Cei care fac jocurile pe bursa se asteapta ca piata de capital sa creasca cu cel putin 40%, chiar daca actiunile castigatoare sunt tot mai greu de ales. 2006 va aduce noi emitenti, investitori mai puternici, dar si eforturi mai mari pentru descoperirea oportunitatilor. Cel putin asta este parerea invitatilor la o noua intalnire CLUB Business, desfasurata la J.W. Marriott. BUSINESS MAGAZIN: Se vor mai gasi la fel de usor oportunitati de investitie? Pana acum, cresterea a fost sustinuta de scaderea dobanzilor, iar preturile au ajuns la niveluri considerate nebunesti de unii dintre analisti. RAZVAN PASOL: Cred ca factorul principal pentru cresterea aceasta nu a fost neaparat scaderea dobanzilor, cat faptul ca in 2000 ne-am trezit cu actiuni foarte ieftine si trebuia sa recuperam unele decalaje. Eu nu cred ca s-a ajuns la preturi nebunesti, dar decalajul s-a recuperat. Nu cred ca se va castiga la fel de usor ca pana acum, dar se va castiga in continuare. Vin emitenti noi, s-ar putea sa ne astepte vremuri bune. BUSINESS MAGAZIN: Cum ar fi… RAZVAN PASOL: Vine BCR, vine RomTelecom, vin utilitatile, Fondul Proprietatea. Ar trebui sa mai apara emitenti privati, in urmatorii 2-3 ani, macar 10-15. BUSINESS MAGAZIN: Dar in acest an credeti ca va intra o noua societate la bursa? RAZVAN PASOL: Noi speram ca utilitatile sau Transelectrica sa iasa anul acesta. Poate aflam mai multe informatii. In rest, RomTelecom si Fondul Proprietatea arata binisor, desi nu sunt 100% convins. Sa zicem 60-70%. BUSINESS MAGAZIN: Dar companiile acestea noi nu vor intra la preturi apropiate… RAZVAN PASOL: Ba da. Este clar ca vor intra la preturi corect evaluate, cum s-a intamplat la Flamingo. De aceea zic ca nu se va mai castiga la fel de usor. Unul dintre putinele efecte favorabile ale tranzitiei a fost ca s-a castigat foarte usor pe piata de capital. Nu se va mai intampla. Vom ajunge la o piata normala, in care actiunile sunt corect evaluate, mai cresc, mai scad, se mai anunta rezultate, dar va fi mai greu. BUSINESS MAGAZIN: Care este parerea investitorului? DUMITRU TUDOR: Ca investitor, eu sper ca viitorul apropiat sa ne rezerve surprize de reevaluare a unor oportunitati existente si, asa cum spunea domnul Pasol, de aparitie a altor oportunitati. Ce-i drept, s-a amanat – de exemplu – Transelectrica, trebuia listata inca de anul trecut. Speram sa o vedem. Stim ca se lucreaza la RomTelecom si speram sa se lucreze mai eficient decat la Transelectrica. Deci, oportunitati vor mai fi si ar fi o greseala sa consideram ca investitia bursiera nu mai prezinta interes. RAZVAN PASOL: Dar nu am spus asta. Am zis ca va fi mai greu. DUMITRU TUDOR: Va fi mai greu, da. Si ma gandeam ca anul trecut, in aprilie, am investit la lansarea pe bursa a Raiffeisen International, la Viena. Si vedem ca pana acum are o crestere de peste 100%, pe o piata formata, mult mai matura decat a noastra. Vedem ce se intampla cu OMV la Viena. EMILIAN DOBRAN: As putea sa dau mai multe exemple… DUMITRU TUDOR: Sunt foarte multe exemple. Nu trebuie sa tragem un semnal de alarma ca s-au cam terminat oportunitatile. BUSINESS MAGAZIN: Intrebarea era daca vor mai fi la fel de usor de gasit. Pana acum, inchideai ochii, puneai degetul pe tabelul de la bursa, si cam orice cumparai castigai. EMILIAN DOBRAN: Cred ca placa asta am auzit-o la inceputul anului trecut: Sa vezi ce greu o sa fie in 2005, nu o sa mai fie cresteri ca in 2004. Dar daca te uiti la sfarsitul anului trecut, vezi cresterea de 170% inregistrata pe SIF-uri. RAZVAN PASOL: As veni si cu niste cifre. In 2005, cam 40% dintre emitenti au adus castiguri peste rata inflatiei. In 2004, era de 89%. Deci nu mai e la fel de usor. Practic, in 2004, orice alegeai iti aducea profit peste inflatie. Anul trecut deja, mai putin de jumatate din actiuni au adus castig mai mare ca inflatia. Eu nu zic ca nu se vor mai castiga bani pe piata. Se vor castiga, multi chiar, dar nu va mai fi la fel de usor sa iei niste actiuni bune. EMILIAN DOBRAN: Daca stai sa te uiti la procentele acestea si vezi cam ce sume s-au rulat pe simbolurile respective, vei constata ca foarte putine pot fi luate in consideratie ca investitii reale. Trebuie sa te uiti si la lichiditate. De exemplu, daca avem o crestere de 300% si se tranzactioneaza de 20 de milioane (lei vechi – n.r.) pe zi nu cred ca e relevant. Avem si noi clienti care zic: uite cat a crescut actiunea asta! Si ii explicam clientului care e diferenta intre un titlu lichid si unul nelichid. In concluzie, daca te uiti la lichiditate cred ca nu e chiar asa de mare si de dezastruoasa diferenta intre cei doi ani. Pare foarte mare, dar nu-i chiar asa. RAZVAN PASOL: Eu am zis doar ca lumea trebuie sa se uite pe niste indicatori, pe rezultate, nu sa aleaga la intamplare, pentru ca a prins din zbor o informatie. IOANA POP: Tu crezi ca avem investitori atat de sofisticati? RAZVAN PASOL: Devin mai sofisticati. Eu am fost in ADRIAN MANAILA: Cred ca intrebarea de la care ar fi trebuit sa pornim, subiectul cel mai important acum este: Sunt preturile atat de supraevaluate acum? RAZVAN PASOL: Eu nu cred ca sunt supraevaluate. Eu zic ca multe sunt relativ corect evaluate si altele sunt chiar subevaluate. BUSINESS MAGAZIN: Aici depinde ce model alegem si cu ce le comparam. DUMITRU TUDOR: Sau care poate fi unitatea de masura? ADRIAN MANAILA: Pai luam PER (Price / Earnings Ratio – se calculeaza ca un raport intre pretul unei actiuni la bursa si profitul pe actiune inregistrat de emitentul actiunilor respective n.r.). Ca toata lumea alege PER. Petrom are PER 20, dar este restructurat. La o banca, PER este 25, dar comparam cu ce potential are. Ce venituri are acum si ce venituri va avea peste 5 ani. RAZVAN PASOL: Da, dar mai e vorba si despre ce spunea domnul Manaila, de potentialul de dezvoltare. Daca te uiti la un PER din State, nu poti sa ai acelasi indice si in IOANA POP: Este poate supraevaluata, dar cand te gandesti cat s-a platit pe BCR… BUSINESS MAGAZIN: Dar nivelurile acestea ridicate ale indicatorilor de evaluare nu se datoreaza faptului, ca si in cazul BCR, ca mai existe putine tinte de achizitie? EMILIAN DOBRAN: Daca vorbim de sistemul bancar, nu cred ca este vorba doar de cate tinte mai exista. BUSINESS MAGAZIN: Despre BCR s-a spus ca este ultima mare tinta din regiune. EMILIAN DOBRAN: Cred ca nu au dat banii doar pentru ca era ultima, ci s-au gandit ce pot face cu BCR. De aceea s-a platit un bonus peste valoarea bancii. Trebuie tinut seama si de faptul ca sistemul bancar