BusinessMagazin

Blog

  • Ministrul Economiei nu vrea ca demnitarii să câştige mai mult: Statul trebuie să fie solidar

    Ministrul Economiei, Radu Ştefan Oprea, a spus, vineri, că nu va susţine o majorare cu 5% a veniturilor demnitarilor, începând de la 1 ianuarie, pentru că el consideră că în situaţia în care se află România, statul trebuie să fie solidar cu mediul de afaceri.

    Întrebat ce părere are despre un proiect de OUG apărut în spaţiul public potrivit căruia salariile demnitarilor se vor majora cu 5% de la 1 ianuarie 2024, ministrul Economiei a spus că nu are cunoştinţă de acest document, dar nici nu îl susţine.

    „Nu am văzut în coaliţie un astfel de document. Recunosc că am fost în delegaţia din SUA condusă de premierul Marcel Ciolacu. Am ajuns azi-noapte, după ora 8 seara. Nu am văzut un astfel de document, dar eu cred că nu este cazul, ţinând cont de ceea ce am hotărât până acum, că într-un efort de reducere a cheltuielilor, statul trebuie să fie solidar cu mediul de afaceri”, a spus Oprea.

    Acesta a precizat că în calitate de ministru al Economiei, Anteprenoriatului şi Turismului, pentru că a fost parte din dialogul consolidat cu mediul de afaceri, împreună cu premierul Marcel Ciolacu, nu poate accepta aşa ceva.

    „Mediul de afaceri a spus că înţelege constrângerile în care suntem astăzi, pentru că suntem într-o procedură de deficit excesiv generată de către un fost premier – o să îl şi numesc pentru că vinovaţii trebuie să aibă nume, este vorba de Florin Cîţu –, au spus că înţeleg efortul pe care trebuie să îl facă, dar el trebuie să fie egal în toată societatea, deci inclusiv în sistemul de stat. Şi din această perspectivă, cred că un astfel de lucru nu este de bun augur”, a mai spus Oprea.

    Un document apărut în spaţiul public arată că de la 1 ianaurie s-ar putea majora salariile bugetarilor şi al demnitarilor cu 5 procente.

  • Sorin Pâslaru, ZF: O naţiune înaintează cu ziare şi cărţi, cu chioşcuri de ziare şi campusuri şcolare, nu cu pasaje de zeci de milioane de euro şi trotuare schimbate fără rost. Iată ce a spus la Bucureşti cel care a fost redactorul-şef al Financial Times timp de 15 ani: „Oamenii sunt comoara voastră. Trebuie să vă asiguraţi că aveţi o educaţie de top“

    În această săptămână mass media a fost dominată de ştirile privind deschiderea unor pasaje în Bucureşti spre marginea oraşului, spre est şi sud, după ce în urmă cu o săptămână pe toate canalele era prezent primarul unui sector din Bucureşti care s-a ocupat de extinderea cu încă o staţie a liniei de metrou spre sudul Bucureştiului.

    Ce nu se mai spune este că pasajele spre est duc fie pe moşiile cu apartamente ale fratelui primarului dintr-un sector din estul Bucureştiului – şi se mai pregătesc şi alte pasaje de câteva zeci de milioane de euro – fie spre sud, unde sunt unele informaţii că dezvoltatorii imobiliari sunt apropiaţi primarului din sud. Treaba e că informaţiile nu mai ai unde să le citeşti, pentru că nu mai e zare de chioşc stradal de presă în sectorul de sud al Capitalei, pentru că, nu-i aşa, sunt urâte printre bordurile şi asfaltul nou-nouţ.

    Noi pentru ai noştri.

    Nu e destul că România şi-a îngropat miliarde de euro înainte de ‘90 într-o clădire aproape înspăimântătoare prin dimensiunile colosale, Casa Poporului, acum avem primari care bagă sute de milioane de euro în borduri, asfalt, pasaje şi pieţe cu pietre lucioase dar nefuncţionale.

    De parcă aceste pietre şi pasaje ar produce bani. Când Parisul, Berlinul sau Copenhaga trec pe biciclete şi descurajează cu orice preţ folosirea automobilului, primarii noştri aruncă cu zecile de milioane de euro în parcări şi pasaje, în loc să facă şcoli, bazine de înot, campusuri şcolare şi biblioteci unde oamenii să meargă să citească ziare şi cărţi.

