BusinessMagazin

Blog

  • Reticenţa, principalul obstacol în asigurări

    România este o piaţă mare în care asigurările au o rată de penetrare foarte scăzută raportat la celelalte state ale Uniunii Europene, însă piaţa locală are un potenţial extraordinar de dezvoltare pe segmentul asigurărilor de viaţă, este de părere Sînziana Maioreanu, CEO-ul Aegon România. 
    Portofoliul Aegon este alcătuit în proporţie de 68% din asigurări de viaţă cu componentă de economisire, 18% sunt asigurări pentru sănătate, 5% sunt asigurări unit linked (produse care combină caracteristicile asigurărilor de viaţă cu cele ale unor produse de investiţie), iar restul de 10% sunt alte tipuri de produse de asigurări tradiţionale, a mai spus Sînziana Maioreanu. Compania a înregistrat o valoare a primelor brute subscrise la finalul anului 2018, cel mai recent an pentru care există informaţii publice disponibile, de 96 de milioane de lei, în creştere cu 22% faţă de anul 2017. „Piaţa asigurărilor din România este într-un proces de stabilizare, riguros reglementată atât prin legislaţia locală cât şi prin directive europene, iar acest lucru ar trebui să inspire încredere consumatorilor. După o perioadă de modificări majore la nivelul cadrului legal, anul 2020 se anunţă a fi unul cu oportunităţi care sper că vor fi fructificate la maximum.”
    CEO-ul a explicat în continuare că în prezent se observă o deschidere mai mare a oamenilor faţă de posibilitatea de a încheia o poliţă de asigurare şi, mai mult decât atât, o conştientizare crescută a nevoii de a-şi face o asigurare. „Principalele obstacole ţin de reticenţa românilor atunci când vine vorba de un produs precum asigurările de viaţă, pe care le văd mai degrabă ca pe «asigurări de moarte». Oamenii se gândesc la moarte, la boală, la accidente în sine, şi nu la faptul că un produs ca asigurarea de viaţă îţi oferă o plasă de siguranţă, ţie şi familiei, şi te ajută să treci mai uşor peste episoade neplăcute care mai devreme sau mai târziu apar în viaţa noastră”, a explicat Sînziana Maioreanu. Ea mai observă şi că românii preferă de multe ori să nu se gândească la scenariile negative şi de aceea discuţiile cu agenţii de asigurare pornesc adesea dintr-un punct nevralgic. 
    „Ar trebui să existe un curs de educaţie sau alfabetizare financiară, care să fie inclus în programa şcolară obligatorie şi predat de la vârste fragede. Astfel, copiii vor deprinde o disciplină financiară şi vor învăţa care sunt instrumentele necesare pentru o bună gestionare a resurselor financiare.” O altă problemă pe care CEO-ul Ageon România o vede în rândul oamenilor este aceea a înţelegerii nevoii, care nu este întotdeauna suficient de clar explicată. „Noi avem o abordare puternic concentrată pe om, în care încercăm să avem un limbaj cât mai uşor de înţeles şi să vedem omul înainte de orice, dincolo de potenţialul client. Este foarte important să ştii care sunt temerile şi care este mediul în care trăieşte şi lucrează persoana cu care porţi o discuţie. Sunt oameni cărora le este foarte teamă de boli grave, alţii au o îngrijorare mai degrabă legate de accidente. În cele din urmă, orice om trebuie să aibă o discuţie punctuală cu un agent de asigurări de viaţă, astfel încât acesta să înţeleagă ceea ce îl frământă, dacă şi cum îl poate ajuta pe client.”
    În acest sens, Sînziana Maioreanu subliniază că pentru Aegon România, societate de asigurări parte a grupului internaţional Aegon, 2020 va fi un an al centrării pe om şi pe nevoile lui, mai mult decât până acum. „Ne dorim să comunicăm mai mult şi să facem informaţia mai accesibilă, ajutându-ne în felul acesta clienţii să îşi facă un plan financiar şi să îşi asigure viitorul. Cred că anul acesta va fi bun în special pentru asigurările de sănătate şi de viaţă, segmente pe care am observat o efervescenţă ridicată încă din a doua jumătate a anului 2019. Ne propunem o creştere cu 15% a volumului primelor brute subscrise în 2020 faţă de 2019 ”, a descris Sînziana Maioreanu obiectivele companiei pe care o reprezintă pentru anul în curs.  
