Blog

  • Un studiu al Universităţii Harvard arată că noul coronavirus ar fi putut lua naştere în luna august a anului trecut

    Noile cercetări ale Universităţilor Harvard şi Boston arată că noul coronavirus era prezent în China încă din luna august a anului trecut, cu câteva luni înainte să fie raportate primele cazuri în Wuhan, primul epicentru al pandemiei. Autorităţile chineze au respins rezultatele, potrivit Forbes.

    Cercetătorii celor două universităţi au examinat informaţiile înregistrate prin intermediul sateliţilor, studiind astfel locurile de parcare de-a lungul spitalelor din Wuhan şi datele motorului chinez de căutare Baidu.

    Astfel, a fost observată o creştere a numărului de căutări pentru simptome precum diareea şi tuşitul şi o creştere a traficului din parcările spitalelor încă din luna august, cu patru luni înainte să fie raportate primele infecţii, ceea ce implică „o asociere cu epidemia actuală”.

    Imaginile din satelit şi trendurile motoarelor de căutare au fost folosite anterior pentru a monitoriza „indicatorii timpurii ai epidemiilor” şi tiparele care nu au fost identificate de autorităţile sanitare.

    „Chiar dacă nu putem confirma că descoperirile sunt legate în mod direct de COVID-19, dovezile susţin alte studii care arată că virusul a luat naştere înainte să fie asociat cu pieţele de animale vii din Wuhan”, spun cercetătorii.

     

  • Omul de afaceri care a făcut din Vitol cel mai mare trader de petrol din lume a murit la 64 de ani

    Ian Taylor, omul care a făcut din casa de comerţ Vitol cel mai mare comerciant de petrol din lume, a murit din cauza pneumoniei la 64 de ani, a declarat compania marţi. Taylor a supravieţuit cancerului, dar şi unui accident vascular cerebral anul trecut.

    Taylor este cunoscut pentru că a băut cu Fidel Castro şi a furnizat miliarde de dolari Kazahstanului, dar şi pentru faptul că a zburat chiar şi în Libia în timpul revoltei din 2011 împotriva lui Muammar Gaddafi.

    În 1995, absolventul de la Universitatea Oxford a devenit director general al Vitol, care, cu aprobarea Marii Britanii, a furnizat opoziţiei din Benghazi combustibil în schimbul ţiţeiului.

    În timpul mandatului lui Taylor, Vitol a mai tranzacţionat şi petrolul iranian în 2012, în ciuda sancţiunilor SUA.

    CEO-ul Glencore, Ivan Glasenberg, a declarat că Taylor a fost „unul dintre ultimii pionieri care au contribuit la transformarea industriei de tranzacţionare a petrolului”.

    Taylor a devenit unul dintre cei mai bogaţi oameni de afaceri din Marea Britanie, iar în 2007 a intervenit pentru a salva producătorul de ţesături scoţiene Harris Tweed Hebrides.

    Un susţinător al partidului conservator care a respins oferta de a deveni cavaler al Imperiului Britanic venită de la fostul premier David Cameron, Taylor a fost preşedinte al Royal Opera House până în 2019.

    Şi-a început cariera la Shell în 1978 şi a lucrat în America de Sud şi Asia de sud-est, iar în 1985 a venit la compania privată Vitol, transformând modestul dealer olandez de combustibil într-o companie de anvergură globală.

    Anul trecut, firma a tranzacţionat în jur de 8 milioane de barili de petrol pe zi.

  • Prelungirea stării de alertă. Ce presupune şi la ce ne aşteptăm de săptămâna viitoare

    Cu o săptămână înainte de încheierea stării de alertă (16 iunie fiind ultima zi), preşedintele Klaus Iohannis tocmai te-a anunţat că starea de alertă urmează să fie prelungită, scrie Mediafax.ro

    Trebuie să ştii că, potrivit legii, starea de alertă poate fi prelungită cu alte maximum 30 de zile, însă o eventuală prelungire aprobată de Ludovic Orban, Nelu Tătaru şi ceilalţi membri ai Guvernului va trebui supusă, din nou, încuviinţării Parlamentului. Dacă Marcel Ciolacu şi ceilalţi parlamentari nu vor fi de acord cu măsura prelungirii, starea de alertă va înceta de îndată. Majoritatea PSD-ALDE a anunţat deja că nu va vota o nouă stare de alertă.

