Blog

  • Israelul nu va mai exporta de la 1 septembrie către UE carne de pasăre provenind din colonii

    “În acord cu decizii precedente, Uniunea Europeană nu mai recunoaşte autoritatea Serviciului israelian de inspecţie veterinară în vederea aprobării exporturilor de carne de pasăre şi produse lactate provenind din colonii”, a afirmat un oficial european pentru AFP.

    Directivele luate în acest sens în februarie de Comisia Europeană se aplică coloniilor şi zonelor industriale din Ierusalimul de Est, Golan şi Cisiordania în care se produc carne de pasăre şi produse lactate.

    Oficialul european a precizat că UE cere Israelului să pună în aplicare un sistem pentru identificarea provenienţei produselor, cu scopul de a le diferenţia pe cele care provin din colonii, considerate drept ilegale, de celelalte.

    Un oficial israelian a confirmat pentru AFP că Ministerul Agriculturii a solicitat recent producătorilor vizaţi de măsură “să separe liniile de producţie pentru a putea continua să exporte către Europa, care nu acceptă ceea ce se produce dincolo de linia verde (dintre Israel şi Cisiordania)”.

    Potrivit acestui oficial, exporturile de aceste produse către Europa nu sunt foarte importante şi deciziile UE “nu ar trebui” să aibă un impact negativ asupra sectorului agroalimentar israelian.

    Cotidianul Haaretz a citat duminică oficiali atât din cadrul Ministerului Agriculturii, cât şi din cadrul Ministerului de Externe, care afirmă că directivele europene nu vor avea impact asupra economiei israeliene pentru că produsele ce nu vor fi exportate către Europa vor fi direcţionate pe piaţa locală.

  • Ministrul de Externe al Germaniei anunţă progrese în discuţiile pe tema Ucrainei de la Berlin. Rusia confirmă progresele

    “O discuţie dificilă dar eu cred şi sper că am făcut progrese în privinţa unor puncte”, a declarat Steinmeier la încheierea celor cinci ore de discuţii cu omologii săi ucrainean Pavlo Klimkin, rus Serghei Lavrov şi francez Laurent Fabius. El nu a precizat asupra căror puncte s-au înregistrat respectivele progrese.

    O sursă diplomatică franceză a declarat, de asemenea, fără alte precizări, că “în pofida climatului dificil, au fost înregistrate progrese”.

    Participanţii vor raporta rezultatele întâlnirii şefilor guvernelor lor, a precizat Steinmeier şi s-ar putea decide luni sau marţi “sub ce formă vor continua discuţiile de astăzi”.

    “Obiectivul rămâne să facem tot posibilul pentru a contribui la reducerea la tăcere a armelor în Ucraina şi evitarea altor victime”, a adăugat el.

    Înaintea reuniunii, diplomatul german, foarte implicat alături de cancelarul Angela Merkel pentru a încerca găsirea unei ieşiri din conflict, şi-a exprimat speranţa definirii unei schiţe a unei foi de parcurs către o încetare a focului, recunoscând că părţile sunt însă “departe de o soluţie politică”.

    Rusia confirmă unele progrese în negocierile de la Berlin pe tema Ucrainei

    Miniştrii de Externe din Rusia, Ucraina, Germania şi Franţa au înregistrat unele progrese în timpul negocierilor de duminică pe tema soluţionării conflictului ucrainean, a confirmat luni ministrul rus de Externe, citat de RIA Novosti, în pagina electronică.

    Părţile au discutat despre eforturile internaţionale de rezolvare a crizei ucrainene, a reamintit ministrul.

    “S-au înregistrat unele progrese în toate problemele. S-a convenit asupra continuării dialogului în acest format, ceea ce ar permite găsirea unor propuneri concrete pentru a fi supuse atenţiei liderilor rus, german, francez şi ucrainean”, a scris ministrul pe contul său de Facebook.

