Blog

  • România avea în luna martie 441.200 de şomeri, cu 25.200 mai putini decât în februarie, rata şomajului coborând la 5,3%

    România avea în luna martie 441.200 de şomeri (de 15-74 ani), cu 25.200 mai putini decât în februarie, rata şomajului coborând uşor, la 5,3%, cu 0,3 puncte procentuale sub nivelul din februarie 2024, arată datele INS publicate marti.

    Cel mai mare procent se mentine pe categoria de vârstă 15-24 de ani, unde rata ajunge la 22,1%.

    Pentru persoanele adulte (25-74 ani), rata şomajului a fost estimată la 4,2% pentru luna martie (3,9% în cazul femeilor şi 4,5% al bărbaţilor).

    Numărul şomerilor în vârstă de 25-74 ani reprezenta 74,1% din numărul total al şomerilor estimat pentru luna martie 2024.

     

    Rata şomajului la bărbaţi a fost cu 0,8 puncte procentuale mai mare decât la femei (valorile respective fiind 5,7% în cazul persoanelor de sex masculin şi 4,9% în cazul celor de sex feminin).

    În martie 2023, numărul de şomeri era de 454.100 persoane.

     

     

     

  • Gabriela Firea: Adulţii cu handicap trebuie să primească integral stimulentul

    „Le promit celor aproape 80.000 de bucureşteni cu dizabilităţi, adulţi şi copii, că le voi fi din nou alături ca primar general. Nu sunt vorbe mari, ci fapte, aşa cum au fost şi în mandatul anterior ca primar general. Până în septembrie 2020, peste 200.000 de bucureşteni, din toate categoriile sociale, au beneficiat de stimulente financiare acordate de Primăria Capitalei, în valoare de circa 240 de milioane de euro”, arată Firea.

    Aceasta adaugă că a avut o întâlnire cu Daniela Tontsch, preşedinta Consiliului Naţional al Dizabilităţii, Tudorel Tupiluşi, preşedintele Asociaţiei Nevăzătorilor din România şi câteva persoane cu dizabilităţi.

    „În primul rând, trebuie să înceteze nepăsarea şi dispreţul din ultimii patru ani! Adulţii cu handicap trebuie să primească integral stimulentul votat de majoritatea social-democrată în 2017. De doi ani, în fiecare lună, suma a fost înjumătăţită ilegal la 250 de lei. Astăzi, doar prin votul consilierilor generali social-democraţi au fost incluse în buget sumele necesare pentru a reduce datoria. Împreună cu majoritatea solidă pe care o voi avea în Consiliul General, voi plăti integral aceste sume. Vom actualiza şi mări acest stimulent tocmai pentru că înţelegem cât de mare este nevoia acestor oameni.
    În plus, împreună cu asociaţiile de profil, vom pune bazele unui sistem de transport dedicat persoanelor cu dizabilităţi, un tip de taxi cu maşini adaptate. Am avut un astfel de proiect în mandatul anterior, Abilitaxi, şi îl vom adapta şi dezvolta”,promite Gabriela Firea.

    Ea menţionează vă a inclus în programul de guvernare locală un capitol destinat domeniului social: „Este nevoie de locuinţe sociale în Capitală. Tocmai din acest motiv am început construcţia blocurilor din Prelungirea Ghencea, alt proiect blocat în mandatul actualului primar. Vom continua şi finaliza toate blocuri, câteva sute de apartamente. Centrele de zi sau de tip respiro, pentru copiii şi adulţii cu dizabilităţi, sunt o mare nevoie şi sunt convinsă că le putem înfiinţa cu ajutorul primăriile de sector. Aceste proiecte pot părea mai puţin importante decât cele de infrastructură mare, poduri, pasare, reparaţiile ţevilor, consolidarea clădirilor, însă, şi aici este vorba tot de oameni şi nu cred că e de prisos să sprijin copii sau adulţi în nevoie”.

  • Vremea devine mai caldă decât normalul perioadei, dar va ploua mult în următoarele două săptămâni

    Săptămâna 6 – 13 mai

    Valorile termice se vor situa uşor peste mediile multianuale în regiunile vestice, în timp ce în restul teritoriului vor fi apropiate de cele normale pentru această perioadă. Cantităţile de precipitaţii vor fi excedentare în vestul, sud-vestul şi local în centrul ţării şi deficitare în rest.

    Săptămâna 13 – 20 mai

    Temperaturile medii vor fi uşor mai ridicate decât cele normale pentru această perioadă în cea mai mare parte a ţării.Regimul pluviometric va fi excedentar în regiunile nord-vestice, deficitar în cele sudice şi apropiat de normal în rest.

    Săptămâna 20 – 27 mai

    Temperatura medie a aerului va avea valori uşor mai ridicate decât cele normale pentru această perioadă în majoritatea regiunilor.Cantităţile de precipitaţii vor fi în general apropiate de cele normale pentru această perioadă în majoritatea regiunilor.

    Săptămâna 27 mai – 3 iunie

    Mediile valorilor termice se vor situa uşor peste normele climatologice ale perioadei.Regimul pluviometric va fi în general apropiat de cel normal pentru acest interval în toate regiunile

  • Bilanţul morţilor din Rafah creşte. Qatar trimite o delegaţie la Cairo

    Într-un comunicat de presă, Ministerul de Externe al Qatarului a anunţat că trimite marţi o delegaţie la Cairo, în Egipt, „pentru a relansa negocierile indirecte între cele două părţi (…) în speranţa de a ajunge la un acord pentru o încetare imediată şi permanentă a focului în Fâşia Gaza în schimbul prizonierilor şi ostaticilor”.

    Armata israeliană a făcut marţi bombardamente intense la Rafah, în sudul Fâşiei Gaza.

    Apărarea civilă a teritoriului palestinian a raportat „numeroşi morţi” în cursul nopţii. Iar spitalul kuweitian din oraş a declarat că a primit „11 morţi” şi „zeci de răniţi” în urma atacurilor, ridicând de la cinci numărul iniţial al morţilor, onform France 24.

