BusinessMagazin

Blog

  • Azomureş a suspendat din nou productia de îngrăşăminte, din cauza ”inflatiei, a practicilor anticoncurenţiale şi a viitoarei taxe de 1% pe venituri”. Josh Zacharias, director general: Statul român are la dispoziţie diverse pârghii de sprijin pentru marea industrie care decurg din propriile resurse energetice, dar din păcate nu le foloseşte

    Producătorul de îngrăşăminte Azomureş, parte a grupului Ameropa, a suspendat producţia de amoniac şi îngrăşăminte în luna decembrie, cauzele fiind inflatia, practicile anticoncurenţiale şi viitoarea taxă de 1% pe venituri.

    „Calculăm o reducere de 3% a profitabilităţii pentru fermierii din România datorită efectului multiplicator al achiziţiilor de inputuri, plus veniturile impozitate din vânzarea recoltelor. Este o tragedie ce se derulează cu încetinitorul”, a declarat Josh Zacharias, directorul general al Azomureş.

    El spune că oprirea productiei a fost cauzată de un set de politici şi de lipsa de acţiune a autorităţilor, care afectează negativ marea industrie locală.

    Potrivit unui comunicat al Azomureş, impactul negativ atât asupra industriei, cât şi asupra agriculturii din România ridică îngrijorări cu privire la perspectivele pe termen lung, iar compania solicită autorităţilor să susţină industria de îngrăşăminte locală.

     Compania a reluat productia în luna octombrie, ulterior costurile cu gazele naturale crescând cu aproape 40%, fără a avea legătură cu conflictul din Fâşia Gaza. În ciuda rezervelor ample de gaze din regiune, piaţa europeană a gazelor rămâne semnificativ mai scumpă decât alte părţi industrializate ale lumii (de aproape 5 până la 10 ori mai mare).

    „Statul român are la dispoziţie diverse pârghii de sprijin pentru marea industrie care decurg din propriile resurse energetice, ceea ce este o diferenţă cheie faţă de UE în general – dar din păcate nu le foloseşte. Drept urmare, chiar dacă celelalte ţări producătoare de gaze din lume construiesc noi fabrici de îngrăşăminte şi alte state membre au pus în aplicare pachete de miliarde de euro în ultimii ani pentru a se asigura că industriile mari continuă activitatea de producţie, în România, Azomureş -ultima companie de acest gen – se luptă pentru a rămâne operaţională”, a subliniat Josh Zacharias.

    Directorul general al Azomureş atrage atenţia asupra diferenţelor mari ale preţurilor la îngrăşăminte din România faţă de restul Europei şi avertizează că fermierii vor plăti în plus pentru inputurile lor, fără un producător local care să concureze cu importurile.

    În plus, compania trebuie să susţină şi povara certificatelor de carbon impuse de UE producătorilor europeni, spre deosebire de concurenţii din afara UE.

    „Lupt pentru a asigura peste 1.000 de locuri de muncă directe şi alte 2.000 de locuri de muncă ce se bazează direct pe Azomureş pentru existenţa lor, şi asta înainte să luăm în considerare zecile de mii de fermieri care au contat pe îngrăşămintele Azomureş în ultimii 60 de ani”.

    Conducerea Azomureş spune că  se confruntă şi cu alte provocări ce îşi au rădăcina în lipsa de acţiune a autorităţilor, printre care: subvenţiile pentru gaze în Bulgaria (România nu are o politică similară şi, ca urmare, importurile bulgare de îngrăşăminte în România sunt în creştere); supraoferta de gaze subvenţionate în România (în ciuda unui surplus semnificativ de gaze naturale tranzacţionate de Transgaz, gazul suplimentar nu nu este pus la dispoziţia pieţei, deoarece marii producători nu au voie să realoce către consumatori industriali, precum Azomureş); fraudă fiscală la import şi sancţiuni (în noiembrie, o navă cu 30.000 de tone de uree a intrat în portul Constanţa cu documente false pentru a evita taxele şi sancţiunile şi, până când autorităţile au descoperit situaţia, jumătate din transport a dispărut).