    În acest răstimp, când primarii noştri anunţă triumfători că au mai făcut un pasaj către cartierele fraţilor sau ale prietenilor, ziarele centrale din România, care sunt de fapt principala poartă spre învăţare şi spre lumea cărţilor, derapează dramatic cu organizaţii decapitate fără sens tocmai de investitorii străini din ţări care ţin stindardul anticorupţie în lume.

    Dacă ziarele nu mai sunt stâlpii pe care se aşază casa unei democraţii ci doar pagina de pe spatele advertorialelor, atunci suntem sfârşiţi. Libertatea de opinie, dar libertatea de opinie profesionistă, a unor oameni plătiţi să pună întrebări puterii publice sau private şi să apere de fapt interesul public, este, paradoxal, cea care ţine ziarele în viaţă şi dă un sens de business opiniei publice.

    Abonaţii şi cumpărătorii ziarului sunt de fapt cei care cer apărarea interesului public, aşa cum Adam Smith a spus primul că exact lăcomia brutarului este garanţia unei pâine ieftine şi bune pentru că va munci să-şi depăşească competitorii.

    Dacă elveţienii au pus pe piaţă primele ziare ale lumii, la 1780-1790, care au creat de fapt democraţia participativă elveţiană, cum au ajuns astăzi să le închidă şi să nu se mai încreadă în publicul cumpărător şi abonat?

    Oare este aşa de greu de înţeles că libertatea şi demnitatea individuală încep de la a şti să citeşti, ca să ştii să-ţi citeşti drepturile şi să vezi ce se întâmplă în ţara şi în lumea în care trăieşti?

    Că nu poţi citi şi înţelege literatură, istorie, concepte de drept, dacă nu citeşti ziare să vezi ce se întâmplă în jurul tău, ziare scrise de oameni care au întâi profesia de jurnalişti?

    Că ziarele de fapt sunt cultură pentru că un pre-şcolar silabiseşte cronica meciului echipei preferate şi apoi ajunge să-l citească pe Flaubert?

    Unde este Ministerul Culturii din România când presa din România traversează această situaţie?

    Invitat la Gala ZF 25 de ani, Lionel Barber, fost redactor-şef între 2005 şi 2020 al celui mai puternic ziar de business din Europa, Financial Times, om cu 42 de ani de presă, a spus că asset-ul principal al României sunt „oamenii”. Şi că avem nevoie de o „educaţie de top” dacă vrem să reuşim să fim ceea ce vrem.

    Un om al ziarelor, al cărui tată a fost la rândul său ziarist, dintr-o ţară, Marea Britanie, unde ziariştii devin prim-miniştri, bancheri centrali şi chiar invers, spune că educaţia este cheia spre prosperitate. Nu pasajele, nu bordurile. Campusurile şcolare, bibliotecile, chioşcurile de ziare. Românii înstăriţi care au ajuns să ignore ce scrie prin ziare pentru că li se pare că pot rezolva individual orice să nu uite că fără implicarea care începe cumpărând un ziar, adică plătindu-l pe cel care pune întrebări, societatea şi deci economia nu vor înainta, ci resursele vor fi la nesfârşit risipite.

     

  • Unul dintre cei mai mari producători de lactate din România intră în insolvenţă, având datorii de peste 30 mil. lei

    Prodlacta, unul dintre cei mai mari producători locali de lactate, având simbolul bursier PRAE, şi-a cerut insolvenţa, conform datelor de pe site-ul Tribunalului Braşov, unde a fost depus dosarul. Conform datelor de pe site-ul tribunalului cererea a fost făcută de debitorul (Prodlacta SA n-red), iar la creditor este trecută compania SC SLF PROTECT SECURITY SRL, PRIN REPREZENTANT LEGAL.

    Prodlacta este unul dintre cei mai mari producători de lactate, având o unitate de producţie în cartierul Bartolomeu din Braşov. În 2022, compania a raportat o cifră de afaceri de 142 de milioane de lei, în creştere cu 34% faţă de anul precedent. Profitul net a depăşit 2 milioane de lei, de peste trei ori mai mare decât în anul precedent. Numărul de angajaţi a fost de aproape 300, conform datelor de la Ministerul de Finanţe.

    Prodlacta este listată la Bursa de Valori Bucureşti, având simbolul PRAE. Compania avea în primul semestru datorii curente de peste 30 de milioane de lei.

    Dacă cererea de insolvenţă se aprobă, Prodlacta ar fi la a doua experienţă de acest fel. În 2011, Prodlacta a intrat în insolvenţă însă după circa doi ani a scăpat de această etapă.