    Piaţa asigurărilor de sănătate a avut o creştere susţinută a vânzărior de poliţe în ultimii ani, ajungând la un volum al primelor brute subscrise de 300 de milioane de lei la finalul anului 2019, în creştere cu 30% faţă de perioada similară a anului 2018. Luând în calcul nivelul segmentului asigurărilor de viaţă, volumul subscrierilor la finalul primelor nouă luni din 2019 era de circa 1,7 miliarde de lei, în creştere cu 5% faţă de aceeaşi perioadă din anul precedent. „Piaţa asigurărilor traversează o perioadă bună de creştere. Potrivit cifrelor noastre, în primele nouă luni din 2019 volumul primelor totale subscrise s-a situat la circa 8,13 miliarde de lei, cu aproape 9% mai mult decât în perioada similară din 2018. Segmentul asigurărilor de viaţă a avut la rândul său o traiectorie ascendentă cu o majorare de aproape 5%”, a detaliat Sînziana Maioreanu.
    Obiectivele principale al societăţii Aegon România sunt creşterea, diversificare şi transformarea, susţine CEO-ul. „Acestea sunt cuvintele care sintetizează planurile noastre pentru acest an. Pe lângă creşterea organică a volumului de vânzări, în 2020 vom continua să explorăm posibilitatea achiziţionării de companii sau portofolii de asigurări de viaţă, ne vom diversifica portofoliul de produse, vom rămâne fideli planurilor de creştere continuă a gradului de satisfacţie a clienţilor şi vom implementa un nou sistem IT. Anul trecut, Aegon s-a concentrat pe dezvoltarea canalului de vânzare prin brokeri, pe extinderea societăţii, precum şi pe consolidarea relaţiilor cu reprezentanţii marilor jucători din piaţă. 2019 a fost un an foarte intens, cu mult efort de implementare a cerinţelor legislative legate de IDD (Insurance Distribution Directive), GDPR, pregătirea profesională continuă şi certificarea vânzătorilor de asigurări. De asemenea, ne-am concentrat pe dezvoltarea canalului de vânzare prin brokeri, prin extinderea echipei interne dedicate, prin intensificarea promovării produselor pe care le vindem prin acest canal, dar şi prin solidificarea relaţiilor cu reprezentanţii marilor jucători de pe această piaţă”, a explicat Sînziana Maioreanu. 
    „După părerea mea, pentru a putea creşte cu adevărat, avem nevoie de încrederea, responsabilizarea şi educarea clienţilor. În prezent, piaţa se află într-un proces de stabilizare, iar în următorii doi ani va continua să crească în mod temperat, după toate probabilităţile. Putem câştiga încrederea clienţilor prin transparenţă, precum şi prin simplificarea terminologiei şi a proceselor specifice industriei, iar aceste lucruri le putem realiza prin eforturi interne şi cu sprijinul ASF (Autoritatea de Supraveghere Financiară)”, descrie Sînziana Maioreanu perspectiva sa asupra modului în care s-ar putea îmbunătăţi dezvoltarea pieţei. De asemenea, ea punctează că piaţa asigurărilor poate fi influenţată major prin educarea şi responsabilizarea consumatorilor. „România are o nevoie acută în această zonă. Dincolo de iniţiativele lăudabile şi constante ale ASF şi ISF, pe care Aegon România le susţine, este necesară crearea şi implementarea unor planuri naţionale de educaţie financiară pentru populaţie. Este nevoie de eforturi concentrate ale jucătorilor statului, pentru că educaţia financiară ţine de foarte mulţi factori la nivel naţional.” 
    Sînziana Maioreanu a mai spus că o soluţie ar putea fi cursurile de educaţie financiară pentru copii, al căror rezultat ar putea duce la înţelegerea disciplinei şi responsabilităţii financiare, dar şi la conştientizarea intrumentelor pe care le au la dispoziţie pentru a-şi organiza viaţa din punct de vedere financiar. „Sunt generaţii cărora le este dificil să se mai pregătească în mod corespunzător pentru pensie, tocmai pentru că nu au învăţat la timp aceste lucruri, dar şi generaţii tinere care nu au avut de la cine să înveţe până acum, dar care au încă timp să o facă.” 