    În ciuda faptului că a prezentat soluţii concrete în numeroase ocazii, Azomureş nu a identificat încă vreo schimbare semnificativă sau sprijin pentru a redresa situaţia.

    “Lupta companiei are în vedere atât provocările pieţei, cât şi lipsa de politici eficiente”, concluzionează Josh Zacharias, făcând un apel către autorităţi să creeze urgent un comitet strategic care să ia în discuţie securitatea input-urilor pentru agricultură, precum şi viitorul industriei agricole româneşti în general.


     

     

  • Vlad Voiculescu, prezent la DNA pentru audieri în dosarul vaccinurilor anti-COVID

    Nu există semnătura mea pe vreun contract, spune fostul ministru al Sănătăţii Vlad Voiculescu. El este audiat de procurorii DNA în dosarul vaccinurilor anti-COVID. „Deciziile erau ale dlui Cîţu, care întotdeauna se consulta cu dl. Iohannis”, menţionează Voiculescu.

    „Informaţia că o cantitate de vaccinuri era dispobinilă pentru România venea către CNCAV. CNCAV cerea acordul dlui Cîţu, acordul premierului, pentru a cumpăra, apoi CNCAV cumpăra. Niciodată Vlad Voiculescu nu a semnat nici măcar un contract. Nu există semnătura mea pe vreun contract, nu există nicio informare către mine sau o solicitare de acord pentru cumpărarea vreunei doze de vaccin”, spune Vlad Voiculescu.

    Contractele se transmiteau electronic, adaugă el, se decriptau cu o cheie pe care o avea „altcineva, un membru CNCAV, cineva din MApN”.

    ”Deciziile erau ale dlui Cîţu, care întotdeauna se consulta cu dl. Iohannis. Una este responsabilitatea, alta e vina. (…) Niciodată o decizie importantă nu erqa luată de dl. Cîţu fără a se consulta cu dl. Iohannis”

    El a prezentat şi un tabel din care rezultă că România a achiziţionat vaccinuri sub media europeană.

    De asemenea, a arătat raportul de vaccinare, în care apar mesaje ale preşedintelui Klaus Iohannis, Nicolae Ciucă, Valeriu Gheorghiţă şi Andrei Baciu.

    Florin Cîţu şi foştii miniştri ai Sănătăţii, Vlad Voiculescu şi Ioana Mihăilă, apar în dosarul DNA privitor la achiziţia de vaccinuri anti-COVID în perioada pandemiei. Cercetările vizează infracţiunile de abuz în serviciu şi complicitate la abuz în serviciu.

  • Vlad Voiculescu, prezent la DNA pentru audieri în dosarul vaccinurilor anti-COVID

    Nu există semnătura mea pe vreun contract, spune fostul ministru al Sănătăţii Vlad Voiculescu. El este audiat de procurorii DNA în dosarul vaccinurilor anti-COVID. „Deciziile erau ale dlui Cîţu, care întotdeauna se consulta cu dl. Iohannis”, menţionează Voiculescu.

    „Informaţia că o cantitate de vaccinuri era dispobinilă pentru România venea către CNCAV. CNCAV cerea acordul dlui Cîţu, acordul premierului, pentru a cumpăra, apoi CNCAV cumpăra. Niciodată Vlad Voiculescu nu a semnat nici măcar un contract. Nu există semnătura mea pe vreun contract, nu există nicio informare către mine sau o solicitare de acord pentru cumpărarea vreunei doze de vaccin”, spune Vlad Voiculescu.

    Contractele se transmiteau electronic, adaugă el, se decriptau cu o cheie pe care o avea „altcineva, un membru CNCAV, cineva din MApN”.

    ”Deciziile erau ale dlui Cîţu, care întotdeauna se consulta cu dl. Iohannis. Una este responsabilitatea, alta e vina. (…) Niciodată o decizie importantă nu erqa luată de dl. Cîţu fără a se consulta cu dl. Iohannis”

    El a prezentat şi un tabel din care rezultă că România a achiziţionat vaccinuri sub media europeană.

    De asemenea, a arătat raportul de vaccinare, în care apar mesaje ale preşedintelui Klaus Iohannis, Nicolae Ciucă, Valeriu Gheorghiţă şi Andrei Baciu.