    Prelungirea stării de alertă vine, la pachet, cu obligaţia de a purta în continuare mască în spaţiile publice închise, la locul de muncă şi în mijloacele de transport în comun, până la momentul la care starea de alertă va fi ridicată.

    Din perspectiva relaxării măsurilor, şeful statului a spus că de la 15 iunie se vor redeschide mallurile, piscinele exterioare şi sălile de fitness, care vor funcţiona însă cu respectarea unor reguli clare.

    Părinţii care se întorc la locul de muncă îşi vor putea lăsa copiii la afterschool, grădiniţe sau şcoli private.

    O altă măsură mult aşteptată de mediul de afaceri, redeschiderea restaurantelor, trebuie să mai aştepte, astfel că, în continuare, vor fi deschise numai terasele. 

  • FAN Courier a confirmat că 24 de angajaţi s-au îmbolnăvit de COVID-19. Ce spun reprezentanţii companiei

    FAN Courier, liderul pieţei locale de curierat, a confirmat faptul că a informat autoritatea competentă din judeţul Ialomiţa cu privire la confirmarea suspiciunilor de infectare cu COVID-19 în cazul a 24 de persoane angajate ale FAN Courier pe poziţia de manipulant marfă în depozitul din Ştefăneşti.

    Potrivit comunicatului de presă trimis de reprezentanţii companiei, FAN Courier a declanşat deja procedurile stabilite prin planul pentru situaţii de criză COVID-19, astfel încât activitatea curentă să se desfăşoare în condiţii normale.
    „Majoritatea angajaţilor testaţi pozitiv erau deja în izolare la momentul efectuării testelor şi toţi contacţii direcţi ai acestora au fost izolaţi şi au intrat în carantină la domiciliu pentru 14 zile, conform protocolului medical în vigoare. Personalul izolat reprezintă un procent mic din totalul personalului care activează în HUB-ul din Ştefăneşti. În plus, echipele din depozitul FAN Courier sunt autonome şi nu interacţionează, astfel că riscul de infectare între echipe este minim. Activitatea companiei se desfăşoară la parametri normali, echipele FAN Courier fiind pregătite anterior pentru un astfel de scenariu. Pentru siguranţa sanitară a angajaţilor vom intensifica controlul şi triajul epidemiologic”, a declarat Cornel Morcov, chief commercial officer FAN Courier.

    Reprezentanţii companiei mai spun că au cumpărat şi distribuit fiecărui angajat, încă de la debutul crizei, măşti şi mănuşi, ca măsură de prevenţie, a achiziţionat dezinfectant, ca măsură de sănătate şi igienă în muncă şi a cerut managerilor din toată ţara să monitorizeze constant starea de sănătate a angajaţilor.

    „Ne preocupă starea de sănătate a membrilor echipei FAN Courier şi suntem conştienţi că, acum, avem o responsabilitate suplimentară în relaţia cu beneficiarii serviciilor noastre. De aceea, întreg depozitul Ştefăneşti a fost dezinfectat deja printr-o procedură cu nebulizare şi am transmis tuturor colegilor din ţară informaţii despre măsurile pe care le pot lua în mod independent, în scopul limitării oricăror riscuri de infectare pentru ei, familiile lor şi colegi. Prin intermediul managerilor zonali, monitorizăm permanent situaţia absenţelor medicale”, a explicat George Tăchescu, Chief Operations Officer FAN Courier.