  • Cel mai puternic atac al SUA împotriva puterii Big Tech se apropie de punctul culminant. Verdictul într-un proces intentat Google ar putea crea un precedent şi pentru alţi giganţi din sector

    Google este pe cale să afle care îi este soarta. Recent, avocaţii depar­ta­mentului american de justiţie, procurorii generali şi Google şi-au adus argumentele finale într-un caz ce durează de un an, US et al. v. Google, şi care încearcă să determine dacă gigantul tech a încălcat regulile federale antitrust pentru a-şi păstra poziţia dominantă pe segmentul de căutare online.

    Dar nu numai soarta Google este în joc. Verdictul din acest caz va avea implicaţii majore şi pentru alţi giganţi tech ca Amazon, Apple şi Meta, potrivit Business Insider.

    Guvernul pretinde că Google a concurat neloial când a plătit Apple şi altor companii miliarde de dolari pentru a gestiona automat căutările de pe telefoane mobile şi web brows­ere. Google insistă la rândul său că consumatorii îi folosesc motorul de căutare pentru că este cel mai bun produs, scrie The New York Times.

    În următoarele săptămâni sau luni, judecătorul care a supervizat cazul, Amit P. Mehta, va emite un verdict care ar putea schimba modul în care Google face afaceri sau chiar ar putea diviza compania sau care ar putea absolvi gigantul tech complet.

    Mulţi experţi antitrust se aşteap­tă ca verdictul să fie undeva la mijloc, declarând doar că unele tactici Google sunt în afara limitelor.

    Procesul este cel mai puternic atac de până acum la adresa vastei puteri a giganţilor tech de astăzi, care defi­nesc o eră în care miliarde de oameni din întreaga lume depind de produ­se­le lor pentru informaţii, in­teracţiu­ne socială şi comerţ. Autori­tăţile ame­ricane de regle­mentare au dat de asemenea în jude­cată Apple, Amazon şi Meta în ulti­mii ani pentru comportament mo­no­polist, iar cazul împotriva Google va stabili probabil un precedent juridic pentru întregul grup.

    „Aceasta va fi cea mai impor­tan­tă decizie şi cel mai important pro­ces antitrust al secolului 21“, arată Rebecca Haw Allensworth, profesor la Vanderbilt Law School. În centrul cazului se află poziţia dominantă a Google în căutările online, care gene­rează profituri de miliarde anual.

    Departamentul de Justiţie spune că motorul de căutare al Google realizează aproape 90% din căutările de pe web.

    Compania a cheltuit 26,3 miliarde de dolari doar în 2021 pentru a deveni motorul de căutare de default pe browsere ca Safari şi Firefox.

    Satya Nadella, CEO-ul Microsoft, spune că poziţia dominantă a Google transformă internetul în „Google web“, şi că se teme de un viitor în care Google ar utiliza tactici similare pentru a domina sectorul AI aflat în dezvoltare explozivă.

    Dacă judecătorul va decide împotriva Google în vreun fel, acesta va trebui să determine în ultimă instanţă cum să corecteze comportamentul ilegal. În această fază a procesului, Google şi guvernul ar putea avea ocazia de a prezenta judecătorului argumente cu privire la posibile soluţii pentru probleme identificate în acest caz.

    Deşi guvernul nu a dezvăluit ce măsuri ar putea cere dacă judecătorul decide în favoarea sa, acesta ar putea cere schimbări structurale ale businessului Google. Dar aceasta ar fi o opţiune mai surprinzătoare, spun experţii.

    Decizia judecătorului Mehta ar putea transforma industria tech şi seta un precedent pentru viitoarele încercări de controlare a tacticilor acesteia.

     

     

  • Ţara din Europa care se pregăteşte pentru un război la scară largă cu Rusia. ”Am testat deja economia de război, trebuie să fim pregătiţi pentru o criză pe termen lung”

    Finlanda şi-a testat cu succes capacitatea de a gestiona o economie de război şi a început să depoziteze echipamente militare în afara graniţelor naţionale, în timp ce ţara nordică renumită pentru nivelul său ridicat de pregătire face faţă unei Rusii din ce în ce mai agresive.

    Generalul-locotenent Mikko Heiskanen, adjunctul şefului de stat major pentru armament şi logistică în cadrul forţelor de apărare finlandeze, a declarat pentru Financial Times că Finlanda a verificat recent peste 1.000 de acorduri pe care le are cu companii private pentru a produce echipamente sau a furniza servicii pentru vremuri de război.

    „Trebuie să fim pregătiţi pentru o criză pe termen lung… . Am activat unele dintre acestea, am verificat toate acordurile, am testat achiziţiile nu doar pentru muniţie, ci şi pentru alte materiale. Testăm planurile şi pregătirea partenerilor noştri strategici”, a declarat Heiskanen, al cărui titlu de post în finlandeză se traduce prin şeful economiei de război.

    Finlanda, care are cea mai lungă graniţă cu Rusia dintre toate ţările NATO sau UE, este bine cunoscută pentru faptul că, timp de decenii, s-a concentrat asupra unui posibil atac din partea vecinului său estic, ceea ce a dus la un nivel de pregătire poate fără egal în lumea occidentală. Finlanda a luptat în numeroase conflicte cu Rusia, cel mai cunoscut fiind Războiul de iarnă din 1939-40, în care ţara nordică a provocat sute de mii de victime armatei sovietice invadatoare.


     

  • Marius Boloş, un gentleman la Bucureşti, printre artiştii lirici

    Marius Boloş este un artist liric destul de atipic printre semenii săi. Un Gentleman la Bucureşti. Un bun simţ extraordinar, un suflet primenit în Ardeal, o dedicare în continuă învăţare a tehnicii muzicale şi un respect pentru colegii de breaslă şi artişti în general, care nu îi este pe măsură compensat.


    de Georgiana Gheorghe,
    colaborator, femeie de afaceri, pasionată de artă


    Pe basul Marius Boloş l-am remarcat acum 6 ani, când mi-am reluat obiceiurile din facultate, de a frecventa ritualic opera şi teatrul. M-a impresionat extraordinar de mult în rolul Méphistophélès, din „Faust“-ul lui Charles Gounod. A interpretat perfect rolul complex al personajului, de la ludic la diabolic, trecând prin toate nuanţele de caracter. În actul IV – Noaptea Valpurgiei – domina efectiv scena, chiar şi atunci când nu interpreta nicio arie. Mi se întâmplă rar să apreciez rolurile interpretate de bas sau bariton, întrucât urechea şi inima îmi sunt legate într-un fel straniu şi, la nivel mental, prin asociere cu rolurile negative în care ei sunt de cele mai multe ori plasaţi de compozitori, resping şi tonalitatea joasă a vocilor lor. Marius însă, vine să îmi mai îmbuneze această percepţie.