    Prodlacta are 42,1 mil. lei capitalizare, iar cei mai mari acţionari sunt JLC Germany GmbH (27,91%), JLC SA Chişinău (27,53%), JLC Investment GmbH (10,73%) şi statul român, prin AAAS (3,74%).

     

  • Fost ministru în Guvernul Florin Cîţu, întrebat de ancheta DNA

    Întrrebată cum priveşte ancheta DNA privind achiziţia de vaccinuri din pandemie, actualul ministru al Culturii, Raluca Turcan, care a fost ministru al Muncii în Guvernul Florin Cîţu, a spus că nu av comenta situaţia nciiunei persoane care se confruntă cu un demers în justiţie.

    „Vă pot spune un lucru pe care l-am spus de fiecare dată când există un demers al justiţiei. Şi anume că justiţia este independentă şi îşi urmează calea. Ca om politic nu pot să fac niciun comentariu pentru că nu este profesionist din partea mea să mă pronunţ cu privire la fondul unei anchete în justiţie. La fel tratez şi situaţia colegului, fostului meu coleg (…), am fost colegi în Guvern (cu Florin Cîţu – n.r.), cum privesc şi situaţia oricărui om care într-un moment sau altul se confuntă cu justiţia”, a spus Raluca Turcan.

    Florin Cîţu şi foştii miniştri ai Sănătăţii, Vlad Voiculescu şi Ioana Mihăilă, apar în dosarul DNA privitor la achiziţia de vaccinuri anti-COVID în perioada pandemiei. Cercetările vizează infracţiunile de abuz în serviciu şi complicitate la abuz în serviciu.

    Vineri, când a ieşit de la DNA, Vlad Voiculescu a spus că responsabilitatea achiziţionării dozelor de vaccin aparţine fostului premier Florin Cîţu, dar nu lua decizii fără consultarea cu preşedintele Klaus Iohannis.

  • Generaţia Alpha are cel mai pronunţat spirit antreprenorial: 88% dintre copiii români vor să aibă o afacere proprie în viitor sau secundară jobului de bază, o treime preferă să plătească cu cardul sau cu portofelul mobil, iar 78% au făcut deja bani pe cont propriu, mai ales ajutând familia

    Generatia Alpha, formată din persoane născute între 2010 – 2025, are cel mai pronunţat spirit antreprenorial de până acum şi aspiră la o viaţă care să ofere “confortul suprem”, peste trei sferturi dintre copiii de 8-13 ani (88%) spunând că vor să devină să dezvolte o mică afacere proprie sau o activitate secundară în paralel cu ocupaţia de bază, arată un studiu realizat de Visa.

    În parallel, doar 6% dintre ei îşi doresc să lucreze pentru un angajator. 

    Peste numai patru ani, primii membri ai generaţiei Alpha vor intra oficial în câmpul muncii.

    Potrivit studiului, mai mult de 3 din 4 copii din generaţia Alpha (78%) au câştigat bani pe cont propriu în ultimul an, iar cei mai mulţi dintre aceştia (46%) au obţinut veniturile ca urmare a unor activităţi prin care şi-au ajutat părinţii sau alţi membri ai familiei.

    Dintre copiii români care au câştigat bani prin forţe proprii în ultimele 12 luni, aproape două treimi (61%) au folosit tehnologia pentru acest lucru. Reţelele sociale (50%) sunt cea mai comună tehnologie utilizată pentru a face bani, urmate de platformele de streaming online (24%), design software (14%), programare şi AI (11% fiecare).

    Aproape o treime (29%) dintre copii preferă să plătească pentru cumpărături fie cu un card fizic, fie cu portofelul mobil. Mai mult, copiii români au una dintre cele mai accentuate preferinţe pentru utilizarea portofelelor mobile din regiune (10%), alături de Cehia (11%) şi Slovacia (11%).

    „Tinerele generaţii vor determina o schimbare radicală în modul în care companiile şi autorităţile gândesc şi cum vor opera în viitor. Observăm deja o înclinaţie semnificativă a generaţiei Alpha către noile tehnologii şi utilizarea inteligenţei artificiale generative, ceea ce ne determină să credem că această schimbare va avea loc mult mai repede decât ne imaginăm. În termeni de business, acest lucru se traduce prin faptul că firmele care nu oferă aceste oportunităţi la locul de muncă nu vor corespunde aşteptărilor noilor candidaţi, prin urmare vor trebui să găsească o cale de a le integra dacă doresc să valorifice potenţialul tinerei generaţii.”, a declarat Elena Ungureanu, Country Manager România la Visa.

