    Echipa Typing AI, formată în prezent din cinci oameni, lucrează la integrarea capabilităţilor de generative AI cu expertiza în cybersecurity pentru a lansa o a treia soluţie. „Planul este să combinăm cele două produse (n.r. – Typing AI Biometrics şi capabilităţile AI generative testate cu High Files), astfel încât în lunile următoare o să lansăm o soluţie, un asistent AI pentru cybersecurity. Nu prea sunt astfel de soluţii pe piaţă şi am zis că avem deja toată baza de date de la Typing AI, avem funcţionalităţile de la Typing AI, pe care, combinându-le cu un AI Assistant, am putea da nişte răspunsuri şi am putea ajuta utilizatorii din domeniul cybersecurity să facă mai rapid audituri de securitate, respectiv să pregătească mai rapid posibile soluţii la problemele de care se lovesc”, a explicat Rareş Păşcuţ. Acest nou asistent, ce va fi accesibil iniţial pe domeniul iwashacked.com, se va adresa într-o primă fază utilizatorilor individuali (B2C), oferind resurse educaţionale gratuite.    

    Rubrica „Start-up Pitch”

    1. Ádám Sebestyén, cofondator al Giggle

    Ce face? A dezvoltat o platformă de tip marketplace care conectează persoanele fizice cu angajatorii pentru muncă flexibilă, pe bază de ture (cunoscute ca „gig“-uri). Lansat iniţial în Ungaria, Giggle a intrat pe piaţa românească în urmă cu aproximativ nouă luni şi a atras rapid peste 11.000 de lucrători şi 250 de companii, preponderent din Bucureşti.

    „Scopul nostru este să devenim un brand de referinţă pentru lucrători şi, de asemenea, pentru angajatori în România. Ori de câte ori cineva se gândeşte: «Am nevoie de o persoană pentru o zi, am nevoie de cineva care să mă sprijine regulat în condiţii flexibile», Giggle ar trebui să fie cel care le vine în minte.“

    2. Rareş Păşcuţ, fondatorul Typing AI.

    Ce face? A dezvoltat o soluţie de autentificare bazată pe modul unic în care fiecare persoană tastează. De asemenea, a lansat şi un produs nou – HiFiles – un asistent inteligent pentru managementul documentelor.

     

    Ediţii Speciale de la Festival of Modern Owners 2025

    1. Cătălin Lupoaie, B2B marketing manager, BCR

    „Evenimentele clasice de business, aşa cum le ştim noi, cu lecţii de business, cu planuri şi cu multe slide-uri în PowerPoint, nu prea rezonează cu generaţia Z. Îi pierzi foarte uşor, pentru că attention spanul lor, atenţia lor la detalii, este foarte scăzută. Cred că şi noi, ca industrie – mă refer la toată industria bancară – trebuie să ieşim, să-i întâlnim pe aceşti oameni şi să nu-i mai aşteptăm în sucursale.“

    2. Dain Walker, expert în branding, autor şi fondatorul unei agenţii de creaţie cu 36 de angajaţi în Sydney, care construieşte sisteme de identitate de brand pentru celebrităţi şi companii.

    „Am observat o corelaţie între cât de bogat este cineva şi cât de repede ia decizii. Milionarii pe care i-am întâlnit iau decizii în două-trei zile. Puţinii miliardari pe care i-am cunoscut iau decizii instantaneu. Oamenii care au dificultăţi financiare au nevoie de săptămâni, dacă nu luni, pentru a lua o singură decizie.“

    3. Ionela Mitran, country manager, Global Payments

    „Cred că beneficiul major al încasării cu cardul este că nu-ţi pierzi clienţii. Dacă eşti obişnuit să plăteşti cu cardul, înseamnă că nu ai de regulă cash la tine. Atunci, dacă intri într-o locaţie unde nu poţi plăti cu cardul, nu ai cum să rămâi client“.


    4. Sergiu Neguţ, cofondator, FintechOS

    „Avem o perioadă de schimbări majore din punct de vedere tehnologic; e acest val uriaş de schimbare cu generative AI şi aşa mai departe. Pe acest val, evident că au apărut instrumente noi, dar a apărut şi tehnologia cu care să generăm sute, mii de instrumente noi, specializate pe diverse businessuri. Şi evident că e o cursă contracronometru a celor care au învăţat cât de cât cum se face treaba aceasta – că nimeni nu ştie perfect – pentru a o exploata, a o aduce în piaţă şi a rezolva diverse probleme“.

    5. Ari Scott, fondatoare, ADHD In Biz

    „Ideea pe care o promovez este că, deşi ADHD-ul face multe lucruri dificile, este o superputere dacă o foloseşti pentru a construi o afacere. Practic, am descoperit că, dacă ai ADHD, ai cu 300% mai multe şanse să începi o afacere decât dacă nu ai.“

    6. Alexandru Holicov, fondator şi CEO al Adservio

    „O să lansăm un produs nou, LearnMate, care va fi un partener în învăţare pentru elevi, dar şi un partener pentru profesori. Am lansat deja un parteneriat cu Ministerul Educaţiei prin care testăm acest produs în România şi sperăm ca din septembrie să-l lansăm la o scară mai mare“.

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF în noiembrie 2019 şi realizată în prezent împreună cu BCR,
    are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. Formatul emisiunii cuprinde o serie de rubrici ce aduc plus valoare în ecosistemul local de start-up-uri tech – Start-up Pitch, Start-up Update, Start-up Boost, Start-up Star, Investor Watch, Sfatul expertului şi What’s Hot. Până acum s-au difuzat peste 1.200 de ediţii ale ZF IT Generation.

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19.00 sau accesează platforma
    www.zf.ro/zf-it-generation

    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de e-mail zfitgeneration@zf.ro.

  • Hamas anunţă că nu va depune armele până la înfiinţarea un stat palestinian independent

    Gruparea militantă Hamas declară sâmbătă că nu va depune armele până când nu va fi înfiinţat un stat palestinian independent, informează Reuters.

    Într-un comunicat, facţiunea militantă palestiniană a afirmat că „rezistenţa armată (…) nu poate fi abandonată decât prin restabilirea deplină a drepturilor noastre naţionale, printre care se numără în primul rând înfiinţarea unui stat palestinian independent, pe deplin suveran, cu capitala la Ierusalim”.

    Negocierile indirecte dintre Hamas şi Israel, care aveau ca scop asigurarea unui armistiţiu de 60 de zile în războiul din Gaza şi eliberarea ostaticilor, s-au încheiat săptămâna trecută, fără niciun rezultat.