    Produsele Aegon România
    Principalele produse oferite de Aegon România sunt asigurările de viaţă cu componentă de economisire. În acest sens, asigurătorul distribuie asigurări de viaţă prin intermediul Băncii Transilvania, cu trei tipuri de pachete care au o valoare a primei lunare minime cuprinsă între 120 şi 500 de lei pe lună. Sumele despăgubite de aceste tipuri de pachete sunt cuprinse între 12.000 şi 30.000 de lei în caz de deces. 
    Valoarea primei lunare diferă în funcţie de partenerul prin care asigurătorul alege să îşi distribuie produsele. Astfel, distribuţia produselor prin Alpha Bank vine cu prime lunare de 160, 260, 550 şi 1.050 de lei pe lună, în funcţie de client, dar şi în funcţie de suma pe care îşi propune să o economisească în perioada în care este asigurat. 

    Cine este Sînziana Maioreanu, CEO-ul Aegon România
    Sînziana Maioreanu a terminat Universitatea Politehnica din Bucureşti, dar a început să-şi construiască un parcurs profesional diferit imediat după Revoluţie. Ea spune însă că studiile au ajutat-o în construirea unui anumit timp de gândire, orientat către cercetare, documentare şi organizarea proceselor, lucruri pe care povesteşte că le aplică şi acum. A făcut trecerea spre economie şi asigurări acum peste 20 de ani. Şi-a început cariera în ING Bank şi în NN România, a continuat ca director comercial al Interamerican Asigurări şi director general adjunct al Interamerican Pensii, ulterior devenit Eureko România, a pus bazele companiei de asigurări Signal Iduna, iar în 2010 s-a alăturat Aegon România pentru că au interesat-o în mod deosebit modelul de business, dar mai ales provocarea de a conduce o companie de asigurări, în Cluj. „Cele mai dragi şi mai provocatoare proiecte de până acum au fost lansarea primei asigurări de sănătate şi a primului spital privat din România, Euroclinic, astăzi parte din reţeaua Regina Maria, proiectul Pilonului II Pensii la Eureko, lansarea companiei de asigurări private de sănătate Signal Iduna şi, în prezent, conducerea Aegon, singura companie specializată în bancassurance din ţara noastră, preferată de clienţi pentru calitatea serviciilor şi recunoscută cu premiul Consumer Choice Winning Brand, în 2019 şi în 2020.” În peste două decenii de carieră, povesteşte că a întâlnit multe provocări, de la reorientarea carierei sale după Revoluţie la reforma pensiilor şi lansarea Pilonului II de pensii private, precum şi deschiderea şi conducerea primei companii de asigurări de sănătate, în plină criză financiară. De asemenea, povesteşte că o provocare majoră a fost reorganizarea şi creşterea singurei companii de asigurări specializată în bancassurance din ţară, Aegon, deschisă chiar în timpul crizei financiare. 

  • Va fi ucisă globalizarea de coronavirus?

    Criza financiară din 2007-2008 şi recesiunea mondială care i-a urmat nu au adus nicio atingere globalizării, dar au ajutat să ajungă la putere lideri precum Donald Trump, preşedintele SUA, care propovăduieşte inversarea acesteia. Coronavirusul dă şi mai multă putere argumentelor lor. Un think tank, Foreign Policy In Focus, aminteşte că gripa spaniolă a ajutat la prăbuşirea primului val al globalizării moderne.
    Tendinţele de deglobalizare erau vizibile înainte de izbucnirea epidemiei din China, notează The New York Times. Administraţia de la Casa Albă a ordonat multinaţionalelor americane să abandoneze China şi să-şi producă bunurile în fabricile americane. Marea Britanie a părăsit Uniunea Europeană, ceea ce va duce aproape sigur la reapariţia controalelor vamale de pe ambele părţi ale Canalului Mânecii. O creştere a numărului de refugiaţi care fugeau din unele dintre cele mai periculoase locuri de pe pământ – Siria, Afganistan, America Centrală – a produs o reacţie împotriva imigrării în multe ţări dezvoltate. În Europa, criza refugiaţilor a fost o trambulină pentru ascensiunea partidelor de extremă dreapta, care promit că vor închide porţile. Preşedintele Trump voia construirea unui zid de-a lungul graniţei cu Mexicul în timp ce căuta să-i împiedice pe musulmani să intre în ţară. Discursuri antimusulmani pot fi auzite şi în Europa. Premierul Ungariei, Viktor Orban, îşi creează imaginea de cavaler care apără cultura creştină de presiunile musulmane. Orban a construit chiar garduri la graniţe pentru a-i ţine pe refugiaţi afară din ţară. Coronavirusul a accelerat şi intensificat presiunile contra conexiunilor globale. Epidemia a semănat haos în lanţurile de aprovizionare globale care leagă fabricile peste graniţe şi oceane permiţând uzinelor de produse finite să aducă piese, componente şi materii prime din întreaga lume. Multe companii caută acum furnizori alternativi în ţări care par mai puţin vulnerabile la perturbări.