    „Este important de ştiut că nu există risc de infectare nici pentru angajaţi şi nici pentru beneficiarii expediţiilor, prin intermediul coletelor sau plicurilor expediate”, au adăugat reprezentanţii companiei.

     

  • Sistemele de sănătate din Europa în cifre. România are cel mai slab cotat sistem public de sănătate din Europa, depăşind doar Albania la indicatorii privind serviciile oferite

    Scorul României la studiul realizat de Health Consumer Powerhouse privind eficienţa sistemelor publice de sănătate din Europa este de 549 de puncte din 1.000, luând în calcul şase indicatori, de la prevenţie la venituri şi accesibilitate. Doar Albania stă mai rău, cu 544 de puncte, în timp ce Elveţia conduce clasamentul cu 893 de puncte.

    Studiul Euro Health Consumer Index plasează România pe penultimul loc în Europa la calitatea sistemului public de sănătate, cu un scor de doar 549 de puncte din maximumul de 1.000 posibile, datele fiind aferente anului 2018.

    Health Consumer Powerhouse (HCP) este o organizaţie de cercetare care publică începând din 2004 studii comparative despre performanţa sistemelor naţionale de sănătate din Uniunea Europeană şi din alte ţări.

    Studiile se bazează pe sondaje proprii realizate de organizaţie pentru a vedea perspectiva consumatorului, dar şi date furnizate de autorităţile din Sănătate din fiecare ţară în parte.

    „România are probleme severe cu ma­nagementul întregului sector public. Albania, România şi Bulgaria sunt afectate de structuri vechi ale sistemului de sănătate, care implică şi costuri mari în îngrijirea pacien­ţilor“, se arată în studiul Euro Health Consu­mer.

    Indicatorii luaţi în calcul de HCP sunt drepturile pacienţilor, accesibilitatea siste­mului de sănătate, veniturile, gama de servicii, prevenţia şi medicamentele folosite.

    România nu reuşeşte să atingă valoarea maximă stabilită de cercetători la niciunul dintre cei şase indicatori. Nicio ţară însă nu atinge maximumul de puncte la toate cele şase criterii de comparaţie. Cel mai mare nivel atins de sistemul public românesc a fost la accesibilitatea sistemului, unde a înregistrat 175 de puncte din 225 maximum.

    La polul opus, cel mai slab nivel a fost la medicamente, doar 33 de puncte din 100. În ultimii ani, România s-a confruntat cu crize de medicamente, în special ale celor de care pacienţii sunt dependenţi.

    De exemplu, pacienţii cu cancer s-au plâns de lipsa sau accesul dificil la medica­mente pentru tratament, iar periodic apar diverse crize care afectează pacienţii, cum a fost în 2018 criza imunoglobulinei, o subs­tanţă folosită pentru afecţiunile imune. Şi în plină pandemie, în 2020, Euthyrox, un medi­cament folosit în afecţiunile tiroidei, încă nu este de găsit în unele farmacii, care au început să pună afişe privind lipsa acestui medica­ment pe uşi astfel încât pacienţii să ştie că nu pot găsi în farmacia respectivă medicamentul căutat.

    România stă prost şi în ceea ce priveşte veniturile alocate sistemului de sănătate, cu un punctaj de 133 din 300, specialiştii din sănătate plângându-se fie de lipsa banilor pentru investiţii, fie de folosirea acestora în mod ineficient. Cel mai bine cotat sistem de sănătate este cel elveţian, cu un scor de 893 de puncte, urmat de cel olandez şi norvegian. De altfel, ţările nordice sunt printre cel mai bine cotate sisteme de sănătate, în vreme ce statele din Europa Centrală şi de Est sunt pe ultimele poziţii în clasament. Italia şi Spania, două dintre cele mai afectate ţări europene de criza coronavirusului, se plasează în partea de jos a topului, fără să depăşească 700 de puncte.