la acest moment este foarte solid comparativ cu anii 90. S-au gandit ce pot sa faca in viitor, daca o iau acum. IOANA POP: Tocmai, aici este interesul, pentru ca mai este loc de crestere. EMILIAN DOBRAN: In plus, mai trebuie sa remarcam ca dezvoltarea economiei este finantata de sistemul bancar. Bancile finanteaza economia. RAZVAN PASOL: Pai si piata de capital? EMILIAN DOBRAN: Pune in balanta puterea bancilor si cea a bursei din ADRIAN MANAILA: Puterea bancilor este data de ce bani sunt acolo, cat se economiseste. In momentul de fata, piata de capital nu a reusit sa scoata foarte mult din banii din banci sa-i aduca in piata. Pe de alta parte, in toate tarile dezvoltate, sistemul de pensii este administrat privat si o parte din banii din fondurile de pensii se duc pe piata de capital si in finantarea afacerilor. La noi, statul administreaza aceste fonduri si nici un ban nu se vede in piata, nu este investit. Spuneai ca economia se finanteaza numai prin banci, aceasta situatie este provocata de faptul ca noi structural am facut niste greseli, n-avem fonduri de pensii, n-avem… EMILIAN DOBRAN: …in principal prin intermediul bancilor. ADRIAN MANAILA: E adevarat. Mai avem mult, dar o sa inceapa incet-incet sa creasca si importanta pietei de capital. Daca fondurile de pensii o sa intre anul acesta in BUSINESS MAGAZIN: Au reactionat investitorii straini in vreun fel la controversa DNA sau la scandalul cu Patriciu? IOANA POP: Da, bineinteles ca te mai intreaba, dar te mai intreaba si daca are vreo influenta asupra pietei. Iar in momentul in care afla ca a mai fost anchetat de zeci de ori si ca piata nu a fost implicata foarte tare, poate ca se razgandesc. De obicei se opresc sa vada ce se intampla si apoi iau o decizie. BUSINESS MAGAZIN: Si ce se intampla, de fapt, in astfel de momente? EMILIAN DOBRAN: A lucra cu fonduri nu inseamna ca exista o ritmicitate, un grafic de intrari si iesiri. Sunt niste investitori mari, care privesc global. Nu trebuie neaparat sa ia zilnic o decizie. Si nici noi nu cred ca ar trebui sa ne cramponam de ceea ce fac fondurile. IOANA POP: De multe ori poate le trece stirea prin fata si nici nu-i dau atentie, chiar daca noi incercam sa-i anuntam. Este posibil ca pentru ei investitia respectiva sa nu fie chiar atat de importanta. EMILIAN DOBRAN: Da, nu poti sa stabilesti un sablon dupa care opereaza toate fondurile. Important este insa ca in nici o piata dezvoltata fondurile nu au un impact asa de mare asupra preturilor sau, mai exact, ponderea lor in volumul total nu este semnificativa ca la noi. Acolo e o patura de mijloc care la noi nu exista. Si cei cativa mii de investitori care joaca pe bursa in BUSINESS MAGAZIN: Dumneavoastra va uitati dupa fonduri? In ce masura incercati sa le intuiti miscarile? DUMITRU TUDOR: Nu sunt de neglijat. La noi este vizibil cand intervine un fond – banuim noi – atunci cand pe o anumita actiune se produce un efect major de cumparare sau de vanzare. Este clar ca un fond are puterea sa influenteze piata si este important sa te gasesti intr-o pozitie buna fata de miscarea sa si normal ca esti atent sa intuiesti aceste momente. Dar speram ca, intr-un viitor mai apropiat sau mediu, sa ajungem ca ponderea capitalului in piata sa se echilibreze. Fata de aceasta interventie a fondurilor sa avem si interventii ale capitalurilor proprii, autohtone. RAZVAN PASOL: Dar eu nu cred ca ponderea este atat de mare. Pe raportarile Bursei, ponderea investitorilor straini cumparari este de cam o treime. Se intampla ca anumite miscari sa fie mai vizibile, dar ponderea capitalului local este de obicei mai mare decat cea a fondurilor. DUMITRU TUDOR: Aveti dreptate. S-a intamplat ca anumite actiuni de cumparare sau de vanzare pe care le facusem sa le regasesc in presa dupa o zi-doua ca ar fi fost executate de un fond german sau alta entitate a cumparat sau a vandut. Dar eu eram sigur ca era capitalul meu in pozitia aceea. Se intampla prin urmare ca anumite miscari ale capitalurilor autohtone sa fie atribuite fondurilor straine. EMILIAN DOBRAN: Daca am avea acum o criza cum a fost cea din 1998, nu cred ca am vrea sa vedem care este puterea de cumparare romaneasca versus puterea de vanzare a investitorilor straini. In momentul de fata in RAZVAN PASOL: Dar Bursa raporteaza valoarea tranzactiilor pe investitori romani si straini. Si in fiecare luna din 2002 pana acum, ponderea tranzactiilor pe investitori locali e cam de doua ori mai mare. Stiu ca circula legenda asta, cu investitori straini, si nu neg capacitatea de absorbtie sau poate la nivel de detineri, dar la nivelul tranzactiilor rulajul mai mare este produs de investitorii locali. Tocmai pentru ca sunt speculatori. EMILIAN DOBRAN: Vorbim de rulaj? Da, rulajul e si el bun, dar eu ma refeream la activitate in general. Si problema este ca nu avem mari jucatori locali. BUSINESS MAGAZIN: Vorbeam ca fondurile de pensii nu exista, ca fondurile mutuale nu sunt destul de dezvoltate, persoanele fizice nu vin sa investeasca la bursa. Pana la urma exista suficiente actiuni pe piata, astfel incat acestea sa investeasca? LIVIU GIUGIUMICA: Aceasta a fost una dintre problemele companiilor de asigurari. Sunt foarte putini asiguratori care-si investesc fondurile in piata. ING a fost primul, Aviva au inceput si ei timid, dar discutand cu ceilalti, am aflat ca au o problema de adancime a pietei, li se aloca unele limite de expunere pe BUSINESS MAGAZIN: Si vin investitorii la fondurile mutuale? DORIN DANESCU: Au inceput sa vina constant, nu numai in perioadele de varf ale bursei. Ce-i drept si pe fondul scaderii dobanzilor bancare. Dar e un fenomen destul de redus, ca si volum. BUSINESS MAGAZIN: Dar fondurile de pensii chiar vor veni hotarate catre bursa? LIVIU GIUGIUMICA: In Polonia, exista fonduri care alocau circa 25-30% din prime pentru actiuni si restul intrau pe obligatiuni. IOANA POP: Da, dar noi avem o piata de obligatiuni. Chiar crezi ca ar avea in ce obligatiuni sa investeasca in LIVIU GIUGIUMICA: Asta apropo de BNR. Recent mi-am exprimat dezacordul fata de politica lor insistenta de a nu lista titlurile de stat pe bursa, de a nu sprijini piata de capital. BUSINESS MAGAZIN: Dar ei de ce se tem, de fapt? LIVIU GIUGIUMICA: Se tem de niste naluci care nu exista. Se tem de hedge funds (fonduri de hedging – n.r.). Le-am explicat ca la noi pe bursa nu se poate intampla asa ceva. Si e foarte simplu: cine vrea sa faca asa ceva, trebuie sa fie hedge fund. Pentru asta, are nevoie de produse de hedging. Cum