    Aproape trei din patru copiii învaţă despre cum pot câştiga bani din familie (73%), apoi de la creatorii de conţinut (37%), de la profesori (25%) şi prieteni (23%).

    Aproximativ 1 din 3 respondenţi aparţinând generaţiei Alpha (29%) crede că AI şi machine learning vor fi parte integrantă a viitoarelor lor locuri de muncă, iar aproape la fel de mulţi se aşteaptă să folosească realitatea virtuală sau augmentată (27%).

    Generaţia Z a avut deja un impact major asupra modului în care companiile îşi desfăşoară activitatea, iar următoarea generaţie este pregătită să producă schimbări şi mai profunde. Dacă aşteptările enuntate de copiii de astăzi se vor materializa, generaţia Alpha are potenţialul de a transforma complet modul în care afacerile şi comunităţile vor funcţiona în următorii cinci, zece ani, sunt de părere analiştii Visa.

    Generaţia Alpha este conectată la fel de mult în lumea online ca şi în cea reală, iar cercetarea demonstrează impactul pe care acest lucru îl are asupra cunoştinţelor lor financiare şi a atitudinii lor faţă de obţinerea veniturilor. Inteligenţa artificială, experienţele digitale şi sustenabilitatea apar ca fiind cele mai importante elemente pentru această generaţie.

    Când vine vorba de sursele de inspiraţie ale copiilor, imaginaţia se situează pe primul loc (50%), depăşind reţelele sociale şi creatorii de conţinut (45%), jocurile online (43%) sau discuţiile cu prietenii (42%).

    De altfel, România este ţara cu cel mai mare procent de copii care îşi găsesc inspiraţia citind (35%) şi cel mai mic procent de respondenţi care se inspiră de pe platforme sociale şi conturile creatorilor de conţinut.


     

     

  • Fostul ministru al Sănătăţii Vlad Voiculescu, pus sub urmărire penală

    Fostul ministrul al Sănătăţii Vlad Voiculescu a fost pus sub urmărire penală pentru abuz în serviciu, cu consecinţe deosebit de grave (două fapte) şi pentru complicitate la abuz în serviciu, cu consecinţe deosebit de grave.

    „Ca urmare a îndeplinirii condiţiilor legale şi constituţionale, procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Secţia de combaterea corupţiei au dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale faţă de suspectul Voiculescu Vlad Vasile, la data faptelor având funcţia de ministru al Sănătăţii, pentru săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu, cu consecinţe deosebit de grave (două fapte) şi complicitate la abuz în serviciu, cu consecinţe deosebit de grave”, anunţă DNA.

    În ordonanţa procurorilor se arată că la data de 17 iunie 2020, Comisia Europeană a lansat Strategia europeană privind accelerarea dezvoltării, fabricării şi distribuţiei vaccinurilor împotriva COVID-19 prin care propunea o abordare centralizată pentru achiziţia unor opţiuni viabile de vaccinuri şi care a presupus negocierea de către Comisia Europeană a unor acorduri de achiziţie anticipată cu producătorii de vaccinuri în numele statelor membre. Vaccinurile urmau să fie distribuite statelor membre UE în funcţie de numărul populaţiei, iar decizia cu privire la vaccinarea prioritară a anumitor categorii de populaţie revenea statelor membre. De precizat este faptul că statele membre aveau posibilitatea să utilizeze, într-un termen de 5 zile de la notificare, o clauză de “opt-out”, astfel că nu erau obligate să suporte niciun fel de contribuţie pentru vaccinurile pe care decideau să nu le solicite.