    Doar 11,4 mld. lei au fost bugetaţi pentru Ministerului Sănătă?ii în 2020, o scădere de 23% fa?ă de anul trecut. Banii de la minister merg în general în investi?ii în spitale, în aparatură, în plă?ile salariilor medicilor reziden?i. Pentru Casa de Asigurări de Sănătate au fost bugetaţi 41 mld. lei în 2020,  bani care merg în decontările serviciilor medicale pentru pacienţii asiguraţi şi în salariile personalului medical din sisemul public. Sănătatea nu a reuşit nici în 2020 să treacă de 6% buget din Produsul Intern Brut, un prag critic propus de toţi actorii din sănătate, de la medici la manageri sau oficiali. în comparaţie cu media europeană, România se află la jumătatea alocărilor, media statelor UE fiind de 9% din PIB.

     

  • Ai carte dacă n-ai parte? Cât de inegal este învăţământul din România. Raport privind rezultatele PISA 2018

    Institutul pentru Solidaritate Socială lansează raportul privind inegalităţile educaţionale din România. Copiii nu au şanse egale în domeniul educaţiei. Elevii din mediul rural, cei mai afectaţi de inegalităţile din educaţie, spune raportul.

    Institutul pentru Solidaritate Socială prezintă cel mai nou raport privind inegalităţile educaţionale din România, lansat marţi. „România continuă să aibă un învăţământ care oferă puţine şanse celor mai dezavantajaţi elevi, în ciuda programelor care şi-au propus să faciliteze accesul la educaţie şi să reducă inegalităţile”, specifică cercetătorii. ratele de părăsire timpurie a şcolii şi diferenţele de rezultate la examenele naţionale, între elevii din mediul rural şi cei din mediul urban, sunt reprezentative din acest punct de vedere.

    Raportul „Ce ne spun noile rezultate PISA despre inegalităţile educaţionale din România?” bazat pe datele publicate în urma testărilor PISA şi a altor indicatori naţionali a analizat impactul asupra performanţelor şcolare ale elevilor al unor factori precum mediul de rezidenţă, etnia şi statutul socio-economic al familiei. Datele provenite din evaluările PISA sunt importante întrucât în România nu sunt colectate date similare care să permită analiza inegalităţilor din sistemul educaţional, spun specialiţtii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
     

  • N. Dan:Firea trimite un ins demis când un tramvai a luat foc să investigheze un troleibuz în flăcări

    Candidatul susţinut de PNL şi USR la Primăria Capitalei, Nicuşor Dan, susţine că Gabriela Firea trimite un ins demis când un tramvai a luat foc să investigheze un troleibuz în flăcări.

    ”Să trimiţi un ins demis după ce un tramvai a luat foc să investigheze un troleibuz în flăcări. Ne-a anunţat dna Firea că trimite Corpul de Control al Primăriei la STB să investigheze cazul troleibuzului care a luat foc în mers, duminică. Şeful Corpului de control al Primăriei este Dumitru Catană, fost Preşedinte al Consiliului de Administraţie al fostului RATB, actualul STB, pe care primăriţa Firea l-a demis în august 2017, când tramvaiul 25 a luat foc. Aşadar, Gabriela Firea trimite un ins demis când un tramvai a luat foc să investigheze un troleibuz în flăcări. Asta e gradul de competenţă în administraţie promovat de primarul Capitalei, Gabriela Firea. Bucureştiul abundă de oameni buni în profesiile lor, de experţi competenţi. Primăria Capitalei trebuie să deschidă porţile acestor oameni, să scăpăm de impostura, incompetenţă în administraţia Bucureştiului, care fac din oraşul nostru unul dintre cele mai înapoiate din Uniunea Europeană”, a scris pe Facebook Nicuşor Dan.

    Un troleibuz a luat foc, duminică, pe Bulevardul Lascăr Catargiu, din Capitală.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Neamţ: Pregătirea elevilor din trei şcoli, suspendată după confirmarea unor cazuri de COVID-19

     Pregătiri pentru examene suspendate în trei şcoli din judeţul Neamţ, după ce au fost confirmate cazuri de COVID-19 la o femeie de serviciu şi la doi părinţi.