la noi nu exista asa ceva – nu poate sa faca acest lucru. Noi avem clienti care sunt fonduri de hedging, care se comporta ca niste fonduri de investitii obisnuite, pentru ca nu au ce face. Nici anul trecut, cand a fost prabusirea bursei, noi n-am vazut bani care sa iasa de pe fondurile clientilor nostri. Au stat si bine au facut. Frica lor (n.r. – a BNR) este ca se destabilizeaza balanta de plati a tarii. E eronat total. Chiar in plus, ar ajuta la finantarea acelui deficit de cont curent care este marea problema a politicii macroeconomice. Tot timpul se vorbeste despre hai sa limitam importurile. Nu poti sa faci asta. N-ai cum. Mai sunt si alte parghii, cum ar fi cresterea productivitatii si a structurii economice sau atragerea de capital. Trebuie sa te gandesti si la contul de capital. Noi anul trecut am avut volume de 230 de milioane de euro, din care cam 75% au fost straini. Din acesti 75%, cam 70% au fost cumparari nete. Asa ca un broker aduce in BUSINESS MAGAZIN: Si intrarea titlurilor de stat pe bursa ar atrage bani pe piata de actiuni? ADRIAN MANAILA: Sigur. Mai exista investitori care n-au incredere in piata in anumite perioade si vor sa se retraga. Daca vrea sa iasa de pe actiuni, pot sa-i spun sa stea trei luni sau pana in toamna pe titluri de stat, pana isi revine piata de actiuni. Asa nu mai iese din piata. Pe cand daca vinde si n-are ce sa faca cu banii, ii ia frumusel de la mine si ii investeste ori intr-o casa, ori intr-o masina ori la banca. Titlurile de stat ar fi si pentru noi o nisa ca sa ne tinem clientii. De exemplu, daca vine un client la mine si-mi spune uite aici 10 miliarde, baga-i in piata, eu ii spun stai, nene, trei zile, sa mai scada un procent doua. Dar in acest caz, clientul are impresia ca am ceva cu el. Daca a doua zi mai si urca putin, spune imediat n-ai vrut sa ma bagi in piata, ai ceva cu mine. Pe cand pe piata de titluri ii pot spune: te bag aici si asteptam si noi o luna, o jumatate de luna si te bag in piata la momentul propice. BUSINESS MAGAZIN: Dar din 2007 ce se va intampla? Vor fi interesati romanii sa investeasca in strainatate? Vor veni brokerii din afara sa tranzactioneze aici? DORIN DANESCU: Depinde de piata. LIVIU GIUGIUMICA: Dar nu stiu in ce sa investeasca, nu-i consiliaza nimeni. ADRIAN MANAILA: Romani sa plece in afara? Greu. Din 10 romani, doar unul stie engleza atat de bine incat sa citeasca in engleza. Mai mult de-atat, trebuie sa cunoasca legislatia statului respectiv, regimul companiilor – sunt o gramada de lucruri de stiut care abia le stie in RAZVAN PASOL: Cat poate sa castige? Anul trecut a fost un castig de 75% pe titluri pe piata romaneasca ADRIAN MANAILA: E greu sa-l atragi. Nu merge investitorul sa-si duca banii acolo, poate doar o mica parte din populatie. RAZVAN PASOL: Nici n-are motivatie. De ce sa mearga acolo daca are si aici castig? LIVIU GIUGIUMICA: Anul asta cred ca iarasi o sa fim in top – daca nu primii – ca si performanta. Avem niste premise solide-solide pe care ne bazam, care vor duce piata romaneasca la o performanta superioara burselor din Europa Centrala si de Est. In primul rand, listarea RomTelecom si a Fondului Proprietatea care vor atrage vizibilitate pentru piata romaneasca. BUSINESS MAGAZIN: Va fi Proprietatea o oportunitate pentru investitori? LIVIU GIUGIUMICA: Pentru investitori va fi o ocazie fantastica. Sigur ca va fi. E cel mai mare fond de equity din lume pe Europa de Est. Sunt mai multi bani in Fondul Proprietatea la activul net decat are Merrill Lynch in administrare pe toata zona EMEA (Europa-Orientul Mijlociu-Africa – n.r.). Va dati seama de ce magnitudine vorbim. BUSINESS MAGAZIN: Credeti ca SIF-urile vor intra in umbra fondului Proprietatea? DUMITRU TUDOR: Cel putin unele. Pentru ca eu cred ca anul acesta va fi anul in care vom asista la dezmembrarea acestui bloc (cele cinci SIF – n.r.) care a existat pana acum si care avea o variatie oarecum unitara. Or, ceea ce se intampla acum da de banuit ca ele nu vor mai fi atat de unite. BUSINESS MAGAZIN: Vor ramane SIF-urile in urma pietei? Anul acesta asa a inceput. Au potential sa o depaseasca? DUMITRU TUDOR: Potential au, dar ele se vor desprinde ca potential. Nu vor mai avea un potential egal cum am fost obisnuiti pana nu demult. BUSINESS MAGAZIN: A afectat scandalul Rompetrol credibilitatea pietei? Daca in urma cu un an toata lumea avea actiuni la Rompetrol Rafinare (Petromidia), acum nu mai are aprope nimeni. RAZVAN PASOL: E o actiune riscanta, dar are atractie pe termen lung. LIVIU GIUGIUMICA: In urmatorii 10 ani va fi printre cele mai performante. Oricare va fi rezultatul scandalului. Dar e dificil sa investesti in Rompetrol acum cand ai astfel de incertitudini. BUSINESS MAGAZIN: Multi au fost dezamagiti de rezultatele pe anul trecut. DUMITRU TUDOR: Cei care au fost dezamagiti au comparat rezultatele din trimestrul trei cu cele de la finalul anului si le-au privit din punctul de vedere al evolutiei pe un grafic fara sa-si dea seama de ce a insemnat trimestrul patru. Or, trimestrul patru a insemnat jumatate de perioada in care nu s-a lucrat, din cauza reviziei tehnice, si nicidecum a scandalului politic. Pentru situatia in care jumatate din trimestrul patru nu s-a lucrat, rezultatul este bun. ADRIAN MANAILA: Companiile petroliere au avut in 2005 un an foarte bun. Haideti sa comparam cu alte firme petroliere, nu cu 2004. Eu sunt de parere ca Rompetrol este o rafinarie pur si simplu. Daca pretul petrolului e sus, daca marja lui de profit este buna la benzina sau la ce rafineaza, castiga. Daca marja nu e buna, nu castiga. Eu il vad foarte in bataia valurilor. LIVIU GIUGIUMICA: Si mai trebuie sa ne gandim si ca Rompetrol este o tinta de achizitii. Activele de rafinare in toata lumea sunt foarte rare si este foarte greu sa construiesti o rafinarie. DUMITRU TUDOR: Iar pozitia pe care o are este excelenta. BUSINESS MAGAZIN: Si va plati un investitor strategic mult mai mult decat facem acum Petromidia? LIVIU GIUGIUMICA: Probabil ca da. BUSINESS MAGAZIN: Dar aderarea nu va aduce o plafonare a asteptarilor? RAZVAN PASOL: Eu nu cred ca se va intampla ceva brusc pe 1 ianuarie. Aderarea va aduce niste beneficii, care nu vor deveni evidente chiar din prima zi. IOANA POP: Eu astept cu nerabdare sa vad ce se intampla cu RomTelecom. Pentru ca ma uit la cele mai mari fonduri din lume, in top 10 au afaceri in domeniul telefoniei. BUSINESS MAGAZIN: Revenind la ce se mai intampla acum pe piata: in afara de listari se mai intampla si