BusinessMagazin

Blog

  • Numărul de absolvenţi de liceu din România a scăzut cu 40% din 1990 încoace

    Numărul absolvenţilor de liceu din România a ajuns la finalul anului 2021, cele mai recente date agregate ale Institutului Naţional de Statistică (INS), la mai puţin de 378.000. Este o scădere mai mare de 40% faţă de nivelul de absolvenţi din urmă cu 30 de ani.  Datele indică faptul că în anul 1991, numărul de absolvenţi de liceu a atins un vârf de 668.000 .519.

    Tendinţa descendentă este în concordanţă cu evoluţiile demografice din România, care se confruntă cu o populaţie în scădere şi îmbătrânire: numărul de copii sub 19 ani a scăzut de asemenea de la peste 7 milioane în 1990 la 4 milioane în 2022.

    Scăderea numărului de absolvenţi de liceu are implicaţii directe într-o economie cu şomaj la minime istorice. Companiile se confruntă deja cu un deficit de forţă de muncă calificată, dar şi necalificată, astfel că soluţia găsită în ultimii ani a fost aducerea de forţă de muncă, de obicei necalificată, din Asia.

     

  • Dispute aprinse la Tesla legate de pachetul salarial de 56 de miliarde de dolari al lui Musk: Celebrul miliardar susţine că rezoluţiile privind salariul său şi mutarea producătorului de maşini electrice în Texas vor fi susţinute detaşat, deşi investitorii rămân împărţiţi

    Directorul general al Tesla, Elon Musk, a afirmat în cadrul adunării anuale de joi că acţionarii vor vota în favoarea salariului său de 56 de miliarde de dolari şi a unei propuneri de reîncorporare a producătorului de maşini electrice în Texas, raportează Financial Times.

    „Ambele rezoluţii ale acţionarilor Tesla trec în prezent cu marje largi”, a declarat Musk pe platforma de socializare X, mulţumind investitorilor pentru sprijinul lor.

    Rezultatele citate de Musk în grafice sunt preliminare, iar voturile s-ar putea schimba la adunarea anuală. Cu toate acestea, aprobarea formală a celor două rezoluţii ar fi considerată o victorie masivă pentru directorul general al Tesla, care s-a luptat pentru cel mai mare pachet salarial din istoria corporaţiilor americane.

    Consiliul de administraţie al Tesla a făcut presiuni asupra investitorilor pentru a ratifica din nou premiul de 56 de miliarde de dolari al lui Musk – acordat în 2018, dar anulat de un judecător din Delaware în ianuarie din cauza preocupărilor legate de transparenţa şi independenţa consiliului. Hotărârea l-a determinat pe Musk să ceară companiei să schimbe locaţia de constituire din Delaware în Texas. 

    Dacă Tesla reuşeşte să obţină sprijinul investitorilor pentru pachetul său, care este compus din opţiuni de cumpărare de acţiuni, participaţia lui Musk în companie ar creşte la peste 20%, de la 13%. Acţiunile Tesla au crescut miercuri cu 3,9% înaintea votului.

    Votul acţionarilor a fost urmărit îndeaproape, orice înfrângere afectând credibilitatea lui Musk într-un moment în care Tesla se află într-un război brutal al preţurilor cu rivalii chinezi din domeniul vehiculelor electrice, compania suferind de o spirală a costurilor din cauza investiţiilor de miliarde de dolari în tehnologia AI.

    Preşedintele Tesla, Robyn Denholm, a condus campania pentru a obţine sprijin pentru ambele propuneri, comparându-şi sarcina cu escaladarea muntelui Everest. Compania a reuşit să obţină sprijinul firmei emblematice Scottish Mortgage Investment Trust a lui Baillie Gifford, al Ark Investment Management a lui Cathie Wood şi al lui Ron Baron, un alt mare investitor Tesla.