    Şeful ISJ Neamţ, Mihai Obreja, a declarat pentru MEDIAFAX că niciun elev şi niciun cadru sau personal didactic nu este infectat cu coronavirus.

    La o şcoală din Piatra Neamţ a fost suspendată pregătirea elevilor de clasa a 8-a după înregistrarea unui caz confirmat la o femeie de serviciu.

    Decizia a fost luată pentru a nu pune în pericol siguranţa copiilor.

    „La celelalte două şcoli, din comuna Gâdinţi şi din municipiul Roman, au fost confirmaţi pozitiv părinţii a doi elevi, iar copiii au fost plasaţi în izolare la domiciliu”, a spus Obreja.

    Pregătirea elevilor în cele trei şcoli continuă online, iar spaţiile sunt dezinfectate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Prelungirea stării de alertă. Ce presupune şi la ce ne aşteptăm de săptămâna viitoare

    Starea de alertă urmează să fie prelungită de Guvernul Orban, a anunţat preşedintele Iohannis. Măsura va trebui aprobată însă şi de Marcel Ciolacu şi ceilalţi parlamentari din opoziţie

    Data de 15 iunie va veni cu un nou val de măsuri de relaxare. Redeschiderea mallurilor, a sălilor de fitness şi a piscinelor exterioare, printre măsurile anunţate.Restaurantele şi locurile de joacă vor rămâne închise

    Cu o săptămână înainte de încheierea stării de alertă (16 iunie fiind ultima zi), preşedintele Klaus Iohannis tocmai te-a anunţat că starea de alertă urmează să fie prelungită.

    Trebuie să ştii că, potrivit legii, starea de alertă poate fi prelungită cu alte maximum 30 de zile, însă o eventuală prelungire aprobată de Ludovic Orban, Nelu Tătaru şi ceilalţi membri ai Guvernului va trebui supusă, din nou, încuviinţării Parlamentului. Dacă Marcel Ciolacu şi ceilalţi parlamentari nu vor fi de acord cu măsura prelungirii, starea de alertă va înceta de îndată.

    Prelungirea stării de alertă vine, la pachet, cu obligaţia de a purta în continuare mască în spaţiile publice închise, la locul de muncă şi în mijloacele de transport în comun, până la momentul la care starea de alertă va fi ridicată.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • O bancă din România oferă gratuit 1.000 de pachete de vacanţă celor care au luptat în prima linie împotriva COVID-19

    CEC Bank, instituţia financiară cu cea mai extinsă reţea teritorială din România, oferă 1.000 de pachete de vacanţă gratuite salariaţilor din spitalele care au luptat în prima linie împotriva COVID-19.

    Pachetele de vacanţă, valabile în perioada 1 septembrie 2020 – 1 septembrie 2022, includ trei nopţi de cazare, în unităţi hoteliere de 4 şi 5 stele din rândul clienţilor CEC Bank, instituţia urmând să suporte integral costurile aferente, cu plata în avans către hotelurile partenere.

    “Noua campanie este modul în care vrem să ne arătăm recunoştinţa faţă de cei care au avut grijă de sănătatea noastră şi a celor dragi în perioada dificilă prin care am trecut.  În plus, am implicat în campanie şi în schema noastră de sprijin şi companiile hoteliere, clienţi ai băncii, care au trecut printr-o situaţie foarte dificilă, în contextul restricţiilor impuse pentru limitarea răspândirii coronavirusului”, explică Bogdan Neacşu, Preşedinte, Director General al CEC Bank.

    Pachetele de vacanţă acordate de CEC Bank se adresează salariaţilor din spitalele de asistenţă pentru cei diagnosticaţi cu COVID-19 şi spitale suport, conform Ordinului Ministrului Sănătăţii 623/2020 cu modificările ulterioare.