altceva? Se privatizeaza LIVIU GIUGIUMICA: Daca se va intampla, va fi benefica. ADRIAN MANAILA: Dar Antibiotice, Oltchim sau Electroputere sunt povesti vechi. Sunt societati care se tot privatizeaza de opt ani. Ridic alta problema: se vor misca SIF dupa ce intra Erste in paine la BCR? EMILIAN DOBRAN: Cele cinci SIF sunt singurele care ar fi de buy clar. Au discounturi fata de preturile tinta de pana la 20% si de pana la 40% fata de activul net. LIVIU GIUGIUMICA: Sunt doua chestii majore pe care le prevad eu ca ar putea fi importante pentru piata de capital. Intrarea in 2007 in Comunitatea Europeana va deschide piata fondurilor care investesc in Europa de Vest. Cehia, Polonia au crescut in 2004 cu aproape 100%. Niste piete moarte, fara crestere economica, s-au dublat intr-un an numai si numai datorita intrarii fondurilor europene de investitii, care au voie sa investeasca numai in UE. Din moment ce cele doua tari au intrat in comunitatea europeana, brusc acele fonduri au putut sa investeasca in pietele respective de capital. Acesta este un factor foarte important. Al doilea este listarea Fondului Proprietatea, care va creste free-float-ul pietei fantastic de mult. La o asemenea magnitudine de free-float deja suntem interesanti pentru MSCI Global Emerging Market Index. ADRIAN MANAILA: Fondurile de index vor fi nevoite sa intre aici. LIVIU GIUGIUMICA: Exact. Ca sunt actiunile supraevaluate sau subevaluate, oamenii care au ca benchmark acest index, trebuie sa intre pe piata. Daca intram in MSCI si in BUSINESS MAGAZIN: Printre investitorii noi exista perceptia ca bursa ar fi un loc unde cativa baieti destepti fac bani prin practici mai putin legale. Exista insider trading si care este amploarea acestui fenomen? LIVIU GIUGIUMICA: Destul de mica; manipularea este mai mare. RAZVAN PASOL: Si eu cred ca e mica si chestia asta este o alta legenda cu baietii care fac bani si restul care pierd. Ai indicele BET care de cinci ani tot urca. Cumparai actiunile din indice si in cinci ani te umpleai de bani. Obtineai un randament de 1.000%. Cum sa zici ca nu poti sa castigi. BUSINESS MAGAZIN: Cat credeti ca va creste piata pana la finele anului? EMILIAN DOBRAN: Totul indica o crestere, care, zic eu, va fi importanta. LIVIU GIUGIUMICA: Eu ma astept conservator la un 30-40%. DUMITRU TUDOR: Asta daca vorbim de indici, pentru ca, la propriul portofoliu, eu ma astept la o crestere de minimum 50%. ADRIAN MANAILA: Eu in fiecare an am spus intre 30% si 50%. Si in fiecare an m-am inselat. Cred ca nu mai zic nimic. Cat o fi, o sa fie bine, dupa parerea mea. DORIN DANESCU: 30%. RAZVAN PASOL: Eu am zis 40% la sfarsitul anului trecut. Raman la 40% pentru indice. Daca vorbim de portofoliul propriu, ma astept la un castig de peste 100%, pe o strategie mai activa. Iau in calcul si oferte publice si tranzactii speculative si un risc mediu- ridicat. Daca se intampla mai bine… IOANA POP: Si eu mizez pe un 40-50%. RAZVAN PASOL: Parca vad ca o sa fie de suta la suta…! Dar nu e bine sa creezi asteptari prea mari.
Blog
-
Despre bursa si alti demoni
-
INVITATII CLUB BUSINESS
La dezbaterea BUSINESS Magazin de saptamana trecuta, sponsorizata de BRD si Zapp, au participat:
- Ioana Pop – Equity Trader Corporate Finance & Equities, ING
- Emilian Dobran – Head of Sales & Trading, Raiffeisen Capital & Investment
- Dumitru Tudor – investitor pe piata de capital
- Dorin Danescu – presedinte – director general, societatea de administrare a investitiilor SIRA
- Adrian Manaila – director, SSIF Eldainvest Galati
- Razvan Pasol – presedinte, Intercapital Invest
- Liviu Giugiumica – director general, BRD Securities
-
Tehnologia redefineste deja si conceptul de jucarie
Cum parintii se distreaza cu iPod-ul si telefonul mobil, cei mici au inceput sa ceara jucarii asemanatoare. Ba chiar se poate spune ca nu s-ar supara deloc daca li s-ar da pe mana originalele.
Cel putin anul trecut, vanzarile pe acest segment au inregistrat o scadere de opt procente in Statele Unite, de la 651 de milioane la 600 de milioane de dolari, conform companiei de cercetare a pietei NPD Group. Analistii spun ca de vina pentru aceasta scadere este interesul tot mai mare al copiilor pentru gadgeturile de ultima ora ale adultilor.
Iar asta i-a pus la treaba pe designerii si inginerii companiilor producatoare de jucarii, care si-au propus sa redefineasca cu totul conceptul de jucarie. Unele companii spera sa ii castige pe cei fascinati de tehnologie lasand la o parte banalele masinute sau papusi, in timp ce altele incearca sa insufleteasca jucariile clasice cu cateva cipuri plasate in punctele esentiale.
Statisticile arata ca aceste schimbari vin dupa un an dezamagitor pentru intreaga industrie: vanzarile de jucarii din Statele Unite au scazut cu aproximativ 4%, de la 22,1 miliarde de dolari in 2004 la 21,3 miliarde in 2005, conform NPD Group. Asta in timp ce industria jocurilor video a crescut usor, de la 9,9 miliarde la 10,5 miliarde de dolari.
Industria de jucarii continua sa se lupte cu noua realitate digitala din viata copiilor, a spus Anita Franzier, analist al NPD Group, Copiii nu imbatranesc mai repede, doar se joaca diferit fata de cum o faceau in trecut, a adaugat ea. Provocarea industriei este redefinirea jucariei. Ce deosebea o jucarie traditionala fata de versiunea pentru adulti era faptul ca cea din urma nu putea fi folosita de copil. Nu-i dai un camion adevarat unui copil, pentru ca nu-l poate folosi si atunci ii dai un camion de jucarie. Insa povestea se schimba cand vine vorba de electronice destinate copiilor.
Vad pe rafturi o multime de accesorii de jucarie pentru iPod. Cred ca o buna parte dintre ele sunt niste prostii. Un iPod este perceput de un copil ca un pas spre maturitate. Copiii nu vor sa-l transforme intr-o jucarie, spune Chris Byrne, analist din industrie. O explicatie mai practica a faptului ca cei mici prefera versiunile originale ale gadgeturilor consta in functionalitatea redusa a jucariilor.
De exemplu, camerele foto pentru copii se comercializau pana nu demult fara afisaj LCD, ceea ce reprezenta o problema pentru ei. Unde mai este distractia daca copilul nu poate sa vada ce anume a fotografiat? Frenezia care i-a cuprins pe designerii in cautare de modele care sa-i atraga pe copii a fost mai vizibila ca oricand la Targul International de Jucarii, organizat la jumatatea lui februarie in New York. Aici s-au lansat o serie de jucarii de noua generatie cu care producatorii spera sa schimbe trendul descrescator al vanzarilor.