    Florin Cîţu şi foştii miniştri ai Sănătăţii, Vlad Voiculescu şi Ioana Mihăilă, apar în dosarul DNA privitor la achiziţia de vaccinuri anti-COVID în perioada pandemiei. Cercetările vizează infracţiunile de abuz în serviciu şi complicitate la abuz în serviciu.

  • Schimbare de macaz: UE vrea să dea statelor membre puterea de a bloca importurile de gaze din Rusia şi Belarus, la aproape doi ani de la invazia la scară largă a Moscovei în Ucraina

    UE urmează să acorde statelor membre competenţa de a pune capăt importurilor de gaze din Rusia şi Belarus la aproape doi ani de la invazia la scară largă a Moscovei în Ucraina.

    Orice stat membru va putea interzice companiilor din Rusia şi Belarus să cumpere capacitate în gazoductele şi terminalele sale de gaz natural lichefiat, potrivit unui proiect de text juridic propus de Bruxelles şi consultat de Financial Times.

    Propunerea ar putea oferi o bază pentru companiile energetice din UE pentru a ieşi din contractele cu furnizorii de gaze ruseşti fără a fi nevoite să plătească compensaţii mari, potrivit unui oficial de rang înalt din cadrul blocului.

    Deşi blocul cu 27 de membri şi-a redus treptat dependenţa de energia rusă după invazia din februarie 2022, încă mai primeşte aproximativ o zecime din aprovizionarea cu gaze, inclusiv transporturile de GNL, de la această ţară. Mai multe state membre, inclusiv Austria şi Ungaria, încă se bazează în mare măsură pe livrările ruseşti.

    Comisia Europeană vrea să împingă statele membre să întrerupă importurile de gaze rămase. Unele state membre, printre care Polonia şi statele baltice, au fost vocale în ceea ce priveşte solicitarea unor măsuri mai dure împotriva Moscovei.

    Potrivit proiectului legislativ, statele membre ale UE ar putea “limita parţial sau, dacă este justificat, complet” accesul la infrastructură pentru operatorii de gaze din Rusia şi Belarus “atunci când este necesar pentru a-şi proteja interesele esenţiale de securitate”.

  • Schimbare de macaz: UE vrea să dea statelor membre puterea de a bloca importurile de gaze din Rusia şi Belarus, la aproape doi ani de la invazia la scară largă a Moscovei în Ucraina

    UE urmează să acorde statelor membre competenţa de a pune capăt importurilor de gaze din Rusia şi Belarus la aproape doi ani de la invazia la scară largă a Moscovei în Ucraina.

    Orice stat membru va putea interzice companiilor din Rusia şi Belarus să cumpere capacitate în gazoductele şi terminalele sale de gaz natural lichefiat, potrivit unui proiect de text juridic propus de Bruxelles şi consultat de Financial Times.

    Propunerea ar putea oferi o bază pentru companiile energetice din UE pentru a ieşi din contractele cu furnizorii de gaze ruseşti fără a fi nevoite să plătească compensaţii mari, potrivit unui oficial de rang înalt din cadrul blocului.

    Deşi blocul cu 27 de membri şi-a redus treptat dependenţa de energia rusă după invazia din februarie 2022, încă mai primeşte aproximativ o zecime din aprovizionarea cu gaze, inclusiv transporturile de GNL, de la această ţară. Mai multe state membre, inclusiv Austria şi Ungaria, încă se bazează în mare măsură pe livrările ruseşti.

    Comisia Europeană vrea să împingă statele membre să întrerupă importurile de gaze rămase. Unele state membre, printre care Polonia şi statele baltice, au fost vocale în ceea ce priveşte solicitarea unor măsuri mai dure împotriva Moscovei.

    Potrivit proiectului legislativ, statele membre ale UE ar putea “limita parţial sau, dacă este justificat, complet” accesul la infrastructură pentru operatorii de gaze din Rusia şi Belarus “atunci când este necesar pentru a-şi proteja interesele esenţiale de securitate”.