    Însă pachetul de remunerare a lui Musk a divizat investitorii, fondul petrolier norvegian de 1,7 miliarde de dolari opunându-se acestuia, citând mărimea premiului, structura sa şi modul în care nu reuşeşte să atenueze „riscul legat de persoanele-cheie” ale firmei. Directorul executiv al Calpers – cel mai mare fond public de pensii din SUA şi unul dintre primii 25 de acţionari, cu o participaţie de 1,67 miliarde de dolari – a declarat, de asemenea, că intenţionează să voteze împotriva tranzacţiei.

  • ​Ce vor antreprenorii de la primari: Irina Măndoiu, Policolor-Orgachim: Cu cât se elimină mai repede dosarul cu şină şi mersul la ghişeu, cu atât va fi mai constructiv pentru mediul de business

    Digitalizarea ar trebui să fie o prioritate pentru primăria Capitalei, crede Irina Măndoiu, CEO-ul producătorului de lacuri şi vopsele Policolor-Orgachim.

    „Cu cât se elimină mai repede dosarul cu şină şi mersul la ghişeu, cu atât va fi mai constructiv pentru mediul de business. Pe partea noastră de construcţii, ar fi util un plan de urbanism coerent şi aliniat cu noile cerinţe europene, astfel încât oraşele şi satele noastre să aibă identitate şi să fie şi funcţionale, context în care punem în prim-plan două profesii de care suntem extrem de apropiaţi: arhitecţii şi meşterii în construcţii, ambele categorii profesionale având nevoie de criterii de calitate ca să-şi desfăşoare optim profesiile. Astfel, îndemn autorităţile locale să acceseze cât mai multe fonduri europene existente în acest sens, după modelul Poloniei sau al altor state europene.”, a declarat ea.

    ZF a întrebat oameni de afaceri şi manageri din toate colţurile ţării şi a strâns câteva idei care pot sta mai departe la o mai bună organizare, dar şi dezvoltare economică a localităţilor din România şi implicit a mediului de business, care angajează oameni şi plătesc taxe şi impozite locale. De la dezvoltarea de drumuri mai bune, până la a fi o “voce” în faţa aparatului central, antreprenorii şi executivii au aşteptări tot mai mari de la administraţiile locale.

    Cititi mai multe aici
     

  • Opinie Dragoş Damian, Terapia Cluj: Aţi donat vreodată sânge? Oameni de afaceri, bancheri, executivi, consultanţi, avocaţi şi lobbişti, care a fost ultima dată când aţi donat sânge?

    14 iunie este ziua internaţională a donatorului de sânge – iată o tema şi un titlu la care se vor uita chiorâş toţi cei care citesc presa de afaceri. Pentru ce să avem discuţii despre donarea de sânge într-o publicaţie financiara? Ăsta este eventual un subiect cu care sa te lauzi în presa generalistă despre ce organizaţie responsabilă social conduci, nu?

    Pentru a înţelege ce înseamnă sângele, inclusiv în afaceri, iată un sumar al istoriei celor aproape 400 de ani ai donării şi transfuziei de sânge. In 1628 Willian Harvey a prezentat pentru prima data ”harta” sistemul circulator sangvin. In 1665 Richard Lower face prima transfuzie la animale iar in 1667 Jean Baptiste Denis a făcut prima transfuzie de la animal la om. In fine, in 1796 Philip Syng Physick face prima transfuzie de la om la om. In 1901 Karl Landsteiner descoperă primele 3 tipuri de sânge uman, fiind recompensat cu premiul Nobel, în 1914 sunt dezvoltate primele produse anticoagulante care permit conservarea sângelui donat, în 1939 este descoperit sistemul de grupe Rh iar din 1940 încep sa apară băncile de sânge în Statele Unite. Începând din a doua jumătate a secolului trecut se dezvoltă tehnologii şi echipamente noi de prelevare, păstrare şi procesare a sângelui şi iau avânt cercetările privind compoziţia şi rolul plasmei sangvine – să facem distincţie, există donare de sânge şi donare de plasmă, două lucruri diferite dar care se suprapun într-o oarecare măsura. Tot cam pe atunci apar si primele centre de colectare si transfuzie de sânge în România, la Bucureşti şi Iaşi.