Dar care sunt argumentele lor? De pilda, compania Fisher-Price a prezentat un aparat foto pentru copii, Kid-Tough Digital Camera. Camera este suficient de rezistenta si usor de folosit chiar si pentru prescolari, iar marginile sunt acoperite cu cauciuc pentru o priza mai buna. Nu in ultimul rand, este dotata cu un ecran LCD cu diagonala de 1,3 inci, unde copilul isi poate admira creatiile. Urmeaza sa fie lansata in cursul acest an la un pret de 70 de dolari.
O alta jucarie inteligenta de la Fisher-Price este Digital Song and Story Player (player digital de muzica si povesti). Dupa cum va imaginati, este un player MP3 pentru copii, care vine cu o multime de melodii si povesti incarcate in memorie. Cu un pic de ajutor din partea mamei sau a tatalui, copii pot incarca si alte povesti sau melodii de pe calculator, in acelasi mod cum ar proceda cu orice player muzical pentru adulti. Cei de la Fisher-Price au lansat si un site asemanator cu magazinul de muzica iTunes al Apple, de unde parintii pot cumpara melodii si povesti. In plus, castile MP3 playerului au un volum limitat, pentru a proteja timpanele copiilor. Aparatul urmeaza sa fie introdus in magazine din vara, tot la un pret de 70 de dolari.
Daca o camera foto mai rezistenta sau un player audio usor modificat nu reprezinta neaparat adevarate revolutii in domeniu, noul set Lego, denumit Mindstorm, are toate sansele sa trezeasca o mica reactie de gelozie din partea parintilor. Am creat un nou set care contine «caramizi» inteligente si senzori cu ajutorul carora iti construiesti propriul robot, spune Soren Lund de la divizia Mindstorm a Lego. Kit-ul vine cu nu mai putin de 571 de piese, la care se adauga patru senzori.
Doi dintre ei devin ochii robotului, care poate astfel detecta obiectele din jur si masura distantele pana la obstacole. Alti doi senzori pot fi montati pe post de urechi si astfel robotul poate actiona la comenzi vocale. Te duci la calculator, programezi comportamentul jucariei si obtii un robot autonom, explica Lund. Lego Mindstorm este destinat copiilor de peste 10 ani si costa 250 de dolari.
Cei de la Lego au o concurenta puternica din partea companiei Hitec Robotics, care a lansat primul sau robot biped din SUA. Oficialii companiei spun ca robotii de jucarie creati de Hitec Robotics au mare succes in Japonia. Unul dintre acestia are o camera incorporata, poate inregistra semnal audio-video si se poate plimba prin camera in timp ce filmeaza. Pus in modul de paza, poate observa si inregistra pe oricine intra in camera. Un alt robot, denumit Robonova1, reuseste sa-si mentina echilibrul ca un gimnast adevarat, pe un singur picior. Robotul este conceput pentru competitii.
Mai exact, doi roboti de acest tip pusi unul langa altul vor incerca sa se darame reciproc. Robotii se asaza pe o masa obisnuita. Este ca o lupta sumo, unde robotii incearca se impinga unul pe celalalt de pe masa, explica Glen Merrit de la Hitec Robotic. Insa acest nou gen de jucarii, chiar daca ii incanta pe copii, are si dezavantaje. Multi specialisti sunt de parere ca tehnologia nu face altceva decat sa limiteze imaginatia copiilor.
Spre exemplu, cu Pixel Chix de la compania producatoare de jucarii Mattel, copilul nici nu mai are nevoie de o viata sociala. Jocul, daca poate fi numit asa, este o versiune virtuala a unei prietene pentru copil, care poate sa-i dea instructiuni de genul ce sa bea, sa manance sau cand sa mearga la culcare, urmarind rezultatele pe ecranul dispozitivului. Daca prietena virtuala este ignorata, isi face bagajele si pleaca de pe ecran. In acest an, compania a mai introdus cateva detalii in poveste: o casa noua si o masina pentru ca prietena virtuala sa aiba cu ce sa fie plimbata.
Categoric, nici jucariile clasice nu au fost uitate de catre producatori. E drept ca un pic de tehnologie nu strica, spun ei. In timp ce Warner Bros. se pregateste de lansarea noului film Superman Returns, aceeasi companie Mattel si-a propus sa-i transforme la propriu pe copii in SuperCopii cu ajutorul Inflato-Suit.
De fapt, este un costum ce se poate umfla cu aer generat de un mini-motor pe baza de baterii, facand ca un copil sa arate ca un Superman. Costumul poate fi combinat cu PunchnCrunch Gloves (manusi), care genereaza efecte sonore in timp ce copilul indoaie o bara de otel de jucarie. Piesa de rezistenta este o replica de dimensiuni reduse a lui Superman, imbracat intr-un costum aerodinamic, ce poate zbura timp de 2 minute, fiind controlat prin telecomanda de catre copil. Avem un raspuns pozitiv fata de linia noastra de jucarii. Faptul ca poti controla un Superman zburator a dat pe spate pe toata lumea, spune Sara Roseles, oficial al companiei Mattel.
In acest context, se pare ca melancolia pentru jucariile clasice este mai des intalnita la adulti – si se extinde si la alte preocupari ale celor mici, mai ales cand vine vorba despre desenele animate. Nu le mai fac cum le faceau odata. Acum sunt niste monstri patratosi care urla si tipa. Inainte chiar puteai sa zici ca sunt frumoase, dar acum…, este o explicatie des intalnita intre parinti cand vine vorba de preferintele copiilor din ziua de azi. Dar, pana la urma, producatorii de jucarii o tin pe-a lor: tot copiii vor decide ceea ce este frumos si ce nu, avand adesea criterii care adultilor le scapa.
-
Cum poate divorta omul de telefonul lui mobil
Legatura dintre om si telefonul mobil a devenit mai puternica decat niciodata, facandu-i pe operatori si pe furnizorii de servicii pe mobil sa-si puna o intrebare logica: cum mai poti sa intervii intr-o relatie atat de stransa?
In aceste conditii, operatorii de telefonie mobila au o dubla problema: concurenta cu serviciile de comunicatii oferite pe Internet (gen Skype, care ofera telefonie pe PC la preturi ridicole sau chiar gratuit), dar si dificultatea de a descoperi cu exactitate ce anume isi doresc consumatorii sa acceseze pe micul ecran al telefonului mobil.
Operatorii de telefonie mobila au inteles ca trebuie sa largeasca traseul pe care circula banii clientilor, pentru a ceda o parte din venituri si catre furnizorii de servicii si continut pe mobil. In ultimele luni, operatorii au convenit ca singura sansa este sa mizeze pe serviciile cu valoare adaugata. Clientul trebuie sa aiba, direct de pe telefon, acces la o varietate de functii – conectare la Internet, muzica digitala, clipuri video, radio, jocuri, mesaje text si multimedia, documente si aplicatii de business – iar operatorii nu mai puteau face fata pe o piata care se dezvolta atat de rapid.
Sistemul de impartire a veniturilor este mai complex acum si va deveni probabil mult mai complex in viitor. Concurenta este deja dura: case de discuri, artisti si cantareti, televiziuni, producatori de jocuri, furnizori de aplicatii de business, toti sunt dornici sa figureze pe lista celor care au de luat bani de la utilizatorii telefoanelor mobile. Evident, cei care au cel mai mult de suferit sunt operatorii, care erau obisnuiti pana acum sa incaseze 100% din valoarea facturilor clientilor.