    Negocieri dintre Serghei Lavrov (Rusia) şi Pavlo Klimkin (Ucraina) în vederea încetării luptelor în estul Ucrainei au avut loc duminică noaptea la hotelul Villa Borsig din Berlin. La discuţii au participat, de asemenea, ministrul german de Externe Frank-Walter Steinmeier şi omologul său francez Laurent Fabius. Potrivit lui Steinmeier, negocierile au fost dificile, dar părţile au înregistrat progrese în anumite puncte.

    Miniştrii de Externe ar urma să discute luni sau marţi cu şefii de Guvern pe tema continuării negocierilor.

    Aceasta este a doua întâlnire de acest fel, după cea din 2 iulie, care a avut loc tot la Berlin.

  • Cutremur cu magnitudinea de 6,3 în vestul Iranului

    Cutremurul, al cărui epicentru a fost localizat la 36 de kilometri sud-est de oraşul Abdanan, în apropiere de frontiera irakiană, şi la o adâncime de zece kilometri, a fost resimţit la ora 02.32 GMT (05.32 ora României), a precizat institutul.

    Potrivit televiziunii publice, seismul a avut magnitudinea de 6,1 pe scara Richter şi a afectat provincia Ilam, la frontiera cu Irakul, provocând rănirea a numeroase persoane.

    “Din fericire, niciun mort nu a fost semnalat pentru moment, dar există numeroşi răniţi şi multe pagube materiale”, a declarat responsabilul Crucii roşii locale pentru televiziune.

    Numeroşi locuitori şi-au petrecut noaptea în afara casei din cauza cutremurelor mici care au afectat regiunea încă de ieri.

    “Echipe de salvare au fost trimise la faţa locului”, a afirmat un alt oficial local desemnat să se ocupe de coordonarea ajutorului.

    Televiziunea a anunţat, de asemenea, că 40 de răniţi au fost salvaţi în oraşul Abdanan.

    Provincia Ilam este slab populată şi este situată la frontiera cu Irakul.

  • Protestele continuă în oraşul american Ferguson: Poliţia foloseşte gaze lacrimogene împotriva manifestanţilor

    Michael Brown, în vârstă de 18 ani, a fost lovit de două gloanţe în cap şi patru în braţul drept, potrivit New York Times, citând primele constatări ale unei autopsii realizate la cererea familiei victimei de către fostul medic legist şef din New York, Michael Baden.

    Decesul tânărului la 9 august a generat o săptămână de manifestaţii paşnice, revolte sporadice şi instaurarea unor restricţii de circulaţie sâmbătă şi duminică.

    Duminică seara, poliţiştii, echipaţi cu veste antiglonţ, cu măşti de gaze şi escortaţi de vehicule blindate, au început să disperseze manifestanţii, majoritatea tineri, cu aproape trei ore înainte de intrarea în vigoare a unor restricţii de circulaţie la miezul nopţii.

    Unii tineri arborau pancarte ce denunţau violenţele poliţiei, potrivit imaginilor televizate. Mulţi ridicau mâinile în aer în semn că se predau, în timp ce alţii provocau poliţiştii şi le trimiteau capsule de gaze lacrimogene.

    Poliţiştii s-au îndreptat către manifestanţi după ce câţiva dintre ei au lansat cocteiluri Molotov în direcţia lor, a anunţat KMOV-TV. Alte surse au anunţat focuri de armă.

    “Cum au avut loc tiruri, poliţia trebuia să intervină. Acestea fiind spuse, sunt îngrijorat de mesajele pe care le citesc că au fost intoxicaţi cu gaz copii. #Ferguson”, a scris pe Twitter Antonio French, un om politic local ce se străduieşte să calmeze tensiunile de câteva zile.

    Fotografiile publicate pe Twitter au arătat persoane participante la proteste spărgând geamurile unui restaurant McDonald’s.

    Aceste imagini contrastează cu omagiul paşnic adus lui Michael Brown de câteva sute de persoane anterior în cursul zilei.