    În 2024, în România, uitaţi de acte de altruism sau omenie, banii vorbesc, statul ”cumpăra” sângele de la donatori de patru ori mai scump decât o făcea anul trecut (România dă şi titluri Fidelis, pentru cunoscători). În 2023 nu se înghesuia nimeni la centrele de donare şi era criză de sânge. Anul ăsta în schimb, când pentru o donare se dau tichete de masa în valoare de 280 de lei, de 4 ori mai mult decât în trecut, s-a refăcut stocul de sânge – donarea se face acum numai pe baza de programare căutându-se doar anumite grupe de sânge.

    Nu este neapărat subiectul acestui comentariu, dar haideţi sa povestim şi despre donarea de plasma, ca să inervăm un pic oamenii de afaceri, bancherii, executivii, consultanţii, avocaţii şi lobbiştii. În România nu exista infrastructură pentru donare de plasma şi pentru colectare şi procesare de plasma din sângele donat – plasma este materia primă pentru producţia multor produse biologice, inclusiv a imunoglobulinelor, care tratează peste 350 de boli imunologice foarte grave. Astfel că România arunca la gunoi plasmă care convertită în imunoglobuline valora net 7 milioane de Euro. Asta in 2021, când nimeni nu se înghesuia în centrele de donare – imaginaţi-vă cât se aruncă astăzi, când toate stocurile de sânge au fost refăcute. România pierde in fiecare an peste 30 milioane de Euro iar pacienţii care au nevoie de produsele din plasmă, zile de viaţă.

    Şi iată cum o să inervăm chiar mai mult oamenii de afaceri, bancherii, executivii, consultanţii, avocaţii şi lobbiştii. Ungaria, Serbia, Bulgaria şi Ucraina, toţi vecinii noştri, au centre de colectare si procesare de plasmă, iar Ucraina, ţară aflată în război, construieşte în România un centru de procesare de plasmă. Fir-ar sa fie, până şi Ceauşescu avea centre de colectare de plasmă pe care o procesa şi din care fabrica imunoglobuline la Institutul Cantacuzino.

    Aşadar – şi probabil deloc surprinzător pentru oamenii de afaceri, bancheri, executivi, consultanţi, avocaţi şi lobbişti –  în Romania devine încâlcita până şi donarea de sânge, o faptă atât de simplă şi onorabilă şi omenoasă şi, la urma-urmei, profitabilă.

    Destul însă cu afacerile. În amintirea lui Karl Landsteiner, 14 iunie este ziua donatorului de sânge, este despre eroii care salvează vieţi. Du-te si donează sânge. Fă-o discret – fără publicitate în presă, fă-o responsabil – interesează-te dacă eşti eligibil şi, mai ales, fă-o pe model de scoală veche – refuză să primeşti vreo recompensă.  

    Nota. Îi  mulţumesc pentru date Rozalinei Lepădatu de la APAA, care se bate de ani de zile pentru fiecare gram de imunoglobulină de care au nevoie miile de copii cu boli imunologice din România

     

  • G7 ajunge la un acord “provizoriu” privind un împrumut de 50 de miliarde de dolari pentru Ucraina: Liderii au convenit asupra unei finanţări anticipate a Kievului, susţinută de profiturile aşteptate din activele ruseşti îngheţate

    Negociatorii G7 au ajuns la un acord privind utilizarea profiturilor din activele suverane ruseşti îngheţate pentru a ajuta Ucraina, în încercarea de a consolida sprijinul pentru Kiev, în timp statul ce se confruntă cu o serie de dificultăţi politice interne, raportează FT.

    Oficialii G7 au ajuns la un acord cu privire la o schemă prin care membrii organizaţiei să ofere suma de „aproximativ 50 de miliarde de dolari” Ucrainei, susţinută de viitoarele venituri din activele ruseşti, au declarat pentru Financial Times două persoane implicate în discuţii. Ajutorul financiar urmează să fie elementul central al summitului anual al grupului, care va avea loc în regiunea Puglia, în sudul Italiei. 

    Detaliile referitoare la designul ajutorului nu au fost specificate în declaraţia convenită.