    Am avut ocazia să discutăm de mai multe ori şi, de fiecare dată, personalitatea lui manierată, elegantă şi calină m-a ajutat să fac încă un pas către rolurile interpretate de bas-baritoni. Apogeul acceptării a fost chiar opera „Oedip“, recent montată la Opera Naţională Bucureşti, o operă dominată de voci masculine baritonale. Deşi îl iubesc pe Enescu, nu am putut merge să văd vechea montare a Operei bucureştene. Afişul cu distribuţia nu m-a convins. În noua montare în regia lui Stefano Poda, distribuţia este generoasă şi poţi alege.

    Marius Boloş este un artist liric destul de atipic printre semenii săi. Un Gentleman la Bucureşti. Un bun simţ extraordinar, un suflet primenit în Ardeal, o dedicare în continuă învăţare a tehnicii muzicale şi un respect pentru colegii de breaslă şi artişti în general, care nu îi este pe măsură compensat, în opinia mea. L-am văzut în aproape toate operele în care are rol şi în mai multe concerte şi, de fiecare dată, am avut aceeaşi bucurie la final de spectacol. Ajuns la maturitate deplină în carieră sunt foarte curioasă cum va evolua, având în vedere ritmul foarte lent de proiecte noi în universul operistic românesc. Vă invit să citiţi interviul cu basul Marius Boloş şi să îl căutaţi pe afişele calendarelor operelor din ţară sau ale concertelor de la filarmonici, Ateneu sau Casa Radio.

    În ce spectacole te pot vedea iubitorii artei lirice? Care este cea mai longevivă producţie a ONB în care ai rol?

    Chiar dacă mai este puţin până la finalul stagiunii, sunt câteva spectacole pe care le am în repertoriu şi le joc în următoarea perioadă, aşa că vă aştept cu mare drag în sala Operei Naţionale din Bucureşti. Pe data de 10 mai va fi un spectacol „Don Carlo” de G. Verdi, în care interpretez rolul Marelui Inchizitor. Acest rol este unul care mă reprezintă şi pe care îl joc cu foarte multă plăcere. Pot spune că este unul dintre rolurile mele preferate. Pe data de 19 mai va fi un nou un spectacol „Tosca” de G. Puccini. Ambele spectacole au distribuţii de excepţie, Aurelia Florian şi Carmen Topciu, două voci remarcabile de talie internaţională. Apoi, la finalul lunii iunie, pe 29 şi 30, vom avea premiera operei mozartiene „La clemenza di Tito”. Regia poartă semnatura lui Tompa Gabor, iar scenografia, Adrian Damian.

    Cea mai longevivă producţie a ONB în care mă regăsesc şi eu este spectacolul „Madama Butterfly”, de G. Puccini, a cărui montare împlineşte anul acesta 70 de ani.

    Care rol îţi este cel mai aproape de suflet? Pe portativul cărui compozitor te simţi în elementul tău, simţi că timbrul tău se lipeşte cel mai bine?

    Cred cu certitudine că în viaţa fiecărui artist al scenei lirice vine o vreme când ştie ce este „scris pentru vocea lui“. Wagner şi Verdi sunt, fără îndoială, în vârful preferinţelor mele. Admir genialitatea gândirii muzicale, de a sparge graniţele sonorităţilor tradiţionale pe care apoi le împletesc cu fragilitatea sentimentului pur. Astfel au reuşit să creeze opere atât de captivante şi profunde. Dacă mă raportez la rolurile de care sunt legat sufleteşte, acestea sunt cele care mă pun în dificultate şi pot scoate din vocea mea cele mai variate culori timbrale, conturând personaje intense şi complexe. Mă simt foarte apropiat de personaje precum Hagen din „Götterdämmerung” şi Marele Inchizitor din „Don Carlo”. Aceste roluri îmi permit să explorez întregul ambitus al vocii mele şi să transpun în muzică cele mai înălţătoare emoţii şi trăiri. Sunt un om norocos şi fericit pentru că pot trezi la viaţă un personaj dramatic sau comic şi pot împărtăşi această experienţă şi pasiune cu publicul.

    Mi-aş dori ca R. Wagner să fie nelipsit în programul stagiunilor viitoare.

    Se apropie vacanţa de vară dintre stagiuni. Ce proiecte ai pentru vară pe plan artistic?

    Am câteva debuturi la care lucrez. Unul dintre ele îl reprezintă rolul toreadorului Escamillo din opera „Carmen” de Bizet.

    Ai colaborări internaţionale, cu alte opere din Europa sau din afara spaţiului european?

    Momentan nu am. Am avut câteva colaborări cu opere din Germania, Norvegia şi Bulgaria care mi-au adus mari satisfacţii profesionale şi au adus o valoare semnificativă proiectelor mele. Sunt şi în căutarea unei agenţii de impresariat artistic, deoarece în Europa funcţionează lucrurile mult mai bine aşa.

    De trei ani, la începutul verii, ONB organizează Bucharest Opera Festival. Care este opinia ta referitor la acest ambiţios proiect?

    Consider că Bucharest Opera Festival este o iniţiativă strălucită şi necesară în peisajul cultural al capitalei noastre. Este impresionant de văzut cum acest festival şi-a câştigat o recunoaştere internaţională în doar trei ani de la debut. Apreciez eforturile şi dăruirea managementului ONB în organizarea acestui eveniment, care aduce bucurie şi artă în inimile publicului nostru şi oferă posibilitatea de a vedea titlurile reprezentative ale celorlalte opere din România pe scena bucureşteană.

    La ce festivaluri de operă ţi-ar plăcea să mergi cu producţii ale ONB sau cu ale altor teatre lirice cu care colaborezi?

    Visul meu este să cânt la Arena di Verona, unul dintre cele mai iconice locuri din lume pentru operă. Atmosfera istorică şi prestigiul acestei scene ar fi cu adevărat incredibil de experimentat, iar posibilitatea de a performa în acest cadru grandios ar fi o onoare fără egal.