Din fericire, are balta peste. Numarul persoanelor care detin un telefon mobil este in crestere rapida – in doar doi-trei ani de acum inainte, jumatate din populatia globului va avea un astfel de aparat. Anul trecut am numarat 450 de milioane de noi utilizatori ai telefoniei mobile. Am ajuns la 2,2 miliarde in total si vom atinge 3 miliarde cu mult inainte de 2010, a spus Carl-Henric Svanberg, presedinte si director executiv al companiei Ericsson.
Nici o alta inventie nu a insemnat mai mult decat telefonul mobil pentru oameni si vietile lor. Aceasta situatie are la baza doi factori esentiali: cresterea numarului de utilizatori si cresterea numerica si calitativa a serviciilor. Dupa cum a reiesit si la congresul 3GSM de telefonie mobila de la Barcelona, analistii sunt optimisti in ceea ce priveste soarta investitiilor facute in aceasta directie. Daca acum serviciile de date constituie o piata globala de 55 de miliarde de dolari, peste doar cinci ani valoarea ar putea creste chiar pana la 235 de miliarde de dolari, conform unor date publicate de compania furnizoare de software pentru telefonul mobil Xiam Technologies.
Daca serviciul care a confirmat cel mai mult pana in prezent este muzica, principala speranta a pietei in ceea ce priveste potentialul de crestere in urmatorii ani este – fara indoiala – televiziunea pe mobil, spun analistii. Ne aflam in prima faza a unei piete cu totul noi, a spus Per Nordlof, director pentru strategie de produs si management de portofoliu al Ericsson, companie care, printre altele, furnizeaza tehnologie pentru operatorii de servicii TV pe telefonul mobil. Televiziunea pe mobil prinde in toate partile lumii, a spus el, precizand ca peste 40 de operatori de telefonie mobila au lansat deja astfel de servicii.
In Romania, principalii operatori Orange si Connex Vodafone ofera televiziune pe mobil. Aceste servicii se bazeaza pe comportamentul deja format al utilizatorilor de telefoane mobile, a spus oficialul Ericsson. Mai exact, este vorba de obisnuinta de a utiliza telefonul in intervale de timp scurte, avand ca preferinta consumul de continut on-demand (la cerere). Toate acestea, nescapand din vedere faptul ca transmisia pe mobil nu poate fi identica cu cea de pe televizor, din cauza limitarilor inerente ale acestui nou canal media, cum sunt dimensiunile mici ale ecranului sau durata de viata a bateriei. Pe telefonul mobil este greu de citit un text sau de vizionat un clip video, iar interactivitatea cu utilizatorul este dificila, spune si Kurt Sillen, vicepresedinte al diviziei pentru servicii mobile la Ericsson.
De aceea, elementele vizuale trebuie adaptate la ecranul mic al mobilului. Pe de alta parte, studiile au aratat ca un portal de Internet are mult mai multe sanse sa se impuna pe piata daca este cuplat cu un portal dedicat accesului prin telefonul mobil. De exemplu, link-urile pot fi trimise intre utilizatori prin SMS, nu mai este nevoie sa tii minte e-mailul prietenului caruia vrei sa ii trimiti un anumit link, a explicat Sillen. Iar un portal pentru telefonul mobil care isi propune sa aiba succes trebuie sa indeplineasca neaparat regula 1-2-3, a mai spus oficialul suedez. 1 – utilizatorul trebuie sa se autentifice prin login o singura data, 2 – maximum 2 secunde ca timp de raspuns la orice actiune a utilizatorului, si 3 – orice resursa din portal trebuie sa fie accesibila dupa nu mai mult de trei clicuri.
In urma unui sondaj efectuat de televiziunea publica norvegiana NRK, executivii din industrie au avut un soc. 8% dintre cei chestionati, adica unul din 12, au spus ca prefera sa vizioneze programele TV pe mobil si nu pe televizorul traditional, explica Gunnar Garfors, director al diviziei de servicii mobile de la NRK. Le-am spus unor executivi de top despre acest sondaj, iar ei au avut o reactie neasteptata: prima oara nu m-au crezut. Cei 8% reprezinta viitorul tip de consumator din industrie, crede Garfors. Motivul pentru care ei prefera sa se uite la TV pe telefonul mobil este simplu, spune el: Libertate – nu mai sunt legati de sufrageria de acasa, de mama si de tata, pot merge unde doresc fara sa se desparta de emisiunile preferate.
Un alt domeniu interesant pentru furnizorii de servicii pe mobil va fi, in urmatorii ani, cel al aplicatiilor de business. In total exista circa 18.000 de aplicatii software de business pentru telefonul mobil, iar 80% dintre ele ruleaza pe sistemul Windows Mobile produs de Microsoft, a spus pentru BUSINESS Magazin Steve Conn, marketing manager al companiei americane. Pe piata generala a sistemelor de operare pentru mobil, lider este Symbian OS, care detinea circa 56% din piata la finalul lui 2004, cu potential de a creste la 60% pana in 2009, conform IDC. Windows Mobile avea 12,7% din piata in 2004 si ar putea atinge 17% pana in 2009.
Totusi, Microsoft nu produce decat circa 30 de aplicatii de business din totalul de 18.000, restul fiind fabricate de alte companii, cum ar fi de exemplu SAP sau Siebel.
Este cert ca furnizarea de aplicatii de business si multimedia pentru telefonul mobil nu mai este o problema tehnica atat de mare ca in trecut, insa mai putin cert este nivelul de entuziasm aratat de utilizatori cand vine vorba sa plateasca pentru acest nou gen de marfa, cel putin deocamdata. Multi consumatori inca sunt de parere ca a descarca continut pe mobil este o operatiune prea scumpa, prea lenta si, deci, prea complexa ca sa merite.
Conform unui studiu realizat de User Analytics, 80% dintre consumatorii cu varsta intre 18 si 24 de ani anuleaza download-urile daca nu ajung la continutul dorit in mai putin de 10 secunde. Astfel ca operatorii si furnizorii de continut, daca vor ca potentialul pietei sa devina realitate, trebuie sa colaboreze pentru ca descarcarea aplicatiilor sa fie simpla, transparenta, sa functioneze la fel indiferent de telefonul mobil utilizat si sa fie instantanee. Este si normal. Daca telefonul a ajuns o extensie a sinelui, cine ar accepta ca, pentru a-si duce pana la capat un gand, sa fie nevoit sa astepte chiar si 10 secunde?
-
Noua publicitate online
Blogurile nu mai sunt doar jucariile unor pasionati. Au ajuns sa influenteze in forma si continut publicistica traditionala din internet, s-au dovedit eficiente purtatoare ale mesajelor publicitare si sunt capabile sa genereze venituri. Blogurile intra in mainstream.
In scurta lor istorie, blogurile – imi iau libertatea de a flexiona romaneste acest cuvant – au cunoscut o evolutie interesanta. Daca la inceputuri aceste jurnale personale pe web erau considerate de autorii lor un simplu hobby, astazi multe dintre ele s-au transformat in veritabile centre de interes si, tot mai adesea, de influenta.
Blogosfera se constituie intr-un ecosistem cu totul special, iar observatia ca aceasta reprezinta o presa alternativa – viziune considerata excentrica cu doar doi ani in urma – este astazi un simplu truism. Nu de putine ori statisticile consemneaza articole selectate din bloguri care insumeaza audiente care o intrec pe cea a materialelor publicate de editiile online ale unor ziare sau reviste prestigioase.