  • Celebrul club de fotbal francez PSG, deţinut de un fond de investiţii arab, a fost evaluat la peste 4 mld. euro după ce a vândut o participaţie de 12,5%

    Grupul american de private equity Arctos Partners a achiziţionat o participaţie minoritară de acţiuni ordinare la campioana Franţei, Paris Saint-Germain, a anunţat joi clubul din Ligue 1. Potrivit Bloomberg, participaţia de 12,5% evaluează PSG la 4 miliarde de euro (4,32 miliarde de dolari), o evaluare record pentru un club de fotbal francez.

    PSG a precizat că investiţia Arctos va merge către creşterea operaţiunilor clubului şi sprijinirea iniţiativelor sale imobiliare, inclusiv stadionul şi centrul de antrenament.

    Qatar Sports Investments (QSI), care a cumpărat PSG în 2011, va continua să deţină controlul deplin asupra clubului şi asupra procesului decizional.

    Arctos va fi un proprietar necontrolat şi nu va avea nicio influenţă asupra chestiunilor sportive de pe teren, a precizat PSG într-un comunicat.

    “Ca şi club şi instituţie, intrăm în următoarea fază interesantă a creşterii şi dezvoltării PSG, atât pe teren cât şi în afara lui – care se bazează pe ambiţii pe termen lung şi pe atingerea excelenţei în tot ceea ce facem”, a declarat preşedintele PSG, Nasser Al-Khelaifi.

  • Celebrul club de fotbal francez PSG, deţinut de un fond de investiţii arab, a fost evaluat la peste 4 mld. euro după ce a vândut o participaţie de 12,5%

    Grupul american de private equity Arctos Partners a achiziţionat o participaţie minoritară de acţiuni ordinare la campioana Franţei, Paris Saint-Germain, a anunţat joi clubul din Ligue 1. Potrivit Bloomberg, participaţia de 12,5% evaluează PSG la 4 miliarde de euro (4,32 miliarde de dolari), o evaluare record pentru un club de fotbal francez.

    PSG a precizat că investiţia Arctos va merge către creşterea operaţiunilor clubului şi sprijinirea iniţiativelor sale imobiliare, inclusiv stadionul şi centrul de antrenament.

    Qatar Sports Investments (QSI), care a cumpărat PSG în 2011, va continua să deţină controlul deplin asupra clubului şi asupra procesului decizional.

    Arctos va fi un proprietar necontrolat şi nu va avea nicio influenţă asupra chestiunilor sportive de pe teren, a precizat PSG într-un comunicat.

    “Ca şi club şi instituţie, intrăm în următoarea fază interesantă a creşterii şi dezvoltării PSG, atât pe teren cât şi în afara lui – care se bazează pe ambiţii pe termen lung şi pe atingerea excelenţei în tot ceea ce facem”, a declarat preşedintele PSG, Nasser Al-Khelaifi.

  • Prognoza pentru următoarele 4 săptămâni. Cum va fi vremea în prima săptămână din 2024

    Temperaturi mai mari decât media, de Crăciun şi normale pentru finalul de an, de Revelion – aşa anunţă meteorologii. În prima săptămână a anului 2024 temperaturile se vor situa uşor peste media celor specifice.

    11 – 18 decembrie
    Valorile termice vor fi mai ridicate decât cele specifice pentru această săptămână, pe întreg teritoriul României. Cantităţile de precipitaţii vor fi excedentare în cea mai mare parte a ţării, dar mai ales în regiunile vestice, nord-vestice şi centrale.

    18 – 25 decembrie
    Temperatura aerului va avea valori uşor mai coborâte decât cele normale pentru acest interval, în cea mai mare parte a ţării, dar mai ales în zonele montane. Regimul pluviometric va fi în general apropiat de cel normal pentru această perioadă, în toate regiunile, cu posibilitatea unui uşor deficit în regiunile vestice şi nord-vestice.

    25 decembrie 2023 – 1 ianuarie 2024
    Temperaturile medii vor fi în general apropiate de cele normale pentru acest interval, la nivelul întregii ţări. Cantităţile de precipitaţii vor avea o tendinţă uşor excedentară în cea mai mare parte a ţării.