    „În contextul menţionat mai sus, în datele de 10 respectiv 18 martie 2021, suspectul Voiculescu Vlad Vasile, în calitate de ministru al Sănătăţii, cu încălcarea dispoziţiilor legale şi în lipsa oricăror documente/analize care să ateste necesitatea achiziţiei, ar fi tranzacţionat şi ordonanţat la plată achiziţia în plus a cantităţii de 14.445.798 doze de vaccin (Pfizer şi Moderna), în condiţiile în care ar fi cunoscut faptul că numărul persoanelor eligibile pentru vaccinare comunicat de statul român Comisiei Europene era de 10,7 milioane şi că dozele de vaccin contractate anterior datei de 01 ianuarie 2021 (37.588.366 doze) ar fi fost suficiente pentru vaccinarea unui număr de peste 23 milioane persoane. De asemenea, suspectul ar mai fi întocmit un memorandum aprobat la data de 19 aprilie 2021 de către suspectul Cîţu Florin Vasile, în calitate de prim – ministru al Guvernului României, care ar fi avut ca urmare tranzacţionarea şi ordonanţarea la plată a achiziţiei, în plus, a unei cantităţii de 4.260.269 doze de vaccin Pfizer. Precizăm că acest memorandum ar fi fost susţinut spre aprobare în şedinţa Guvernului de către unul dintre secretarii de stat, ce avea la momentul respectiv atribuţii delegate de ministru al Sănătăţii”, potrivit comunicatului de presă.

    Procurorii precizează că lui Vlad Voiculescu i s-a adus la cunoştinţă calitatea procesuală şi acuzaţiile în conformitate cu prevederile art. 307 Cod de procedură penală.

  • Familia ultra-bogată din Europa care l-a învins pe „lupul în caşmir”: Clanul din spatele celebrului brand de lux Hermes, l-a ignorat complet pe Bernard Arnault, cel mai bogat om al Europei, şi a reuşit să clădească un imperiu care eclipsează astăzi gigantul de lux LVMH

    Într-o zi friguroasă de octombrie 2010, la Paris, Bertrand Puech a primit un apel neaşteptat de la Bernard Arnault, fondatorul gigantului de lux LVMH şi unul dintre cei mai bogaţi oameni din lume. Arnault i-a spus lui Puech, şeful familiei din spatele Hermès, că firma sa a cumpărat acţiuni la producătorul iconicelor genţi Kelly şi Birkin. Investiţia a fost una amicală şi a avut ca scop oferirea de ajutor strategic şi operaţional pentru Hermès, a declarat ulterior Arnault, potrivit Bloomberg.

    Dar pentru Puech şi alţi moştenitori ai Hermès, obiectivul său era clar: Arnault, ale cărui preluări deseori necruţătoare ale unor mărci de patrimoniu cu tradiţie i-au adus porecla de „lupul în caşmir”, voia să cucerească.

     Pentru membrii Hermès din a cincea şi a şasea generaţie, cedarea imperiului lor unui concurent ar fi fost deplorabilă, dar pierderea acestuia în favoarea a ceea ce ei considerau a fi grupul ostentativ şi orientat spre marketing al lui Arnault ar fi fost „revoltătoare”, a declarat la acea vreme Patrick Thomas, care era preşedintele executiv al Hermès.

    Moştenitorii au respins avansurile lui Arnault, înfrângându-l pe unul dintre cei mai  importanţi oameni de afaceri francezi cu şi împiedicând Hermès să devină doar o altă marcă în cadrul grupului LVMH de aproximativ 75 de mărci, care include Louis Vuitton şi Christian Dior.

    Din acea zi de octombrie de acum 13 ani, acţiunile Hermès International SCA au crescut cu peste 1.000%, depăşind câştigul de 600% al LVMH. Valoarea de piaţă a Hermès a urcat la peste 200 de miliarde de euro (216 miliarde de dolari), aproximativ 60% din cea a LVMH – cu aproximativ o şeptime din venituri.

     Cândva vulnerabil în faţa prădătorilor, deoarece membrii super-bogaţi ai familiei s-au implicat în alte activităţi, succesul Hermès a oferit grupului cea mai bună apărare. Acesta a făcut ca familia, care numără acum peste 100 de membri, să devină cea mai bogată din Europa, cu o avere combinată în acest an de aproximativ 151 de miliarde de dolari, potrivit Bloomberg Billionaires Index.

     Această cifră este în creştere cu aproximativ 59% faţă de anul trecut, ceea ce o situează pe locul al treilea în topul celor mai bogate familii din lume şi o plasează înaintea clanurilor Mars şi Koch din SUA, a Casei Thani – familia conducătoare din Qatar – şi a familiei Al Sauds din Arabia Saudită.

    În timp ce Hermès a câştigat alături de alţi furnizori importanţi de bunuri de lux de înaltă calitate – de la LVMH al lui Arnault şi Cartier al lui Richemont la Chanel Ltd. al fraţilor Wertheimer şi Prada SpA – averea familiei a crescut mai repede şi se dovedeşte a fi mai rezistentă, pe măsură ce boom-ul post-pandemic din acest sector începe să se estompeze.