    Finanţarea va fi plătită „prin canale multiple care direcţionează fondurile către nevoile militare, bugetare şi de reconstrucţie ale Ucrainei”, se arată în comunicat.

    Bunurile Rusiei vor rămâne imobilizate până când aceasta va pune capăt războiului împotriva Ucrainei şi va rambursa daunele pe care le-a provocat, se mai arată în declaraţie.

    Se aşteaptă ca acordul să fie anunţat în cursul zilei de joi, când preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski se va alătura liderilor G7 pentru o sesiune a summitului.

    Anterior, joi, Jake Sullivan, consilierul pentru securitate naţională al SUA, a declarat că liderii sunt „pe punctul de a obţine un rezultat bun” şi că „un potenţial plan comun” ar putea fi anunţat mai târziu în cursul zilei.

    „Sunt foarte încrezător că s-ar putea ajunge la un acord în orele următoare”, a declarat Charles Michel, preşedintele Consiliului UE.

    Summitul are loc într-un moment de turbulenţe politice în mai multe ţări G7. Alegerile prezidenţiale din SUA se apropie în noiembrie, iar Biden se află într-o cursă dificilă împotriva fostului preşedinte Donald Trump.

    Alegerile din Marea Britanie sunt programate pentru 4 iulie, în condiţiile în care se aşteaptă ca Rishi Sunak să fie destituit din funcţia de prim-ministru, iar partidul conservator să piardă în faţa laburiştilor pentru prima dată în 14 ani.

    Votul de săptămâna trecută pentru Parlamentul European a dus la o creştere a partidelor de extremă dreapta din Franţa şi Germania, care au dat lovituri grele cancelarului german Olaf Scholz şi preşedintelui francez Emmanuel Macron, care au cerut alegeri parlamentare anticipate începând cu sfârşitul acestei luni.

  • Calcule ZF: obligaţiile fiscale ale unui investitor la Bursa de Valori Bucureşti în 2023 versus 2022. Dacă este salariat, investitorul datorează CASS şi prin tranzacţiile bursiere şi prin salariu

    Un investitor activ la Bursa de Valori Bucureşti, care în 2023 a avut mai multe tranzacţii de vânzare şi cumpărare cu un câştig net de 223.000 de lei (calculat de ZF ca diferenţa dintr-un câştig brut de 290.000 de lei şi pierderi de 67.000 de lei), a avut obligaţii de plată – impozit reţinut la sursă plus contribuţia pe asigurări de sănătate (CASS) – de 15.900 de lei.

    Această sumă provine din impozitul pe tranzacţionare de 8.700 de lei reţinut de broker plus CASS de 7.200 de lei datorată de investitor prin declaraţia unică, potrivit calculelor realizate de ZF.

    În anul 2022, pentru acelaşi câştig brut de 290.000 de lei, pierderi de 67.000 de lei şi câştig net de 223.000 de lei, obligaţiile fiscale ale investitorului erau de 25.360 de lei. Calculele sunt valabile pentru un investitor activ, care a realizat mai multe tranzacţii în 2023 pentru care a plătit impozit de 3%. Ponderile obligaţiilor fiscale în câştig net sunt de 11% pentru 2022 şi 7% pentru 2023 pe baza calculelor de mai sus.

    Pentru scenariul unui investitor pasiv – care a avut o singură tranzacţie în 2023 impozitată cu 1% – obligaţiile fiscale pe baza cifrelor de mai sus au fost pentru 2023 de 10.100 de lei şi pentru 2022 de 32.050 de lei.

    “Am trecut prin prima depunere de declaraţie unică pe noul model de impozitare şi conform scenariilor făcute. Deşi cota de impozitare a scăzut de la 10% la 3% şi respectiv 1% în funcţie de deţinere, au existat câteva cazuri în care excepţia pierderilor la calcul au făcut diferenţa. Totuşi, piaţa locală este mai mult orientată către Buy&Hold şi majoritatea investitorilor au fost avantajaţi de modificările fiscale şi se poate ca aceeaşi politică fiscală să fi influenţat şi păstrările de poziţii în ex-date, care au dus în mai multe cazuri la un preţ în piaţă peste cel matematic(preţul zero)”, spune Radu Cojoc, broker al Goldring.