    Mi-ai spus că în afara rolurilor de operă, eşti activ şi în corul bisericii. Ce simţi că îţi aduce acum această colaborare? Făcând trecerea de la seminar către operă ţi-ai dorit să nu pierzi legătura cu repertoriul coral de gen?

    Colaborarea mea în corul bisericii aduce o dimensiune spirituală şi comunitară aparte. Este o modalitate de a mă conecta cu muzica sacrală şi de a împărtăşi această experienţă cu alţi credincioşi. În timp ce mă îndreptam către operă, mi-am dorit să păstrez legătura cu repertoriul coral deoarece consider că este o parte importantă a formării mele muzicale şi îmi îmbogăţeşte perspectiva artistică. De 18 ani, de când sunt în Bucureşti, activez constant şi în acest domeniu. Mi-am făcut mulţi prieteni aici şi am trăit momente foarte frumoase.

    Cu ce alte instituţii culturale colaborezi pentru opere în concert? Te-am văzut destul de des la Casa Radio.

    Colaborez cu toate instituţiile culturale din România, atât opere, cât şi filarmonici. Opera din Constanţa este singura instituţie unde încă nu am cântat, dar cu siguranţă se va ivi acestă oportunitate.

    Ai un artist liric care te inspiră şi îţi este model?

    Sunt foarte mulţi artişti pe care îi urmăresc şi îi admir, dar cel care mă impresionează cel mai mult este Luciano Pavarotti. Uneori îmi doresc să fi fost tenor… Admir nu doar talentul său vocal extraordinar, ci şi pasiunea şi devotamentul pe care le-a adus în fiecare interpretare, completate cu o tehnică vocală fără cusur. El reprezintă un model pentru mine prin dedicarea sa faţă de arta operistică şi abordarea sa autentică a muzicii. În afară de Luciano Pavarotti, îmi atrag atenţia şi alţi artişti lirici, printre care se numără basul italian Cesare Siepi, basul american Samuel Ramey şi basul finlandez Martti Talvela. Fiecare dintre aceşti interpreţi aduce unicitate şi profunzime în interpretările lor, contribuind la diversitatea şi bogăţia artei vocale.

    Ce simţi că lipseşte universului artei lirice în România? Personal, am constatat ca sunt premiere destul de rare, se montează aceleaşi opere consacrate şi foarte cunoscute. Crezi că nu există public pentru titluri noi? Buget sau regizori?

    Este adevărat că în România, în universul artei lirice, lipseşte uneori diversitatea în ceea ce priveşte selecţia operelor montate şi inovaţia în regii. Se montează adesea aceleaşi opere consacrate şi cunoscute. Există mai multe motive posibile pentru această situaţie, printre care pot fi incluse bugetul limitat, lipsa de resurse financiare pentru producţii mai elaborate, precum şi lipsa de regizori şi echipe artistice specializate care să aducă idei noi şi proaspete în interpretarea operelor. De asemenea, există uneori o teamă de a risca cu titluri noi din cauza incertitudinii în ceea ce priveşte atragerea publicului. Cu toate acestea, ar exista probabil un public interesat de titluri noi şi abordări creative, iar o mai mare diversitate şi inovaţie ar putea aduce un suflu nou în peisajul operistic din România. Un exemplu de luat în seamă este noua montare a operei „Oedipe” de G. Enescu de pe scena Operei bucureştene, în regia lui Stefano Poda şi conducerea muzicală a lui Tiberiu Soare, spectacol care s-a jucat cu casa închisă la toate reprezentaţiile şi care a reuşit să-l plaseze pe Enescu pe înaltele culmi ale geniului creator.   

     

    Bio

    Basul Marius Boloş abordează o variată paletă repertorială şi stilistică, timbrul şi tehnica sa fiind calităţi remarcate în lucrări de la Bach şi Mozart la Verdi şi Wagner, fiind unul dintre cei mai valoroşi artişti ai generaţiei sale.

    Odată cu debutul în Regele Heinrich din opera „Lohengrin” de R. Wagner în 2011 pe scena Operei Naţionale Bucureşti sub bagheta maestrului Cristian Mandeal se conturează viitorul drum spre repertoriul de bas dramatic. Urmează apoi debuturi încununate de succes în Zaccaria din opera „Nabucco” şi Marele Inchizitor din opera „Don Carlos” de G. Verdi, Tiresias în opera „Oedipe” de G. Enescu, în Hagen din opera „Götterdämmerung” de R. Wagner.

    Este solist angajat al Operei Naţionale din Bucureşti şi solist invitat pe toate scenele importante din România, atât ale teatrelor de operă, cât şi de concert.

    A susţinut spectacole de operă şi concerte în Germania, Bulgaria, Ungaria, Republica Moldova şi Norvegia.

    La formarea artistului au contribuit cursurile Facultăţii de Muzică din Oradea la clasa profesorului Marian Boboia şi numeroasele masterclassuri cu mari artişti ai scenei lirice: soprana Petra Lang şi Adrian Baianu (în cadrul Festivalului de la Bayreuth), Ionel Pantea, Nelly Miricioiu, Viorica Cortez, Mariana Nicolesco, Leontina Văduva, Marina Krilovici, Marcello Giordani.

    A fost bursier al Studioului de Operă din Budapesta şi laureat al mai multor concursuri de interpretare.

    A colaborat cu dirijorii Frederic Chaslin, Christian Badea, Cornel Trailescu, Cristian Mandeal, Iurie Florea, Adrian Morar, Tiberiu Soare, Vlad Conta, David Crescenzi, Iosif Ion Prunner, Alfaro Sainz, Jin Wang, Horia Andreescu, Marc Tardue şi regizorii Stefano Poda, Andrei Şerban, Stephen Barlow, Mario de Carlo, Valentina Carrasco, Vera Nemirova, Alexander Hausvater, Alexandru Darie, Plamen Kartalov.