    1 – 8 ianuarie
    Mediile valorilor termice se vor situa uşor peste cele specifice pentru această săptămână, pe întreg teritoriul României. Regimul pluviometric va fi uşor excedentar în toate regiunile, dar mai ales în cele nordice.

  • Prognoza pentru următoarele 4 săptămâni. Cum va fi vremea în prima săptămână din 2024

    Temperaturi mai mari decât media, de Crăciun şi normale pentru finalul de an, de Revelion – aşa anunţă meteorologii. În prima săptămână a anului 2024 temperaturile se vor situa uşor peste media celor specifice.

    11 – 18 decembrie
    Valorile termice vor fi mai ridicate decât cele specifice pentru această săptămână, pe întreg teritoriul României. Cantităţile de precipitaţii vor fi excedentare în cea mai mare parte a ţării, dar mai ales în regiunile vestice, nord-vestice şi centrale.

    18 – 25 decembrie
    Temperatura aerului va avea valori uşor mai coborâte decât cele normale pentru acest interval, în cea mai mare parte a ţării, dar mai ales în zonele montane. Regimul pluviometric va fi în general apropiat de cel normal pentru această perioadă, în toate regiunile, cu posibilitatea unui uşor deficit în regiunile vestice şi nord-vestice.

    25 decembrie 2023 – 1 ianuarie 2024
    Temperaturile medii vor fi în general apropiate de cele normale pentru acest interval, la nivelul întregii ţări. Cantităţile de precipitaţii vor avea o tendinţă uşor excedentară în cea mai mare parte a ţării.

    1 – 8 ianuarie
    Mediile valorilor termice se vor situa uşor peste cele specifice pentru această săptămână, pe întreg teritoriul României. Regimul pluviometric va fi uşor excedentar în toate regiunile, dar mai ales în cele nordice.

  • XI, “ofertă” către Europa: China este dispusă să facă din Uniunea Europeană partenerul economic şi comercial cheie / Ce cere la schimb liderul de la Beijing

    Preşedintele chinez Xi Jinping i-a avertizat joi pe înalţii oficiali europeni că China şi Europa nu ar trebui să se privească reciproc ca pe nişte rivali sau să se “angajeze în confruntări” din cauza sistemelor lor politice diferite, în cadrul primului summit China-UE cu prezenţă fizică din ultimii patru ani.

    În timpul unei întâlniri pentru a discuta probleme care variază de la dezechilibrele comerciale la Ucraina, Xi a mai spus că Beijingul este dispus să facă din Uniunea Europeană un partener economic şi comercial cheie şi să coopereze în domeniul ştiinţei şi tehnologiei, inclusiv în ceea ce priveşte inteligenţa artificială.

    El a îndemnat UE, în cadrul discuţiilor care au avut loc la Casa de oaspeţi de stat Diaoyutai din Beijing, să “elimine toate tipurile de interferenţe” în relaţia bilaterală, potrivit televiziunii de stat CCTV.

    Xi a declarat că ambele părţi trebuie să dezvolte “o percepţie corectă” una faţă de cealaltă şi să încurajeze înţelegerea şi încrederea reciprocă.

    Preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, preşedintele Consiliului European, Charles Michel, şi şeful politicii externe a UE, Josep Borrell, s-au întâlnit, de asemenea, cu premierul chinez Li Qiang în timpul vizitei lor de o zi.

    Întâlnirile de joi au fost ultima şansă a oficialilor UE de a sta faţă în faţă cu înalţi oficiali chinezi înainte de începerea alegerilor pentru Parlamentul European de anul viitor, care vor aduce schimbări în conducerea blocului comunutar.

    Într-o altă lovitură dată relaţiilor UE-China, statul membru Italia a informat oficial China “în ultimele zile” că părăseşte Iniţiativa Belt and Road susţinută de Xi, au declarat miercuri surse guvernamentale italiene pentru Reuters.

    O serie de comisari UE au vizitat Beijingul de când China a ridicat restricţiile pandemice în acest an. Cu toate acestea, s-au făcut puţine progrese pentru a rezolva problemele de bază din relaţia cu China.