    Impozitarea la Bursa de Valori Bucureşti s-a schimbat din 2023 în sensul reţinerii la sursă a impozitelor şi a introducerii unor praguri de 1% pentru deţinerile mai mici de un an şi 3% pentru cele mai mari de un an. De la începutul lui 2024, în cazul în care câştigurile depăşesc pragurile de 6, 12 sau 24 de salarii minime din venituri extrasalariale este datorată contribuţia la CASS de 10% din acel plafon. Investitorul datorează CASS indiferent dacă este salariat sau nu.

    De anul acesta pierderile nu se mai deduc din câştiguri şi nu se iau în calcul pentru stabilirea contribuţiei la sănătăte.

     


     

     

  • Care este oraşul unde autorităţile plasează cronometre deasupra toaletelor într-un loc turistic cheie

    Un oraş chinez a instalat cronometre deasupra toaletelor dintr-un important loc turistic pentru a asigura „siguranţa” utilizatorilor. Imaginile arată un rând de băi, fiecare cu un cronometru digital în faţa uşii. Afişajul indică momentul în care o cabină este ocupată şi pentru cât timp.

    Un oraş chinez a amplasat cronometre deasupra toaletelor, într-un loc turistic important, pentru a asigura „siguranţa” utilizatorilor. Un videoclip postat de presa locală arată un rând de băi, fiecare cu un cronometru în faţa uşii. Afişajul digital indică momentul în care o cabină este ocupată şi pentru cât timp, conform The Telegraph.

    Ceasurile speciale au fost observate la toaletele din Grotele budiste Yungang din oraşul Datong, provincia Shanxi. Dar ar fi apărut şi în Shanghai.

    „Este prima dată când văd aceste ceasuri digitale care anunţă cât timp a fost ocupată fiecare dintre aceste băi. Văzute într-un parc din Shanghai”, a declarat Christian Petersen-Clausen, documentarist.

    În timp ce mulţi au criticat cronometrele ca fiind un alt exemplu de imixtiune a guvernului în viaţa privată a oamenilor, alţii spun că acestea i-ar putea încurca pe cei care petrec mult timp la baie pentru a se uita pe telefoane.

    Grotele budiste Yungang sunt un sit de patrimoniu UNESCO, cu zeci de mii de statui uriaşe, sculptate în peşteri între mijlocul secolului al V-lea şi începutul secolului al VI-lea d.Hr. Anul trecut au avut 3 milioane de vizitatori.

    „Mi s-a părut destul de avansat din punct de vedere tehnologic, astfel încât nu trebuie să stai la coadă afară sau să baţi la uşa toaletei. Dar mi s-a părut puţin jenant. M-am simţit ca şi cum aş fi fost monitorizat”, a declarat un vizitator.

    Un specialist a declarat pentru Xiaoxiang Morning Herald că măsura vine în întâmpinarea unui număr mare de vizitatori, dar nu e impusă vreo limită.

    „Nu sunt acolo pentru a controla durata în care puteţi folosi băile”, a spus acesta.

    Un alt specialist citat de Nanchang Evening News a spus că spunând că mecanismele au fost instalate pentru siguranţă şi pentru a se afla dacă un oaspete stă mult la baie din cauza unei urgenţe.

  • Cum arată productia de ciocolată din România: 5.000 de tone, în valoare de aproximativ 50 milioane euro, în conditiile în care bobul de cacao a atins preturi record în acest an

    România produce anual circa 5000 de tone de ciocolată, în valoare de aproximativ 50 milioane euro, în conditiile în care pretul bobului de cacao s-a triplat în ultimele luni pe pietele internationale, estimează Marian Anghel, director general OmniaGusti, furnizor de ingrediente pentru patiserie şi cofetărie.

    Circa 30 de producători locali şi 5 companii din  Polonia, Moldova şi Bulgaria, precum şi peste 30 de companii din domeniile conexe vor participa în perioada 14-16 iunie la a treia ediţie a târgului Chocolate Saga, la Bucureşti.