E adevarat ca cele mai multe hit-uri din bloguri se plaseaza in sfera tehnologiei, dar expansiunea spectaculoasa a blogosferei extinde mereu sfera tematicilor de succes. Aceste evolutii nu aveau cum sa treaca neobservate de mass-media traditionale (chiar daca intrupate in forme digitale), care s-au vazut puse in fata unui concurent neasteptat.
Solutia castigatoare s-a dovedit cooperarea. Pe de-o parte, multe dintre articolele din bloguri fac trimitere la articole din presa traditionala, iar pe de alta, editiile electronice ale multor publicatii fac tot mai adesea trimitere la articole din bloguri. Monitorizarea blogosferei a devenit o practica uzuala in multe redactii. Wired News mentioneaza o lista de circa 30 de bloguri (printre care si celebrele SlashDot si BoingBoing) pe care redactorii le urmaresc in permanenta, in vreme ce Le Monde ofera in fiecare zi in editia online doua selectii din blogosfera – una a redactiei si una a cititorilor.
Una dintre evolutiile la care asistam astazi este profesionalizarea blogurilor. E vorba, desigur, de elita blogosferei, iar miscarile sunt in dublu sens. Pe de-o parte, exista destul de multi publicisti profesionisti (mai ales din zona jurnalismului sau a tehnologiei) care se dedica intr-o masura tot mai mare blogurilor proprii, in care vad deja o afacere de sine statatoare. Tom Foremsky, fost jurnalist la Financial Times, a devenit unul dintre primii bloggeri profesionisti, cand blogul pe care l-a creat – SiliconValleyWatcher – a obtinut sponsorizari de la Tibco si Infineon.
Dar sistemele de publicitate contextuala de genul Google AdSense/AdWords deschid calea pentru orice blog cu audienta semnificativa. In sens contrar, multe publicatii online si-au afiliat bloguri de succes, incluzandu-le partial in structura editoriala. Mai mult chiar, unele ziare si reviste din web isi transforma anumite rubrici specializate (de regula cele de opinie, intretinute de columnisti) in bloguri.
Din nou Wired News este un deschizator de drum, cu un set de zece bloguri proprii, printre care The Cult of Mac (Leander Kahney), Beyond the Beyond (Bruce Sterling) sau Sex Drive Daily (Regina Lynn). La fel procedeaza si Guardian Unlimited, cu bloguri precum Culture Vulture sau Ask Jack. Insa, fara indoiala, cea mai noua evolutie in materie o reprezinta descoperirea blogosferei ca mediu pentru publicitate, descoperire a care a generat deja un cuvant exotic: blogvertising.
Poate ca revelatia ar fi intarziat cativa ani daca producatorul german de autoturisme Audi n-ar fi avut inspiratia ca, in cadrul unei recente campanii publicitare pe web, sa angajeze si o mica firma numita BlogAds care sa desfasoare o parte din campanie in blogosfera. Rezultatele au fost impresionante. Pentru cei 50.000 de dolari platiti, pagina Audi a primit in trei luni peste 68 de milioane de vizitatori venind din bloguri. Spre comparatie, afisarea unui banner timp de o zi pe pagina de start de la Yahoo.com costa de zece ori mai mult.
Este interesant de remarcat ca BlogAds – fondata de Henry Copeland – s-a remarcat mai intai in campania electorala americana din 2004, cand consultantii pentru campaniile publicitare au remarcat ca publicitatea pe bloguri cu tematica politica este mult mai eficienta decat cea prin e-mail-uri directe, in principal datorita caracterului interactiv a acestora, care functioneaza ca niste conectori sociali.
Din pacate, aceste evolutii par sa nu aiba nici un ecou in Romania, desi blogosfera romaneasca este deja semnificativa. Blogul @rgumente (Dragos Novac) a fost desemnat recent Best Southeastern European Blog in cadrul premiilor Satin Pajama, in timp ce doi binecunoscuti jurnalisti romani cad de acord intr-o emisiune televizata ca internetul este un depozit de gunoaie.
-
Asistent de shopping
Orice cumparator, aflat in fata unui stand plin de produse, are cel putin cateva secunde de ezitare (in cazul cumparatoarelor, secundele se pot transforma in ore, ar spune gurile rele). O rezolvare mai rapida a dilemelor de shopping, unde adesea este nevoie de o a doua opinie, poate veni de la telefonul mobil.
Mai exact, tot ce trebuie sa faca utilizatorul este sa fotografieze codul de bare al produsului care il intereseaza si sa trimita poza de pe mobil, prin Internet, catre serverul Toshiba. Acolo exista o baza de date in care produsele sunt asociate cu codurile de bare si astfel, tehnologia determina care este produsul pe care il cautati. De aici, Toshiba va efectua o cautare online prin aproximativ 100 de bloguri (jurnale personalizate online) pentru a gasi informatii despre produs.
Toate acestea se petrec in doar 10 secunde, dupa care utilizatorul primeste raspuns, tot pe telefonul mobil, daca parerea generala pe blogurile respectiva este foarte buna, buna sau proasta. Tehnologia Toshiba poate determina acest lucru in urma cautarilor prin blog-uri dupa cuvinte cu conotatie pozitiva sau negativa de genul bun, util sau ineficient, asociate cu numele produsului respectiv.
Pe mobil vor fi trimise in plus link-uri catre cele mai frecvent vizitate blog-uri unde au fost gasite detalii despre eventuala achizitie, permitandu-le cumparatorilor sa afle mai multe amanunte, daca sunt interesati. Evident, nu trebuie uitat ca informatiile despre produse trebuie luate cu un grad de scepticism. Totusi, specialistii Toshiba sustin ca vor cauta numai in bloguri cu un numar mare de utilizatori, excluzandu-le pe cele indoielnice. Serviciul va debuta pe piata japoneza in martie, iar compania are in plan sa-l puna si la dispozitia utilizatorilor din alte tari pana in aprilie anul viitor.
-
Scrisori-sablon pentru concedieri, demisii si alte lucruri neplacute
Sa concediezi pe cineva nu e o treaba la-ndemana oricui. Pentru unii manageri, poate fi din cale afara de dificil chiar si doar sa faca mici observatii angajatilor. Uneori, insa, problemele de comunicare se rezolva mai bine in scris.
In cazul in care nu gasiti tema dorita, echipa de specialisti care se ocupa cu conceperea modelelor va crea la cerere, fara costuri suplimentare, scrisoarea de care aveti nevoie si o va adauga si pe aceasta la colectie.
Pentru a putea utiliza modelele oferite de companie trebuie sa platiti un abonament anual care variaza intre 40 si 100 de dolari, in functie de categoriile de scrisori din care vreti sa alegeti.
Spre exemplu, daca pe parcursul unui an de abonament aveti in plan sa descarcati de pe site numai scrisori sentimentale, pachetul va va costa exact 40 de dolari. Daca la acestea vreti sa adaugati si scrisorile de business, pretul va fi dublu. Daca vi se pare prea mult sau nu aveti incredere in mana si talentul specialistilor companiei, aveti la indemana, gratuit, cateva ponturi in ceea ce priveste conceperea unei scrisori si structura acesteia in functie de continut, dar si notiuni de gramatica de baza – verbe, substantive, conjunctii, prepozitii, adverbe sau adjective.
Exista si informatii despre cum trebuie folosita punctuatia, in functie de mesajul pe care doriti sa il transmiteti – cand si cum folositi punctul si virgula sau daca este indicat sa faceti apel la ghilimele sau la semne de intrebare si de exclamatie. Pentru un plus de sarm al scrisorilor, pe www.libraryonline.com gasiti si o sectiune cu citate ale unui numar mare de personalitati.