     

    ŒDIPE de George Enescu

    tragedie lirică în patru acte (şase tablouri) pe un poem de Edmond Fleg

    Durată spectacol: 3 h 15 min cu 2 pauze

    Spectacol în limba franceză cu supratitrare în limba română

    Regie, decor, costume, lumini şi coregrafie: Stefano Poda

    Dirijor: Tiberiu Soare

    Regizor asociat: Paolo Giani

    Dirijori de cor: Daniel Jinga, Adrian Ionescu

    Asistent coregrafie: Silvia Sisto

    Asistent dirijor: Mircea Pădurariu

    Asistenţi regie: Paula Stoica, Claudia Machedon

    Coordonator cor de copii: Smaranda Morgovan

    Coordonatori de balet: Monica Petrică, Antonel Oprescu

    Personajele:

    Oedip – bariton

    Tiresias – bas

    Creon – bariton

    Păstorul – tenor

    Marele Preot – bas

    Phorbas – bas

    Paznicul – bas

    Tezeu – bariton

    Laios – tenor

    Iocasta – mezzosoprană

    Sfinxul – mezzosoprană / contralto

    Antigona – soprană

    Meropa – mezzosoprană

    O femeie tebană – mezzosoprană


    LOHENGRIN de Richard Wagner

    Libretul de Richard Wagner

    Durată spectacol: 4 ore, cu două pauze

    Limba germană cu supratitrare în limba română

    Regie: Silviu Purcărete

    Scenografie şi light design: Dragoş Buhagiar

    Maeştri de cor: Daniel Jinga, Adrian Ionescu

    Colaborator artistic regie: Rareş Zaharia

    Asistent regie: Paula Stoica

    Asistent decor: Vladimir Iuganu

    Asistent costume: Andrada Chiriac


    FAUST
    de Charles Gounod

    Libretul: Jules Barbier şi Michel Carré după „Faust“ de J.W. Goethe

    Limba franceză cu supratitrare în limba română

    Durată spectacol: 4 ore 30 min, cu 3 pauze

    Regia: Alexandru Tocilescu

    Scenografia: Cătălin Ionescu Arbore

    Coregrafia: Alexa Mezincescu

    Mişcarea scenică: Roxana Colceag

    Asistent de regie: Ştefan Neagrău

    Maeştri de cor: Daniel Jinga, Adrian Ionescu

    Maeştri de repetiţii solişti: Laura Blică-Toader, Monica Petrică, Virgil Ciocoiu

    Maestru de repetiţii ansamblu: Raluca Ciocoiu

  • Cum a reuşit o tânără să construiască o afacere cu care face milioane de dolari şi unde lucrează doar trei ore pe săptămână cu mai puţini bani de cât dau unii pe o pereche de pantofi

    La doar 10 ani, Jenny Woo era excepţională la citirea comportamentului non-verbal al oamenilor. Dezvoltarea acestui talent a venit din necesitate, ea  fiind o emigrantă chineză care a ajuns în Houston.

    Skill-ul dezvoltat în copilărie a ajutat-o să pună punct jobului său din corporaţie şi să pornească o afacere, în care a investit 1.000 de dolari la început. În prezent, ideea sa de business a dat roade şi îi aduce 1,7 milioane de dolari anual, iar Jenny munceşte doar trei ore pe săptămână, scrie CNBC.

    În timp ce lucra la masteratul său în cadrul prestigioasei Universităţi Harvard, în 2018, ea a lansat Mind Brain Emotions, un joc de cărţi inventat de aceasta care îi ajută pe oameni să înţeleagă mai uşor conceptele care stau la baza inteligenţei emoţionale. Acest tip de inteligenţă este fundamentul pe care Jenny Woo şi-a dezvoltat abilităţile de citire şi interpretare al comportamenului uman non-verbal.

    Antreprenoarea spune că peste 40% din toţi banii câştigaţi reprezintă profitul său generat de Mind Brain Emotions.

    Între aceast business şi celelalte trei surse de venit pe care le are în prezent – prelegeri la Universitatea California Irvine, un curs online despre inteligenţa emoţională şi consultanţă în afaceri pe cont propriu – ea lucrează între trei şi 30 de ore pe săptămână. Volumul de muncă depinde de sezon, iar multiplele sale fluxuri de venituri îi permit să se deconecteze complet de la job şi să petreacă mai mult timp cu cei mici.

    „Misiunea mea a fost întotdeauna despre a face cunoştinţele şi abilităţile mele accesibile tuturor pentru ca toţi să se poată educa în privinţa inteligenţei emoţionale”, a declarat Jenny Woo.

    Woo pune succesul din spatele businessului său pe seama a doi factori importanţi. Antreprenoarea sugerează celor ce vor să facă pasul către un business propriu să nu se oprească niciodată din a învăţa lucrui noi.

    De asemenea, ea îi sfătuieşte pe tinerii antreprenori să nu se dea bătuţi şi să aibă încredere în ideile şi aptitudinile lor dacă vor să atingă succesul.

    „Le spun studenţilor mei că învăţăm pe tot parcursul vieţii şi că nu trebuie să abandonăm acest proces. Pe lângă asta, ei trebuie să fie proprii lor susţinători şi să nu renunţe niciodată. Parcurgerea acestor paşi îţi oferă abilităţi de adaptare şi te pot face mai rezilient. Există oameni care te vor descuraja sau copia. Trebuie doar să continui să mergi mai departe”, a concluzionat Woo.

  • Superbet, ambiţie globală

    Grupul Superbet este prezent în 12 ţări, prin operaţiuni comerciale sau huburi de tehnologie, iar ambiţia asumată este de a deveni liderul industriei de pariuri sportive la nivel global. Industria de tech & entertainment este caracterizată de dinamism şi competitivitate, dar permite unor companii cu potenţial disruptiv să crească exponenţial pe baza tehnologiei şi a unui model de business caracterizat de înalte standarde operaţionale. Adam Lamentowicz, care a preluat de curând funcţia de director general aL Superbet România, povesteşte cum vede specificul pieţei locale, care sunt oportunităţile şi riscurile domeniului, dar şi evoluţiile preconizate pentru Industria de tech & entertainment.