    La eveniment va fi organizată în premieră şi o sectiune de business to business, cu materii prime şi echipamente în valoare de 60 milioane de euro.

    Printre prodsuele prezentate se află îngheţată cu gust de magiun şi pâine prăjită,  bomboane cu cătină, ciocolată cu pătrunjel, trufe cu urdă, praline pe bază de sfeclă sau îngheţată cu gust de  colivă.

    Organizatorii târgului estimează vânzări de 500.000 euro la această editie.

    În România, vânzările de ciocolată au crescut cu peste 30% în perioada pandemiei şi se cifrau anul trecut la circa 3 miliarde lei, potrivit unei analize ZF făcută pe baza datelor companiei de analiză şi cercetare de piaţă Euromonitor International.

    Un segment de piată care a crescut puternic în ultimii ani este cel al produselor pentru evenimente, aşa cum este candy barul, unde cererea a urcat cu aproximativ 30% de la an la an.

     ” Candy barul a devenit punctul central al oricărei petreceri, iar valoarea lui nu se rezumă doar la felul extraordinar în care arată sau la gusturi, ci îndrăznesc să spun că a trecut dincolo de asta. Simt că punem în candy bar ceva din felul de a fi al gazdelor petrecerii”, spune Andra Ioana Bunea de la Cofetăriile Dulcinelle.

    La eveniment vor participa şi branduri cunoscute de multi ani, cum este Casa Caşa şi bomboanele Bucuria .

    ”Observ că începem să ne orientam către un echilibru între producţia de masă şi cea artizanală în ceea ce priveşte prezenţa în expoziţie, motiv pentru care salut şi participarea Carrefour, primul retailer care a decis să ni se alăture. “, a declarat Andreea Ilina, organizatorul târgului.

    Biletele la Chocolate Saga costă 20 de lei, iar copiii sub 10 ani au gratuitate.

     

  • România a avut în primele patru luni din 2024 un deficit de cont curent de 6,5 miliarde euro, în creştere cu 26%. În aprilie, deficitul s-a majorat cu 2,6 miliarde euro

    România a avut în primele patru luni din 2024 un deficit de cont curent de 6,5 miliarde euro, în creştere cu circa 1,5 miliarde euro fată de perioada similară din 2023, potrivit datelor BNR publicate joi.

    Fată de martie 2024, în aprilie deficitul s-a majorat cu 2,6 miliarde euro.

    În structură, balanţa bunurilor a avut un deficit de 9 miliarde euro, mai mare cu 464 milioane euro fată de finalul lunii aprilie  2023, iar balanţa serviciilor a înregistrat un excedent mai mic cu 651 milioane euro, de 4,2 miliarde euro.

    Dintre servicii, zona de transport a avut un excedent de 1,85 miliarde euro, în uşoară scădere, serviciile de telecomunicaţii,  informatice şi informaţionale au închis cu un plus de 969 milioane euro, fată de 1,05 milairde euro în perioada similară din 2023, în timp deficitul înregistrat în turism s-a adâncit la 1,3 miliarde euro, de la 1 miliard de euro în aprilie  2023.

    Balanţa veniturilor primare, care includ venituri din muncă, venituri din investiţii în active financiare (investiţii directe, de portofoliu şi alte investiţii), impozite, subvenţii, a avut un deficit mai mare cu 791 milioane euro, de 2,7 miliarde euro.

    În acelaşi timp, balanţa veniturilor secundare, care includ transferuri curente private şi transferuri ale administraţiei publice, a înregistrat un excedent mai mare cu 521 milioane euro, de 954 milioane euro.

    Investiţiile străine directe au însumat 3,23 miliarde euro (comparativ cu 2,4 miliarde euro în perioada ianuarie – aprilie 2023), din care participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit estimat) au însumat valoarea netă de 3,01 miliarde euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă de 216 milioane euro.