    Epidemia a oferit partidelor de dreapta ale Europei o nouă oportunitate de a suna alarma cu privire la frontierele deschise. Virusul ţine blocaţi milioane de oameni în comunităţile lor şi chiar în casele lor, oferindu-le timp să reflecteze dacă globalizarea este într-adevăr o idee atât de grozavă.
    „Întăreşte toate temerile legate de frontierele deschise”, spune Ian Goldin, profesor de globalizare şi dezvoltare la Universitatea Oxford şi autor al unei cărţi din 2014 care a anticipat un atac asupra liberalismului prin intermediul unei pandemii, „Defectul fluturelui (The Butterfly Defect): globalizarea creează riscuri de sistem şi ce să faci în acest caz“.
    „În America de Nord şi Europa există o recalibrare, o dorinţă de angajare pe o bază mai selectivă”, a explicat el. Goldin apreciază că virusul este doar ultima forţă care dezvăluie deficienţele globalizării aşa cum aceasta s-a dezvoltat în ultimele decenii – o formă de interconectare insuficient reglementată şi plină de complicaţii care a lăsat comunităţile vulnerabile la o serie de ameninţări puternice. De la criza financiară mondială din 2008 şi până la schimbările climatice, oamenii obişnuiţi au ajuns la concluzia că nu pot avea încredere în autorităţi pentru protejarea siguranţei lor. Acest lucru le-a permis politicienilor să atace probleme legitime cu soluţii simpliste, cum ar fi protecţionismul comercial şi blindarea frontierelor.
    Acum spaima creată de coronavirus a agravat tendinţa. „Nu cred că vreun perete nu poate fi suficient de înalt pentru a oferi protecţie faţă de o pandemie sau o schimbare climatică sau oricare dintre celelalte mari ameninţări cu care se va confrunta umanitatea în viitor”, a spus Goldin. Procesul de globalizare este departe de a se fi terminat. Legăturile comerciale care produc bunurile din epoca modernă, de la computere la automobile, implică atât de multe persoane care coordonează atât de multe procese încât o industrie doar locală pare acum de neimaginat la scară extinsă. Coronavirusul în sine nu respectă frontierele, necesitând coordonare internaţională, proces facilitat de infrastructura globalizării.
    Dar, pe măsură ce măştile chirurgicale devin obiecte tot mai rare şi dorite, în timp ce şcolile din Japonia şi până în Irlanda stau închise, pe măsură ce companiile aeriene suspendă zborurile internaţionale, show-urile comerciale sunt anulate şi pieţele bursiere se prăbuşesc, producând pierderi de miliarde de dolari, panica pare să modifice contururile globalizării.
    Cel mai evident impact este asupra comerţului. Epidemia a determinat o reexaminare a dependenţei lumii de China ca punct central pentru producţie, o tendinţă care se manifesta deja în timpul războiului commercial pornit de Trump contra Beijingului. Pentru Trump, orice produs importat din China în SUA înseamnă un muncitor american fără activitate.
    Războiul comercial nu a reuşit să creeze locurile de muncă promise de preşedinte, rezultând în schimb o încetinire a producţiei în Statele Unite. Unele companii multinaţionale au mutat producţia din China în Vietnam, Bangladesh şi Mexic.
    Oficialii administraţiei Trump au considerat epidemia de coronavirus ca fiind un impuls pentru a-şi creşte presiunea asupra companiilor de a părăsi China. „Va ajuta la accelerarea revenirii locurilor de muncă în America de Nord”, a declarat secretarul de stat pentru comerţ, Wilbur Ross, la sfârşitul lunii ianuarie. Zilele trecute, principalul consilier comercial al lui Trump, Peter Navarro, care a scris o carte numită „Moarte prin intermediul Chinei”, a folosit coronavirusul ca pe un avertisment că Statele Unite au permis prea multă producţie industrială să părăsească teritoriile americane. „O mare parte din ea este în China“, a spus el pentru Fox News. „Trebuie să o recuperăm.” Mesaje asemănătoare, dar mai moderate, au putut fi auzite şi de la oficiali francezi, frustraţi de faptul că Franţa importă măşti chirurgicale din China. Mulţi din lumea manufacturieră resping astfel de discuţii ca fiind demagogie politică cu aromă de politică economică. Indiferent de ceea ce se va întâmpla, este foarte puţin probabil ca americanii să se bată pe locuri de muncă în care vor sta în spatele maşinilor de cusut sau aplecaţi peste liniile de asamblare a plăcilor cu circuite electrice. Însă este posibil să accelereze o mutare marginală a muncii de la fabricile chineze la cele din alte ţări cu salarii mici.
    „Oamenii au înţeles din războiul comercial că nu se pot baza prea mult pe China”, spune Sebastien Breteau, directorul executiv al Qima, o companie din Hong Kong care inspectează fabrici de îmbrăcăminte, electronice şi de alte bunuri produse pentru mărci internaţionale importante. De la începutul anului, a explicat el, numărul inspecţiilor făcute de Qima a crescut cu jumătate atât în ​​Vietnam, cât şi în Bangladesh.
    Epidemia a evidenţiat că fabricile şi operaţiunile de retail din întreaga lume au devenit atât de dependente de China încât o criză acolo se poate transforma rapid în probleme aproape peste tot. Economiştii presupun că în săptămânile şi lunile următoare vor apărea penurii de piese după epuizarea stocurilor.