     Cererea de bunuri de lux s-a răcit odată cu încetinirea globală, în special pe pieţele cândva înfloritoare precum China, ceea ce a dus la scăderea valorii de piaţă a primilor şapte jucători din sector cu peste 188 de miliarde de dolari de la vârful atins în aprilie.

    Hermès este de departe cel mai bun performer al sectorului de lux în acest an, cu o creştere de 35% a acţiunilor sale, comparativ cu o creştere de 5,3% pentru LVMH şi o scădere de 15% la Kering SA, proprietarul Gucci. Cei mai mulţi analişti din industrie încă evaluează Hermès ca fiind „buy”, „hold” sau „neutru”.

     Dar, având în vedere că acţiunile se tranzacţionează la un multiplu mai mult decât dublu faţă de cele ale colegilor săi, scăderea pieţei ar putea să o ajungă din urmă, a declarat Jelena Sokolova, analist la Morningstar.

    „Nu aş spune că decelerarea este complet de neconceput pentru Hermès”, a spus ea.

    Bijuteria coroanei din industria mondială a bunurilor de lux, în valoare de 362 de miliarde de euro, Hermès a prosperat în mare parte datorită înclinaţiei familiei care o controlează de a face lucrurile în moduri ciudate care amintesc de moştenirea sa de aproape două secole. Genţile sale de piele de top, care pot costa de la aproximativ 8.000 de dolari până la zeci de mii de dolari pentru un model cu piele exotică, cum ar fi cea de crocodil, sunt realizate manual în atelierele din Franţa.

    Creată în 1837 de către Thierry Hermès, un fabricant de hamuri – un protestant într-o Franţă majoritar catolică – compania a fost întotdeauna independentă, fiind condusă în mare parte de membrii familiei. Cunoscută în întreaga Europă încă de la începuturile sale pentru măiestria rafinată a creaţiilor sale, afacerea Hermès a fost moştenită din tată în fiu pe măsură ce s-a extins de la hamuri la şei şi alte articole din piele, eşarfe somptuoase din mătase şi ceasuri.

     

     

     

     

     

     

  • Familia ultra-bogată din Europa care l-a învins pe „lupul în caşmir”: Clanul din spatele celebrului brand de lux Hermes, l-a ignorat complet pe Bernard Arnault, cel mai bogat om al Europei, şi a reuşit să clădească un imperiu care eclipsează astăzi gigantul de lux LVMH

    Într-o zi friguroasă de octombrie 2010, la Paris, Bertrand Puech a primit un apel neaşteptat de la Bernard Arnault, fondatorul gigantului de lux LVMH şi unul dintre cei mai bogaţi oameni din lume. Arnault i-a spus lui Puech, şeful familiei din spatele Hermès, că firma sa a cumpărat acţiuni la producătorul iconicelor genţi Kelly şi Birkin. Investiţia a fost una amicală şi a avut ca scop oferirea de ajutor strategic şi operaţional pentru Hermès, a declarat ulterior Arnault, potrivit Bloomberg.

    Dar pentru Puech şi alţi moştenitori ai Hermès, obiectivul său era clar: Arnault, ale cărui preluări deseori necruţătoare ale unor mărci de patrimoniu cu tradiţie i-au adus porecla de „lupul în caşmir”, voia să cucerească.

     Pentru membrii Hermès din a cincea şi a şasea generaţie, cedarea imperiului lor unui concurent ar fi fost deplorabilă, dar pierderea acestuia în favoarea a ceea ce ei considerau a fi grupul ostentativ şi orientat spre marketing al lui Arnault ar fi fost „revoltătoare”, a declarat la acea vreme Patrick Thomas, care era preşedintele executiv al Hermès.

    Moştenitorii au respins avansurile lui Arnault, înfrângându-l pe unul dintre cei mai  importanţi oameni de afaceri francezi cu şi împiedicând Hermès să devină doar o altă marcă în cadrul grupului LVMH de aproximativ 75 de mărci, care include Louis Vuitton şi Christian Dior.

    Din acea zi de octombrie de acum 13 ani, acţiunile Hermès International SCA au crescut cu peste 1.000%, depăşind câştigul de 600% al LVMH. Valoarea de piaţă a Hermès a urcat la peste 200 de miliarde de euro (216 miliarde de dolari), aproximativ 60% din cea a LVMH – cu aproximativ o şeptime din venituri.