-
Anul gay la Hollywood?
Aaa… si cum a fost sa saruti un alt barbat?, a fost probabil intrebarea cea mai des auzita de starurile filmului
Realizat de taiwanezul Ang Lee, dupa un scenariu bazat pe o povestire premiata cu un Pulitzer, filmul ii are ca personaje principale pe
Cum era de asteptat, filmul a starnit serioase controverse. De la protestele Bisericii pana la aplauzele furtunoase ale comunitatii gay din intreaga lume, toata lumea a tinut sa comenteze, sa admire, sa acuze, sa critice
Interpretarile au mers atat de departe incat s-a spus pana si despre un alt film al sau Hulk – super-eroul verde desprins dintr-o serie de sase comics-uri realizate la inceputul anilor 60 – ca ar aborda acelasi tabu al homosexualitatii, insa de data asta sub forma reprimarii adevaratului eu. De unde insa convingerea ca
Primul as din maneca realizatorilor lui Brokeback ar putea fi tocmai sentimentul de political correctness de care cei din juriu s-ar putea simti datori sa dea dovada in momentul desemnarii castigatorilor. Pe de alta parte, se stie deja ca Academia rasplateste eforturile actorilor care trec prin transformari radicale pentru a intra in pielea personajelor pe care le interpreteaza. Sa ne gandim numai la Charlize Theron, cea care, pe perioada filmarilor la Monster, a petrecut zilnic cateva ore in cabina de machiaj pentru a deveni dizgratioasa criminala in serie Aileen Wuornos, sau la Nicole Kidman, care a trecut si ea printr-o cosmetizare destul de complicata in The Hours.
In aceeasi serie a sacrificiilor in numele artei s-ar putea inscrie si scenele de dragoste pe care Ledger si Gyllenhaal le-au jucat atat de convingator. Vorbind despre acestea, Ledger a marturisit: Ajungi pe platou si te chinui sa crezi cat de cat. Jake si cu mine n-am vrut sa exersam chestiile alea ca pe un dans. Pur si simplu am facut-o. Si au facut-o atat de bine, incat la una din scenele in care trebuia sa se sarute, Ledger aproape ca i-a spart nasul lui Gyllenhaal.
Un alt motiv pentru care
Nu ar fi deloc surprinzator ca anul 2006 sa fie anul gay, avand in vedere scenariile tematice si interpretarile foarte bune ale lui Heath Ledger, Jake Gyllenhaal, Felicity Huffman sau Philip Seymour Hoffman (Capote, regizat de Bennett Miller, nominalizat si el la Oscar pentru cea mai buna regie). In schimb, e aproape sigur ca Heath Ledger va rata Oscarul pentru rol principal. Preferat pentru cel mai bun actor pare a fi Philip Seymour Hoffman, care a interpretat atat de convingator rolul scriitorului homosexual Truman Capote – autor al nuvelei Breakfast at Tiffanys si al romanului In Cold Blood (Cu sange rece) – incat unul dintre criticii de la
Antecedente are si scenaristul lui Capote, Dan Futterman, nominalizat la Oscar pentru cel mai bun scenariu adaptat, care in urma cu cinci ani a jucat rolul principal intr-un alt film cu tematica gay, Urbania.
Totodata, aproape ca nu exista dubii ca Felicity Huffman va castiga Oscarul pentru cea mai buna actrita in rol principal pentru aparitia sa in rolul transsexualului Bree Osbourne din TransAmerica.
Lasand speculatiile la o parte, urmeaza sa vedem in noaptea dintre 5 si 6 martie cate dintre faimoasele statuete vor poposi pe muntele Brokeback.
-
Programarea neuro-lingvistic=
Printr-o delicateta politica sau ca sa evite o confuzie fumigena, Programarea Neuro-Lingvistica, despre metodele si aplicatiile careia este vorba aici, a devenit, chiar pe coperta cartii, NLP, adica
Atat deprinderile cat si conditionarile negative pot fi deprogramate, astfel incat, in functie de dorintele subiectului, sa poata fi instalate alte programe. Neuro: pentru ca felul in care in care ne reprezentam realitatea prin simturi (vaz, auz, pipait…) este determinat de circuitele neurologice. Numeroase unelte PNL trebuie astfel sa tina seama de reprezentarile noastre senzoriale.
Lingvistica: pentru ca maniera in care vorbim si utilizam limbajul reflecta felul in care gandim si il influenteaza. In privinta acestui din urma palier, trebuie tinut seama ca PNL-ul are in vedere si limbajele analogice ale corpului, nu doar cele exclusiv verbale. Ideea de baza a metodei este ca reprezentarea pe care o avem despre lume nu este o copie a realitatii, ci o interpretare filtrata prin propria noastra cartografiere emotionala. E indeajuns sa ne modificam interpretarea ca sa ne metamorfozam apoi starile si comportamentele limitative.
In concluzie, putem spune ca Programarea… ne ajuta sa invatam cum sa invatam si sa desfasuram diferite strategii mentale de succes in scopuri practice multiple: modelare, creativitate, terapie sau comunicare.
In prezentul volum, scris cu mult umor, fara batoase prejudecati didactice si formule sterile, autorii povestesc o sumedenie de experiente personale, insiruite in cascada, toate menite sa ne furnizeze, sensibil, indreptare comportamentale, usor de retinut si (aproape) la fel de usor de aplicat in domeniul afacerilor, al vanzarilor, dar si al relatiilor sociale, in general.
Fie ca avem in fata un client sau un cumparator, trebuie sa ne aliniem comportamentului sau. Sa-i realizam fiecaruia o copie atragatoare, o oglinda confortabila, astfel incat sa-l putem determina, aproape fara sa-si dea seama, sa iasa din programul propriilor crispari si prejudecati.
Daniel Nicolescu
Richard Bandler, John La Valle, Invata sa convingi!,
Editura Amaltea, BucureSti, 2005
-
NOUTATI
Laboratorul scriitorului
Cele trei volume (tiparite initial de Polirom in 1998 si reeditate la inceputul acestui an) reprezinta prima versiune romaneasca integrala a celebrului jurnal al romancierului, care reuneste texte scrise intre 1873 si 1881. Destinat publicarii foiletonistice in cadrul saptamanalului reactionar Grajdanin, ca o
Cum conchide Simona Balanescu in prefata acestei suite diaristice: Trebuie sa fii Dostoievski pentru ca sa impaci, dialogic, specii altminteri incompatibile, punandu-le sub autoritatea capricioasa a monojurnalului – despre sine si despre altii, dar mai cu seama despre sine ca instanta morala, nesigura de adevarul ei.
F.M. Dostoievski, Jurnal de scriitor,
volumele I, II Si II,
Cafea cu lapteNu voi inceta sa laud écart-ul inspirat al traducerii titlurilor lui Julien Barnes in versiunile romanesti de la Nemira. Acest Café au lait, aromitor ca si Tristetile de lamaie, reprezinta metamorfoza unui titlu original cat se poate de elocvent pentru continutul volumului (Cross Channel), dar, in egala masura, banal si aproape jurnalistic.
Cele zece nuvele care o compun, veritabile bijuterii in proza, trec in revista, intr-o maniera fin amuzata, diferitele motive care i-am impins pe onorabilii cetateni ai perfidului
Julian Barnes, Cafe au lait,
Editura Nemira, Bucuresti, 2005