    Producătorii din India şi Japonia se bazează pe China pentru 60% din componentele lor electronice importate, potrivit Fitch Ratings. Producătorii americani cumpără din China aproximativ jumătate din piesele electronice importate. În Italia, autorităţile au pus în carantină comunităţile industriale de la sud de Milano deoarece coronavirusul s-a răspândit acolo, ameninţând să amplifice problemele lanţurilor mondiale de aprovizionare. Italia este un furnizor major de piese auto, ceea ce înseamnă că perturbările din fabricile sale vor fi probabil resimţite în Germania şi în restul Europei.
    Însă, spun economiştii, morala acestei poveşti nu este că globalizarea e în mod obligatoriu periculoasă, ci că forţele pieţei lăsate nesupravegheate au devenit un pericol. O parte a vulnerabilităţii lumii la întreruperea lanţului de aprovizionare provine din îmbrăţişarea excesivă a aşa-numitului mod de producţie just-in-time: în loc să păstreze depozitele pline cu piesele necesare, asigurând că există suficiente rezerve orice s-ar întâmpla, fabrica modernă foloseşte internetul pentru a comanda piese pe măsură ce apare nevoia, în timp ce se bazează pe reţele globale de transport aerian şi maritim pentru a le livra sincron cu producţia. La fel cum criza financiară a demonstrat că băncile împrumutau sume uriaşe de bani fără a păstra rezerve suficiente pentru acoperirea creditelor toxice, coronavirusul a evidenţiat modul în care producţia globală a funcţionat prea neatentă, fără a ţine cont de riscuri precum cutremure, epidemii şi altele dezastre. Această situaţie este rezultatul direct al supremaţiei intereselor acţionarilor în economia globală, cu tot ceea ce produce profituri pe termen scurt, lăsând pe plan secund consideraţiile prudente cu privire la riscurile pe termen lung.
    „Costă să ai pe stoc”, a spus Goldin, expertul de la Oxford. „Ai presiunea pieţei şi raportări trimestriale, iar analiştii îţi respiră în ceafă. Nu poţi spune: «Bine, avem profituri mai mici, dar mai multă rezistenţă».” Dar, dacă unii sunt înclinaţi să folosească coronavirusul ca o oportunitate pentru a scrie epitaful globalizării, alţii spun că acest lucru ar ignora faptul că focarul a apărut într-un centru de producţie global, a fost propulsat de călătoriile aeriene moderne şi răspândit de impulsul uman de a se deplasa. „Acesta e doar un indiciu că globalizarea este ceea ce este“, a declarat Maria Demertzis, economist şi director adjunct la Bruegel, o instituţie de cercetare din Bruxelles. „Oamenii vor dori întotdeauna să călătorească. Ei vor dori întotdeauna să facă comerţ. Răspunsul este să nu construiţi din nou ziduri. Aveţi nevoie de mai multă cooperare şi informaţii clare.”
    Pentru Will Hutton, editorialist la The Guardian, coronavirusul înseamnă că o formă de globalizare, de piaţă liberă nereglementată, cu predispoziţie la crize şi pandemii, este cu siguranţă pe moarte. Însă se naşte o altă formă care recunoaşte interdependenţa şi primatul acţiunii colective bazate pe dovezi.

  • Bursele europene „aleargă” în zig-zag marţi dimineaţă, în timp ce contractele futures pe Dow Jones în SUA fac un salt de 800 de puncte

    Bursele europene au intrat într-un rollercoaster marţi dimineaţă pe fondul pachetelor de stimul economic anunţate de mai multe guverne europene pentru a combate efectele coronavirusului.

    În primele 40 de minute de tranzacţionare, indicele pan-european Stoxx 600 a trecut de la plus 3,6%, la minus 1%.

    În acelaşi timp, indicele francez CAC 40 a fluctuat de pe „verde” pe „roşu”, tranzacţionându-se la ora redactării acestui material pe minus 0,8%.

    Indicele german DAX a fluctuat până la o scădere de 1% în prezent, în timp ce indicele spaniol IBEX 35 se tranzacţionează pe o creştere de 2,3%. Pe bursa londoneză, FTSE 100 înregistrează o scădere de 1,5%.

    Luni, Stoxx 600 a scăzut cu aproape 5% ceea ce a dus la o scădere totală de 30% doar în ultima lună.

    Cum încearcă autorităţile să aducă stabilitate

    Franţa a interzis temporar tranzacţiile de tip short pentru un număr de 92 de companii listate, timp de o zi, urmând decizii similare luate de Italia şi Belgia.

    Spania a luat o decizie asemănătoare însă interdicţia se aplică timp de o lună, cu posibilitate de prelungire.