     Cândva vulnerabil în faţa prădătorilor, deoarece membrii super-bogaţi ai familiei s-au implicat în alte activităţi, succesul Hermès a oferit grupului cea mai bună apărare. Acesta a făcut ca familia, care numără acum peste 100 de membri, să devină cea mai bogată din Europa, cu o avere combinată în acest an de aproximativ 151 de miliarde de dolari, potrivit Bloomberg Billionaires Index.

     Această cifră este în creştere cu aproximativ 59% faţă de anul trecut, ceea ce o situează pe locul al treilea în topul celor mai bogate familii din lume şi o plasează înaintea clanurilor Mars şi Koch din SUA, a Casei Thani – familia conducătoare din Qatar – şi a familiei Al Sauds din Arabia Saudită.

    În timp ce Hermès a câştigat alături de alţi furnizori importanţi de bunuri de lux de înaltă calitate – de la LVMH al lui Arnault şi Cartier al lui Richemont la Chanel Ltd. al fraţilor Wertheimer şi Prada SpA – averea familiei a crescut mai repede şi se dovedeşte a fi mai rezistentă, pe măsură ce boom-ul post-pandemic din acest sector începe să se estompeze.

     Cererea de bunuri de lux s-a răcit odată cu încetinirea globală, în special pe pieţele cândva înfloritoare precum China, ceea ce a dus la scăderea valorii de piaţă a primilor şapte jucători din sector cu peste 188 de miliarde de dolari de la vârful atins în aprilie.

    Hermès este de departe cel mai bun performer al sectorului de lux în acest an, cu o creştere de 35% a acţiunilor sale, comparativ cu o creştere de 5,3% pentru LVMH şi o scădere de 15% la Kering SA, proprietarul Gucci. Cei mai mulţi analişti din industrie încă evaluează Hermès ca fiind „buy”, „hold” sau „neutru”.

     Dar, având în vedere că acţiunile se tranzacţionează la un multiplu mai mult decât dublu faţă de cele ale colegilor săi, scăderea pieţei ar putea să o ajungă din urmă, a declarat Jelena Sokolova, analist la Morningstar.

    „Nu aş spune că decelerarea este complet de neconceput pentru Hermès”, a spus ea.

    Bijuteria coroanei din industria mondială a bunurilor de lux, în valoare de 362 de miliarde de euro, Hermès a prosperat în mare parte datorită înclinaţiei familiei care o controlează de a face lucrurile în moduri ciudate care amintesc de moştenirea sa de aproape două secole. Genţile sale de piele de top, care pot costa de la aproximativ 8.000 de dolari până la zeci de mii de dolari pentru un model cu piele exotică, cum ar fi cea de crocodil, sunt realizate manual în atelierele din Franţa.

    Creată în 1837 de către Thierry Hermès, un fabricant de hamuri – un protestant într-o Franţă majoritar catolică – compania a fost întotdeauna independentă, fiind condusă în mare parte de membrii familiei. Cunoscută în întreaga Europă încă de la începuturile sale pentru măiestria rafinată a creaţiilor sale, afacerea Hermès a fost moştenită din tată în fiu pe măsură ce s-a extins de la hamuri la şei şi alte articole din piele, eşarfe somptuoase din mătase şi ceasuri.

     

     

     

     

     

     

  • Care este locul unde trei din patru români spun că îşi vor petrece sărbătorile

    Trei din patru români susţin că îşi vor petrece vacanţa de iarnă acasă, iar patru din cinci au alocat un buget de sub 1000 de lei pentru concediu. Aproximativ 73% dintre români susţin că nu vor pleca deloc în concediu în această iarnă, potrivit unui studiu.

    Patru din cinci români au alocat un buget de sub 1.000 de lei pentru concediu. Aproximativ 73% dintre români susţin că nu vor pleca deloc în concediu în această iarnă, iar dintre cei care o vor face, circa 11,5% îşi vor petrece vacanţa de iarnă în România, la munte, 7,5% vor petrece la rude/la ţară, peste 6% pe litoralul românesc şi numai 2,6% o vor petrece în străinătate, rezultă dintr-un sondaj realizat de CEC Bank în parteneriat cu comparatorul bancar FinZoom.ro.  