     

     

  • Studiu Bitdefender: inteligenţa artificială reprezintă cea mai mare îngrijorare pentru specialiştii în securitate IT

    Peste jumătate (57%) dintre specialiştii în securitate IT susţin că s-au confruntat cu o breşă de securitate sau o scurgere de date pe parcursul ultimelor 12 luni, ceea ce indică o creştere cu 6% comparativ cu 2023, arată un studiu global efectuat de Bitdefender. Aproape toţi respondenţii (96%) consideră avansul inteligenţei artificiale generative (GenAI) o ameninţare, în timp ce peste o treime (36%) spun că utilizarea tehnologiilor AI pentru manipularea sau crearea de conţinut fals de tip deepfake constituie o ameninţare foarte serioasă.

    În acelaşi timp, 74% dintre cei intervievaţi se declară încrezători în abilităţile colegilor de departament de a identifica un atac de tip deepfake audio sau video, în timp ce doar 21% şi-au manifestat îndoiala că ar fi capabili de a le depista. 

    Studiul mai arată că aproape trei sferturi dintre specialiştii IT (74%) au remarcat o creştere a gradului de sofisticare al atacurilor de tip phishing care se află pe primul loc în topul ameninţărilor de securitate (33%). Pe locul doi se află vulnerabilităţile software şi ameninţările zero-day (32%), urmate de atacurile de tip ransomware (29%).

    Gestionarea securităţii în cloud, principala provocare pentru specialiştii IT

    În ce priveşte ameninţările din ce în ce mai complexe care vizează mediile cloud, 39% dintre respondenţi se declară îngrijoraţi de politicile de gestionare a identităţii şi accesului (IAM), urmate de riscurile de conformitate (38%). Printre principalele problemele identificate la nivelul organizaţiei se numără respectarea conformităţii reglementărilor din domeniu (28%), extinderea capacităţilor pe mai multe medii (27%) şi incompatibilitatea cu alte soluţii de securitate (25%). Totodată, potrivit rezultatelor din acest studiu, mai puţin de jumătate dintre specialiştii IT (45%) susţin că efectuează audituri şi evaluări în mod constant, în timp ce 57% dintre ei realizează aceste monitorizări ale riscurilor la nivel intern, iar 42% spun că apelează la serviciile unor experţi.

    O altă provocare care continuă să persiste în domeniul securităţii cibernetice este cea legată de lipsa de resurse umane. Astfel, trei din cinci specialişti în securitate IT (64%) spun că intenţionează să-şi schimbe locul de muncă în următoarele 12 luni (un procent cu un sfert mai mare faţă de rezultatele studiului de anul trecut). Acest aspect este corelat cu faptul că 70% dintre ei susţin că este necesar să lucreze în weekenduri din cauza provocărilor de securitate pe care compania lor le întâmpină. 

    „Indiferent de industrie, companiile se confruntă cu provocări nemaiîntâlnite cauzate de creşterea suprafeţei de atac, a vulnerabilităţilor zero-day, a configuraţiilor greşite din cloud şi a noilor ameninţări generate de AI. Rezultatele acestui studiu evidenţiază necesitatea unei abordări de securitate cibernetică care include prevenirea ameninţărilor, protecţie, detecţie şi răspuns la incidente în toate mediile, inclusiv la nivelul infrastructurii cloud, a serviciilor şi a lanţurilor de aprovizionare. Obiectivul unei securităţi cibernetice eficiente nu este doar stoparea atacurilor, dar şi scăderea riscurilor şi optimizarea resurselor (oameni şi tehnologii) pentru a reduce presiunea asupra echipelor de securitate”, spune Andrei Florescu, preşedinte şi general manager pentru soluţii de business în cadrul Bitdefender.  

    Metodologie

    Studiul a fost realizat la comanda Bitdefender de către Censuswide pe un eşantion de peste 1200 de profesionişti în securitate informatică, în perioada martie – mai 2024. Respondenţii lucrează în poziţii care variază de la manageri până la directori de securitate a informaţiilor (CISO), în companii cu peste 1000 de angajaţi din Franţa, Germania, Italia, Marea Britanie, Statele Unite ale Americii şi Singapore.î