    „Superbet este un business românesc, un proiect antreprenorial care a fost fondat în România, în anul 2008. În urma unui proces de creştere exponenţială, compania a atras atenţia gigantului american Blackstone, cel mai mare fond de investiţii din lume. În 2019, Blackstone a decis să intre în acţionariatul Superbet, realizând o investiţie strategică minoritară în valoare de 175 milioane euro”, spune  Adam Lamentowicz, director general al Superbet România. La ora actuală, grupul este prezent în 12 ţări, prin operaţiuni comerciale sau prin huburi de tehnologie. Cele mai importante pieţe sunt în România, Polonia, Belgia, Serbia, iar, de anul acesta, Superbet îşi face simţită prezenţa în Brazilia, ţară în care a devenit sponsor principal al cluburilor de fotbal São Paulo FC şi Fluminense FC. În acelaşi timp, divizia de tehnologie a grupului, denumită Happening, cuprinde o echipă de peste 500 de ingineri şi programatori, care lucrează în birourile din România, Croaţia şi Marea Britanie.

    Compania, care este cel mai mare operator de pariuri sportive din România, a ajuns la o valoare de 1.423 milioane de euro, conform Top 100 Cele mai valoroase companii din România în 2023, realizat de Ziarul Financiar. Anul trecut, valoarea companiei a înregistrat o creştere de 16% faţă de ediţia anterioară a catalogului care listează cele mai valoroase 100 de companii din România.


    Carte de vizită

    1. Adam Lamentowicz deţine peste 30 de ani de experienţă în business development, lucrând în domenii precum telecomunicaţii, fuziuni şi achiziţii, industria chimică sau tehnologie şi divertisment. În ultimii 15 ani, a făcut parte din industria pariurilor sportive şi a jocurilor de noroc, conducând operaţiunile unor companii de pariuri sportive în ţări precum Polonia, Olanda sau Statele Unite ale Americii.

    2. S-a alăturat echipei Superbet în anul 2020, în calitate de director general pentru Superbet Polonia. În mai puţin de trei ani, a transformat radical businessul, reuşind să devină unul dintre liderii de piaţă în ceea ce priveşte cota de piaţă, precum şi operatorul de pariuri sportive cu cea mai rapidă creştere din Polonia. Etapa următoare pentru el a fost numirea ca VP pentru pieţele internaţionale, rol din care a contribuit la dezvoltarea strategiei de expansiune globală a brandului comercial Superbet, continuând, în acelaşi timp, să extindă afacerea în Polonia.

    3.Ž În primăvara acestui an, Adam Lamentowicz a fost numit director general pentru Superbet România, având obiectivul asumat de a consolida şi creşte poziţia de lider al industriei de pariuri sportive din ţara noastră. Numirea reprezintă o recunoaştere importantă pentru Adam, fiind plasat în poziţia de a conduce cea mai mare şi mai profitabilă piaţă din portofoliul Superbet, în ţara de unde a pornit întreaga poveste a acestei companii.

    4. Este membru activ al consiliului Asociaţiei de Business Sportiv din Polonia şi a fost recent numit membru al Consiliului Director al United Nations Global Compact Network (UNGC) din Polonia, un forum internaţional care se concentrează pe creşterea economică durabilă. În cadrul UNGC, el este foarte implicat în programul de politici dedicat combaterii economiei subterane.

    5. Totodată, Adam Lamentowicz este CEO şi fondator al Camerei de Jocuri de Noroc din Polonia, o asociaţie care reuneşte peste 100 de operatori cu licenţă şi furnizori de tehnologie în lupta împotriva pieţei negre şi  a reţelelor ilegale de jocuri de noroc din Polonia.


    „Investiţiile cele mai importante, din ultimii ani, au vizat dezvoltarea unui produs digital scalabil la nivel global prin intermediul tehnologiei proprii şi dezvoltarea unei experienţe omnichannel la înalte standarde pentru clienţii noştri. Pentru a dezvolta un produs digital premium, divizia noastră de tehnologie, Happening, are echipe formate din tineri ingineri, majoritatea specialişti cu cariere internaţionale, care au activat în cadrul Meta, Google, Amazon sau Adobe. Oportunitatea pe care o oferim colegilor noştri din echipele de tehnologie este de a inova şi de a construi un produs digital pe care intenţionăm să îl facem disponibil în numeroase pieţe internaţionale”, afirmă reprezentantul companiei.

    În ceea ce priveşte experienţa omnichannel, Adam Lamentowicz spune că focusul companiei este de a reduce diferenţele dintre experienţa de online şi cea de retail, mizând atât pe tehnologia proprie cât şi pe cele mai bune practici deprinse din industria de profil. „Soluţiile de digitalizare pe care le implementăm, susţin, în acelaşi timp, eforturile grupului privind jocul responsabil şi respectarea prevederilor legale impuse de reglementatorii pieţei de profil din ţările în care brandurile Superbet sunt prezente”, adaugă directorul general al Superbet România, care a preluat funcţia actuală de circa două luni. El are peste 30 de ani de experienţă în business development, lucrând în domenii precum telecomunicaţii, fuziuni şi achiziţii, industria chimică sau tehnologie şi divertisment. În ultimii 15 ani, a făcut parte din industria pariurilor sportive şi a jocurilor de noroc, conducând operaţiunile unor companii de pariuri sportive în ţări precum Polonia, Olanda sau Statele Unite ale Americii.

    În opinia sa, clienţii din România au atins un nivel de exigenţă foarte înalt, similar cu cei din pieţele occidentale. În acelaşi timp, aceştia apreciază diversitatea şi diversificarea produselor de divertisment, precum şi latura socială a acestor activităţi.


    Adam Lamentowicz alături de Magnus Carlsen, mare maestru de şah şi numărul 1 în ierarhia mondială FIDE, participând la Superbet Rapid & Blitz Poland


    „De aceea, experienţa succesului din piaţa locală a reprezentat o sursă de inspiraţie pentru a ne atinge ambiţia, de a deveni liderii globali ai industriei de pariuri sportive, prin intermediul unui produs de divertisment unic, realizat la cele mai înalte standarde tehnologice. În acelaşi timp, din perspectiva poziţionării brandului, putem spune, cu certitudine, că jucătorii din România apreciază brandurile care inspiră încredere, care investesc în satisfacţia clientului şi care se asociază cu evenimente sportive sau de divertisment care sunt importante pentru comunitate.”