    Tranzacţiile short sunt atunci când investitorii împrumută acţiuni pentru a le vinde mai departe, în speranţa că le vor cumpăra înapoi pe mai puţini bani pentru a le înapoia – păstrând diferenţa. Această practică accentuează volatilitatea din piaţă în perioade de stres ridicat.

    Cum arată bursa americană

    Contractele futures (n.r: care indică poziţiile pe care le vor cumpăra investitorii în şedinţa de tranzacţionare) indicau creşteri marţi dimineaţă după ce Wall Street-ul a înregistrat luni una dintre cele mai proaste şedinţe din ultimele decenii, pe fondul epidemiei de coronavirus.

    La 10.30 (ora României), contractele futures pe indicele Dow Jones erau în creştere cu 800 de puncte, ceea ce indică o creştere la deschiderea şedinţei de 1.000 de puncte.

    Contractele futures pe S&P 500 şi Nasdaq 100 indicau, de asemenea, creşteri.

    Evoluţiile vin după ce preşedintele american Donald Trump a scris pe Twitter că „Statele Unite vor susţine puternic industriile afectate, precum liniile aeriene şi altele, care sunt infectate de virus. Vom fi mai puternici ca niciodată”.

  • Peste 2,6 milioane de turişti străini s-au cazat în România şi au cheltuit 6,9 miliarde lei

    Numărul de turişti străini cazaţi în structurile de cazare turistică a fost de 2,67 milioane şi cheltuielile acestora însumând 6,89 miliarde de lei, potrivit datelor INS, publicate marţi.

    În trimestrul al patrulea, numărul total de nerezidenţi cazaţi în structurile de cazare turistică colective a fost de 563.700 turişti, cheltuielile acestora însumând 1,41 miliarde de lei.

    Afacerile (inclusiv participarea la congrese, conferinţe, cursuri, târguri şi expoziţii) au reprezentat principalul motiv al sejurului petrecut de către 54,5% dintre turiştii nerezidenţi sosiţi în România în anul 2019, cheltuielile acestora reprezentând 57,5% din total, mai arată Institutul Naţional de Statistică (INS).

    45,5% dintre turiştii nerezidenţi sosiţi în România în anul 2019 au călătorit în scop particular, în principal pentru vacanţe (68,2%) şi pentru vizita rudelor şi prietenilor (10,3%). Călătoriile în scop particular includ călătoriile pentru vacanţe, cumpărături, evenimente culturale şi sportive, vizitarea prietenilor şi rudelor, tratament medical, religie, tranzit şi alte activităţi.

    Din totalul cheltuielilor pentru afaceri, ponderea cea mai mare o reprezintă cheltuielile pentru cazare (49,9%), fiind preferată în special cazarea cu mic dejun inclus (92,2% din totalul cheltuielilor pentru cazare). Cheltuielile turiştilor nerezidenţi în restaurante şi baruri au fost de 17,9%, iar cele pentru cumpărături au reprezentat 13,1%. Din totalul cheltuielilor pentru cumpărături 45,0% au fost destinate alimentelor şi băuturilor, iar 32,9% cadourilor şi suvenirurilor. Cheltuielile pentru închirierea de autoturisme au avut o pondere de 52,1% din totalul cheltuielilor pentru transport, iar cheltuielile pentru acces în parcuri de distracţii, târguri, cazinouri, săli de jocuri mecanice au reprezentat 39,6% din totalul cheltuielilor pentru recreere.

    Din totalul nerezidenţilor sosiţi în România în 2019, 48,6% şi-au organizat sejurul prin agenţii de turism, iar 32,3% şi-au organizat singuri sejurul. Principalul mijloc de transport utilizat pentru a sosi în România a fost avionul, folosit de 80,7% din numărul total de turişti, în timp ce 11,0%, au utilizat autoturisme proprii, 6,8% autocare şi autobuze, iar 1,5% au sosit cu alte mijloace de transport (tren, ambarcaţiuni fluviale, autoturisme închiriate, motociclete etc.).

  • Decizia luată de Wizz Air pentru toţi clienţii care şi-au cumpărat bilete de zbor în această perioadă

    Wizz Air a anunţat astăzi că, din cauza volumului semnificativ mai mare de zboruri anulate ca urmare a restricţiilor de călătorie impuse pentru combaterea pandemiei COVID-19, a automatizat procesul de rambursare a clienţilor afectaţi, încărcând automat 120% din tariful original sub formă de credit de companie în conturile WIZZ ale clienţilor săi.