    Dintre cei care îşi vor petrece concediul în străinătate, circa 22% spun că vor merge în Turcia, aproape 16% au ales Spania, 12,5% – Grecia, câte 10% vor petrece sărbătorile în Bulgaria şi Italia iar peste 6% în Egipt.

    Printre alte destinaţii de vacanţă se numără, Norvegia, Anglia şi Brazilia.

    La întrebarea „Câte zile îţi permiţi să mergi în vacanţă în această iarnă?”, peste 68% dintre cei care au răspuns sondajului am menţionat că vor merge 3 – 4 zile anul acesta în vacanţă, peste 20% spun că au ales să petreacă 7 zile de vacanţă, circa 8% vor merge în vacanţă 10 zile şi numai 2% vor petrece două săptămâni sau mai mult în vacanţă. 

    Când vine vorba despre bugetul alocat anul acesta pentru vacanţa de iarnă – aproximativ 80% dintre respondenţi au menţionat că vor aloca sub 1.000 lei, peste 11% au răspuns între 1.000 – 2.000 lei, 6,5% vor aloca între 2.000 – 4.000 lei, iar aproape 4% intenţionează să cheltuiască peste 4.000 lei.

    Referitor la mijlocul de transport pe care îl folosesc românii pentru a merge în vacanţă, autoturismul personal este prima alegere.

    Mai mult de jumătate dintre cei care vor pleca în vacanţă vor merge cu maşina, circa 23% au ales să se deplaseze cu trenul, peste 15% cu autocarul şi aproximativ 8% cu avionul.

    Sondajul a fost realizat online de circa 1.200 de respondenţi din toată ţara, reprezentativ pentru utilizatorii de internet. 53% dintre respondenţi sunt salariaţi, 75% locuiesc la oraş şi peste 27% au studii superioare.

  • Care este locul unde trei din patru români spun că îşi vor petrece sărbătorile

    Trei din patru români susţin că îşi vor petrece vacanţa de iarnă acasă, iar patru din cinci au alocat un buget de sub 1000 de lei pentru concediu. Aproximativ 73% dintre români susţin că nu vor pleca deloc în concediu în această iarnă, potrivit unui studiu.

    Patru din cinci români au alocat un buget de sub 1.000 de lei pentru concediu. Aproximativ 73% dintre români susţin că nu vor pleca deloc în concediu în această iarnă, iar dintre cei care o vor face, circa 11,5% îşi vor petrece vacanţa de iarnă în România, la munte, 7,5% vor petrece la rude/la ţară, peste 6% pe litoralul românesc şi numai 2,6% o vor petrece în străinătate, rezultă dintr-un sondaj realizat de CEC Bank în parteneriat cu comparatorul bancar FinZoom.ro.  

    Dintre cei care îşi vor petrece concediul în străinătate, circa 22% spun că vor merge în Turcia, aproape 16% au ales Spania, 12,5% – Grecia, câte 10% vor petrece sărbătorile în Bulgaria şi Italia iar peste 6% în Egipt.

    Printre alte destinaţii de vacanţă se numără, Norvegia, Anglia şi Brazilia.

    La întrebarea „Câte zile îţi permiţi să mergi în vacanţă în această iarnă?”, peste 68% dintre cei care au răspuns sondajului am menţionat că vor merge 3 – 4 zile anul acesta în vacanţă, peste 20% spun că au ales să petreacă 7 zile de vacanţă, circa 8% vor merge în vacanţă 10 zile şi numai 2% vor petrece două săptămâni sau mai mult în vacanţă. 

    Când vine vorba despre bugetul alocat anul acesta pentru vacanţa de iarnă – aproximativ 80% dintre respondenţi au menţionat că vor aloca sub 1.000 lei, peste 11% au răspuns între 1.000 – 2.000 lei, 6,5% vor aloca între 2.000 – 4.000 lei, iar aproape 4% intenţionează să cheltuiască peste 4.000 lei.

    Referitor la mijlocul de transport pe care îl folosesc românii pentru a merge în vacanţă, autoturismul personal este prima alegere.

    Mai mult de jumătate dintre cei care vor pleca în vacanţă vor merge cu maşina, circa 23% au ales să se deplaseze cu trenul, peste 15% cu autocarul şi aproximativ 8% cu avionul.

    Sondajul a fost realizat online de circa 1.200 de respondenţi din toată ţara, reprezentativ pentru utilizatorii de internet. 53% dintre respondenţi sunt salariaţi, 75% locuiesc la oraş şi peste 27% au studii superioare.