    Cât priveşte deosebirile dintre clienţii de pe plan local şi cei din alte ţări, există diferenţe între sporturile care sunt apreciate în România, în comparaţie cu alte ţări, punctează reprezentantul Superbet. „Fotbalul rămâne un liant comun, la nivel global, dar avem sporturi precum handbalul, care este foarte popular în România, precum şi în unele ţări din Europa de Centrală şi de Est sau Scandinavia. În schimb, baschetul nu are aici aceeaşi popularitate precum o are în Serbia, iar săriturile cu schiurile sunt foarte iubite în Polonia, în timp ce în România rămân un sport de nişă”, povesteşte executivul care a locuit în România în urmă cu peste 15 ani. Nu doar în Bucureşti, ci a petrecut o perioadă şi în Râmnicu Vâlcea. „Prin urmare, am mulţi prieteni aici şi cunosc destul de bine cultura locală. De asemenea, soţia mea este din Grecia. Culturile din România şi Grecia au multe caracteristici comune, iar ambele ţări au o istorie bogată şi plină de evenimente semnificative. De aceea, mă simt foarte bine aici şi consider că ştiu cum să construiesc relaţii bune cu echipa mea.”

    Adam Lamentowicz crede că România a făcut progrese imense din perspectiva dezvoltării economice în ultimul deceniu, iar acest lucru se reflectă clar în competitivitatea, entuziasmul şi creativitatea pe care le demonstrează oamenii cu care lucrează sau pe care are ocazia să îi cunoască. „Apreciez foarte mult că românii sunt deschişi şi sinceri, reuşind să creeze întotdeauna o atmosferă autentică şi cordială. În plus, sunt foarte bucuros să văd cât de mult iubesc românii sportul. Fotbalul, handbalul, tenisul sau chiar cursele de Formula 1 au foarte mulţi fani în România. Totodată, participând la Superbet Chess Classic din cadrul Grand Chess Tour, am descoperit pasiunea românilor pentru şah şi felul în care cultivă acest joc suprem de strategie în rândul tinerelor generaţii.”

     

    În afaceri, ca în sport. „Privesc afacerile ca un sport de echipă. Cred în oameni şi obiectivul meu este să ajut fiecare coleg să îşi atingă potenţialul prin responsabilizare şi coaching. Cred că cea mai bună echipă este aceea în care nu poţi spune cine este şeful atunci când priveşti din exterior. Preţuiesc munca în echipă, capacitatea colegilor de a se susţine reciproc în faţa provocărilor şi abilitatea fiecăruia de a-şi asuma responsabilităţile care îi revin”, spune directorul general al Superbet România. El adaugă că structura este necesară pentru a evita haosul, dar structura ar trebui să fie un facilitator, nu un obstacol pentru interacţiunile libere între membrii echipei. Într-un astfel de mediu, ideile circulă rapid, creativitatea este încurajată, iar oamenii sunt mândri de rezultatele pe care le obţin împreună. „Sunt de părere că oamenii doresc întotdeauna să aducă plusvaloare, iar rolul liderilor este să îi ghideze. Pentru mine, termenul de KPI se traduce prin Keep People Involved (menţine oamenii implicaţi). Cifrele de creştere şi valoarea EBITDA sunt rezultate care vin de la sine dacă este creat un mediu de lucru potrivit, în care oamenii cresc şi simt că îşi pun în practică cele mai bune idei”, punctează Adam Lamentowicz. 

    El spune că este impresionat şi inspirat de gândirea strategică a fondatorului Superbet –  Sacha Dragic. „Prin viziunea sa şi capacitatea de a privi în perspectivă, prin felul în care pune experienţa clienţilor pe primul loc în orice situaţie, Sacha a creat un business cu adevărat disruptiv, o companie care a reuşit să devină lider al industriei de sport şi divertisment în regiunea Europei Centrale şi de Est, fiind acum pe parcursul de a deveni un lider global al acestui domeniu. De altfel, motivul principal pentru care m-am alăturat echipei Superbet, în urmă cu aproape 4 ani, a fost o discuţie purtată cu Sacha Dragic. Într-un timp foarte scurt am ştiut că îmi doresc să lucrez cu el, că împărtăşim aceleaşi valori şi că împreună putem construi o poveste unică de succes, la nivel internaţional”, afirmă reprezentantul Superbet. 


    La etapa Grand Chess Tour care a fost organizată în România, Superbet Chess Classic Romania, Adam Lamentowicz a descoperit pasiunea românilor pentru şah şi felul în care cultivă acest joc suprem de strategie în rândul tinerelor generaţii.


    Totodată, mai povesteşte Adam Lamentowicz, a învăţat mult de la Fotis Mavroudis şi Nikos Nikolakopoulos, care amândoi au deţinut rolul de deputy CEO ai companiei Intralot, organizaţie în care şi-a petrecut peste 8 ani din carieră şi unde a învăţat lucruri esenţiale despre industria de tech & entertainment. În plus, a învăţat lecţii importante şi urmărindu-l pe Panos Germanos, fondatorul grupului de telecomunicaţii Germanos.  „Experienţa din cadrul Germanos a marcat semnificativ dezvoltarea mea profesională şi m-a ajutat să înţeleg cum poţi rămâne antreprenorial în timp ce creşti o corporaţie internaţională. Cred că toţi aceşti mentori de business sunt destul de similari, deoarece combină calităţi de lideri care ştiu să valorifice oamenii din jurul lor şi rămân antreprenoriali în gândire, în timp ce conduc organizaţii mari.”

    Cum arată o zi obişnuită din viaţa lui Adam Lamentowicz? Îşi începe ziua devreme, de obicei în jurul orei 5:30, cu un program de activitate fizică care durează aproximativ 60 de minute. Apoi, ajunge la birou, indiferent de ţara în care se află, în jurul orei 8:00 dimineaţa. Astfel, are aproximativ o oră pentru a verifica cifrele, rapoartele şi orice subiecte relevante, înainte de a intra în plină activitate alături de echipele cu care lucrează. „Îmi place să fiu prezent la birou şi să am interacţiuni faţă în faţă, pentru că acesta este momentul când se creează cea mai bună energie între oameni. Dacă am o pauză între întâlniri, lucrez într-un spaţiu deschis, printre membrii echipei, fiind mereu disponibil să fiu întrebat sau consultat de colegi”, adaugă executivul. El mai spune că petrece mult timp în Bucureşti şi crede că legăturile sunt mai puternice atunci când este aproape de echipă şi înţelege de ce au nevoie oamenii pentru a-şi atinge potenţialul. „Cultura oamenilor şi percepţiile lor diferă, de aceea îi putem înţelege cel mai bine doar când suntem aproape de ei.”