    În paralel cu introducerea procesului de rambursare automatizat, compania aeriană îşi va dezactiva temporar funcţia de înregistrare a cererilor online, până cel târziu la 14 aprilie 2020, pentru a se asigura că poate gestiona volumul de peste 100 de ori mai mare de anulări primite în ultima perioadă. Wizz Air doreşte să-i asigure pe toţi clienţii săi că, chiar dacă ar putea dura mai mult decât de obicei, toate cererile vor fi gestionate şi clienţii vor fi eligibili pentru o rambursare pentru zborul sau zborurile anulate.

    În timp ce procesul automat de rambursare a banilor pentru agenţiile de turism este dezvoltat cu prioritate mare, Wizz Air roagă agenţiile de turism să contacteze centrul de apel al companiei aeriene.

    Pasagerii care şi-au făcut rezervările prin intermediul agenţiilor de turism – inclusiv agenţiile de turism online – ar trebui să ia legătura cu compania de la care şi-au achiziţionat biletele.

    În această perioadă extrem de neobişnuită, vă rugăm să aveţi răbdare şi să folosiţi cât mai mult posibil platformele noastre de gestiune individuală, accesibile din e-mail-uri primite, pentru a minimiza traficul către centrele noastre de apeluri extrem de ocupate.

    Deşi este în afara controlului Wizz Air, compania aeriană îşi cere scuze pentru neplăcerile pe care interdicţiile de călătorie şi, implicit, anulările le-ar fi putut provoca şi reasigură că gestionarea cererilor şi rambursarea sunt o prioritate principală.

  • 184 de persoane confirmate cu noul coronavirus, în România, după 16 cazuri noi

    Numărul persoanelor confirmate cu noul coronavirus creşte la 184, cu 16 mai multe faţă de ultima raportare, potrivit informării de marţi dimineaţa a Grupului de Comunicare Strategică.

    Au fost înregistrate alte 16 noi cazuri de îmbolnăvire, după cum urmează: 7 în Iaşi, 2 în Suceava, 2 în Neamţ şi câte unul în Ialomiţa, Mureş, Botoşani, Bistriţa Năsăud şi Vrancea. Persoanele confirmate pozitiv au vârste cuprinse între 21 şi 65 de ani.

     

     

  • Şcolile private îşi mută activitatea în online. Peste 250 de părinţi au fost prezenţi online la cea de-a treia ediţie a conferinţei “Copilul tau, campion la viaţă” organizată de Shakespeare School

    În martie 2020, Shakespeare School, Centru de Limba Engleză din Bucureşti, fondat de Adriana Alionte, a organizat online cea de-a treia ediţie a conferinţei “Copilul tău, campion la viaţă”.

    Interesul celor peste 250 de părinţi care au participat online la acest eveniment confirmă, încă o dată, nevoia certă a unei schimbări în sistemul de educaţie tradiţional. Cu atât mai mult în perioade de criză, concentrarea exclusivă pe livrarea mecanică de informaţii şi ignorarea realităţii socio-emoţionale a procesului educativ trebuie înlocuită cu o nouă viziune în care bunăstarea copiilor să fie principala prioritate, spun reprezentanţii instituţiei de învăţământ.

    “Mă bucur că am reuşit să fim împreună online de această dată. Întrucât trăim vremuri incerte, ne-am adaptat situaţiei şi ne-am mutat online, pentru cea de-a treia ediţie a Conferinţei – Copilul tau, campion la viaţă. Este foarte important ca şi în această perioadă să acordăm atenţie abilităţilor esenţiale ce asigură succesul copiilor noştri. Este momentul perfect pentru a-i învăţa pe copii să se descurce, să se adapteze chiar şi în cazul unor situaţii stresante. Astfel, ei vor putea face faţă tuturor provocărilor şi îşi vor găsi calea prin labirintul uneori complicat al vieţii”, a declarat Adriana Alionte, fondator Shakespeare School.

    Shakespeare School este activă pe piaţă de 18 ani, perioadă în care a avut peste 25.000 de cursanţi. Instituţia de învăţământ a devenit Gold Preparation Centre în 2020.

     

  • Cîţu: Există variantă să amânăm pentru două luni plata impozitului pe venit pentru persoane fizice

    Ministrul de Finanţe Florin Cîţu a anunţat că există varianta de a amâna, pentru două luni, plata impozitului pe venit pentru persoane fizice, însă doar pentru anumite sectoare, acolo unde sunt probleme. El a precizat că marţi va fi definitivată varianta aleasă şi măsura.

    „Ne uităm şi la măsuri în ceea ce priveşte impozitul pe venit pentru persoane fizice şi astăzi se va definitiva şi această măsură, vedem cum va fi ea la final. Sunt mai multe variante. Există varianta să amânăm pentru două luni de zile plata impozitului pe venit pentru persoane fizice, dar pentru anumite sectoare, nu pentru toată lumea, acolo unde sunt probleme. Sunt mai multe variante, discutăm cu oamenii de afaceri şi vedem care este cea mai bună variantă în acest moment. Trebuie să ne gândim că nu ştim cât va dura această stare şi trebuie să dozăm oarecum eforturile, nu vrem să luăm toate măsurile acum şi apoi să rămânem fără a avea resurse în perioada următoare”, a declarat Florin Cîţu, marţi, la RFI.

    Liberalul a adăugat că deja au fost anunţate câteva măsuri, cum ar fi faptul că nu se mai pune poprire pe conturi sau prelungirea termenului pentru depunerea declaraţii de venit şi pentru impozitele locale.

    „Deja am anunţat câteva măsuri. Am prelungit termenul pentru depuneri de declaraţii, atât pentru impozite locale, cât şi pentru declaraţii de venit, atribuţiile ANAF au fost oarecum diluate, controalele se pot face la distanţă, nu mai punem popriri pe conturi, în ceea ce priveşte executarea silită la fel, suntem foarte atenţi, doar acolo unde sunt hotărâri judecătoreşti, continuăm să returnăm TVA”, a completat Cîţu.

    Chestionat cum vor fi rezolvate problemele sectoarele economice cu dificultăţi, în contextul coronavirusului, Florin Cîţu a spus: „Deja primim informaţii, oamenii merg deja în şomaj, sunt companii care au scăderi de producţie, aici vom avea criterii, scăderea cifrei de afaceri, comenzi etc.. Ştim foarte bine că de exemplu în industria HORECA sau în industria evenimentelor, unde deja nu poţi să mai ai adunări mai mari de 50 de persoane, este clar că acolo există o problemă şi acolo nici nu mai trebuie să îţi pui semne de întrebare dacă au fost sau nu afectate de această situaţie”.

    El a mai precizat că au fost comandate 36 de milioane de măşti, iar bugetul Ministerului Sănătăţii a fost suplimentat.

    „Ieri (luni – n.r.), am mai făcut o comandă de 1,1 miliarde de lei, măşti, mănuşi, teste, chiar şi două spitale mobile. Am comandat de exemplu 36 de milioane de măşti. Până acum, s-au distribuit către Ministerul Sănătăţii în plus faţă de ce aveau la buget 1,7 miliarde de lei şi suntem dispuşi să cheltuim mai mult în această perioadă”, a conchis Cîţu.

  • Producătorul mărcii româneşti Topoloveni şi Topoloveana a donat dulceaţă unor centre de carantină

    Sonimpex Topoloveni, producătorul mărcii internaţionale „Magiun de prune Topoloveni”, a donat ieri, pe 16 martie, produsele sale pentru cei aflaţi în carantină. Astfel, reprezentanţii producătorului înfiinţat de Bibiana Stănciulov au trimis către centrele de carantină, în colaborare cu Organizaţia de Serviciu Comunitar Rotary Club Bucureşti Cişmigiu, „1000 de borcane de magiun de prune, 250 de borcane de magiun de struguri şi 120 de borcane de dulceaţă de căpşune – produse 100% naturale româneşti marca Topoloveni Si Topoloveana”.

    „Ne propunem să ajutăm românii în perioada de criză, dar şi să atragem atenţia altor potenţiali donatori din România asupra importanţei carităţii pentru comunitate în aceste momente.

    Chemăm pe cei care pot contribui la această iniţiativă să ni se alăture! Ca producători de alimente suntem direct răspunzători de sănătatea românilor şi direct implicaţi în ieşirea din situaţia de criză sanitară şi alimentară actuală.”

     

  • Cum poate criza să scoată ce-i mai rău din umanitate. O femeie aflată într-un supermarket a atacat un bărbat cu un cuţit, într-un conflict pornit de la hârtie igienică

    O femeie aflată într-un supermarket din Australia a încercat să atace un bărbat cu un cuţit, într-un conflict pornit de la hârtie igienică, un student de origine chineză a fost bătut pe stradă în Londra, iar protestatarii de pe o insula din Oceanul Indian au îatacat cu pietre o navă de croazieră.

    Incidente iraţionale ca acestea nu reprezintă neapărat o regulă, însă mentalitatea “fiecare pentru el” pare să fie cea mai populară.

    Liderii naţiunilor afectate încearcă să menţină controlul asupra situaţia, impunând măsuri şi promiţând că îşi vor îmbunătăţi sistemele de sănătate.

    Cu toate acestea, ţările afectate nu au reuşit să se coordoneze prea bine într-o problemă la nivel global. India, responsabilă pentru aproximativ 20% din volumul de medicamente, a oprit exportul unora dintre acestea.

    Stocul de măşti la nivel global este din ce în ce mai mic, pentru oamenii le cumpără chiar dacă nu au nevoie de ele.