    Îşi încheie ziua destul de târziu, la o cină de afaceri sau vizionând un meci al uneia dintre echipele sau ligile sponsorizate, „deoarece sportul şi sponsorizările sunt parte din ADN-ul Superbet, în toate ţările în care operăm”. În afara timpului petrecut cu echipele pe care le conduce, citeşte cărţi de strategie de afaceri, practică diverse sporturi şi îşi dedică timpul liber şi energia rămasă copiilor săi, alături de care se bucură de fiecare clipă şi de fiecare lucru nou pe care îl descoperă. „Când sunt liber în weekenduri, îmi place să merg cu motocicleta sau să practic diverse sporturi, inclusiv curse auto şi canoe”, completează Adam Lamentowicz.

     

    Ţinta: lumea întreagă. „Povestea Superbet a început cu ascensiunea în poziţia de lider al pieţei din România, urmată de extinderea în Europa Centrală şi de Est. Astfel, în Polonia şi Belgia am devenit una dintre cele mai bine poziţionate companii, în termen de cotă de piaţă, iar pentru Serbia avem planuri mari în viitorul apropiat. Anul 2024 a început cu o nouă provocare, de mare anvergură – prospectarea pieţei din Brazilia, în America Latină. Cu acest prilej, am semnat parteneriate strategice cu două cluburi de renume din fotbalul brazilian – São Paulo FC şi Fluminense FC”, spune executivul Superbet.

    Ambiţia asumată a Superbet este de a deveni liderul industriei de pariuri sportive la nivel global. „De aceea, urmărim doar investiţii pe termen lung, în pieţe care au o structură legislativă corectă şi bine definită, care reglementează corespunzător activitatea din sfera jocurilor de noroc”, punctează Adam Lamentowicz.


    Adam Lamentowicz, director general, Superbet România: „Privesc afacerile ca un sport de echipă. Cred în oameni şi obiectivul meu este să ajut fiecare coleg să îşi atingă potenţialul prin responsabilizare şi coaching. Cred că cea mai bună echipă este aceea în care nu poţi spune cine este şeful, atunci când priveşti din exterior. Preţuiesc munca în echipă, capacitatea colegilor de a se susţine reciproc în faţa provocărilor şi abilitatea fiecăruia de a-şi asuma responsabilităţile care îi revin.” 


    Prin ce se diferenţiază Superbet de alte companii de profil similar? „Suntem un unicorn românesc care a construit un ecosistem unic de sport şi divertisment, susţinut de o tehnologie dezvoltată la cele mai înalte standarde. Am ales să mizăm pe scalabilitatea digitală a modelului nostru de business, dezvoltând multiple platforme care oferă o experienţă aparte pentru utilizatorii noştri: pariuri sportive, content şi reţele de socializare. Suntem mult mai mult decât o companie de pariuri sportive – suntem o reţea socială datorită platformei noastre Super Social, care are mai mulţi utilizatori decât Twitter/X în România, suntem promotorii fotbalului românesc, dezvoltând brandul SuperLiga, şi suntem sursa principală de rezultate şi statistici sportive pentru pasionaţii de sport. Toate aceste aspecte ne fac încrezători în capacitatea noastră de a deveni un business digital capabil să domine, la nivel global, industria de profil”, declară executivul.

    Tot el completează că industria de tech & entertainment este caracterizată de dinamism şi competitivitate, dar permite unor companii cu potenţial disruptiv, să crească exponenţial pe baza unei tehnologii competitive şi a unui model de business inovativ. Adam Lamentowicz consideră că aceste caracteristici vor persista în domeniul în care activează compania pe care o conduce, fiind amplificate de investiţii majore pe care companiile le vor realiza în extinderea gamei de produse digitale pe care le oferă clienţilor. „La acest capitol putem include şi integrarea tehnologiilor emergente, precum AI sau blockchain, în această ofertă de produse digitale de divertisment. O altă direcţie pe care o pot prefigura este construirea unor parteneriate mai complexe şi mai solide între cluburile şi competiţiile sportive şi industria de tech & entertainment. În acest sens, un bun exemplu este modelul de business al cluburilor sportive din Statele Unite ale Americii, care reuşesc să îşi diversifice opţiunile de autofinanţare prin parteneriate transparente şi corect definite cu companii din sfera tech & entertainment”, conchide Adam Lamentowicz.  

  • Israel cere Statelor Unite să oprească finanţarea către ONU dacă organizaţia recunoaşte Palestina ca stat

    Ambasadorul la ONU, Gilad Erdan, afirmă că un proiect de rezoluţie a Adunării Generale care recunoaşte palestinienii ca fiind calificaţi pentru a deveni membri cu drepturi depline ai ONU contravine Cartei fondatoare a ONU şi le-ar conferi palestinienilor statutul de facto şi drepturile unui stat, potrivit Times of Israel. 

    „Dacă va fi aprobat, mă aştept ca Statele Unite să oprească complet finanţarea ONU şi a instituţiilor sale, în conformitate cu legislaţia americană”, spune Erdan, precizând că adoptarea de către Adunarea Generală nu ar schimba nimic pe teren.

    Conform legislaţiei americane, Washingtonul nu poate finanţa nicio organizaţie ONU care acordă statutul de membru cu drepturi depline oricărui grup care nu are „atributele recunoscute la nivel internaţional” ale unui stat. În 2011, SUA au oprit finanţarea agenţiei culturale a ONU, UNESCO, după ce palestinienii au devenit membri cu drepturi depline.

    „Rămâne punctul de vedere al SUA că drumul către un stat pentru poporul palestinian este prin negocieri directe”, a declarat Nate Evans, purtător de cuvânt al misiunii americane la ONU.

    „Suntem conştienţi de rezoluţie şi ne reiterăm îngrijorarea faţă de orice efort de a extinde anumite beneficii entităţilor atunci când există întrebări nerezolvate cu privire la faptul că palestinienii îndeplinesc în prezent criteriile prevăzute de Cartă”, spune el.

    Se crede că SUA furnizează aproximativ o treime din bugetul ONU.