  • Comandantul forţelor aliate în Europa: NATO va răspunde militar la o infiltrare de tipul celei din Crimeea într-o ţară aliată

    Militari purtând uniforme fără însemne naţionale au fost dislocaţi când Rusia a intrat în Crimeea, în februarie. Deşi preşedintele rus Vladimir Putin a negat iniţial orice implicare, el a recunoscut în aprilie că forţele ruse au fost active în peninsulă.

    Kievul şi guvernele occidentale aşteaptă să vadă dacă Moscova va interveni pentru a sprijini rebelii din estul Ucrainei. Unii experţi militari au declarat că Putin ar putea viza ţările baltice, unde există importante minorităţi ruse.

    Generalul american Philip Breedlove, comandantul NATO în Europa, a declarat că deşi Alianţa Nord-Atlantică nu intenţionează să intervină în Ucraina, care nu este membră NATO, ţările aliate din estul Europei trebuie să se pregătească pentru o posibilă ameninţare din partea “omuleţilor verzi”, o aluzie la militarii în uniforme fără însemne naţionale, informează The Moscow Times, în ediţia electronică.

    “Mai întâi are loc cea mai importantă muncă, cea de pregătire a unei naţiuni pentru problema omuleţilor verzi sau organizarea populaţiei (vorbitoare) de rusă. Aceasta se întâmplă acum”, a declarat Breedlove într-un interviu publicat online de cotidianul german Die Welt.

    “Cum antrenăm, cum organizăm şi echipăm forţele de poliţie şi cele militare din naţiunile (aliate) pentru a putea face faţă unei astfel de situaţii?”, a declarat el, potrivit transcrierii declaraţiilor sale în engleză, furnizată de NATO.

    “Dacă vedem astfel de acţiuni într-o ţară NATO şi le putem atribui unei naţiuni agresoare, atunci se aplică Articolul 5. În acest caz va fi un răspuns militar”, a declarat el.

    Clauza NATO privind apărarea reciprocă prevede că un atac împotriva unei ţări membre este considerat un atac împotriva alianţei.

    Criza ucraineană a deteriorat relaţiile dintre Rusia şi Occident, acestea ajungând la cel mai scăzut nivel de la Războiul Rece. NATO a luat o serie de măsuri pentru a-şi consolida prezenţa militară în estul Europei de la începutul crizei. Măsuri pe termen lung urmează să fie decise la summitul NATO din septembrie.

  • Produsele româneşti care au cucerit lumea

    În clădirea din oţel şi sticlă situată pe strada Delea Veche din Bucureşti, Mihaela Păun şi Ciprian Istrate stabilesc strategia de marketing pentru produsul românesc care ajunge la peste jumătate de miliard de clienţi de pe toate continentele – antivirusul Bitdefender. Cei doi manageri lucrează de mai bine de un deceniu în afacerea antreprenorului Florin Talpeş şi administrează un buget de marketing de zece milioane de dolari destinat doar comunicării digitale.

    Se înţeleg din priviri şi povestesc amuzaţi despre cănile de pe birourile lor, inscripţionate cu un lup care merge la psiholog şi se plânge că este mereu treaz: „Când am făcut rebrandingul în urmă cu trei ani, am redefinit valorile brandului şi strategia, am schimbat logoul şi am creat povestea produsului. Awake (treaz – n.red.) este starea Bitdefender. Vigilent, tot timpul gata de acţiune“. Lupul dacic a devenit parte din logoul Bitdefender începând cu 2011, rezultat al unui proiect comun al diviziei de marketing a companiei, alături de agenţia de branding Brandient, deţinută de Aneta Bogdan.

    Mihaela Păun şi Ciprian Istrate nu sunt singurii români care fac marketing global din România. Dar îl fac cu cel mai mult succes, dacă măsurăm după numărul de produse vândute în afara ţării şi după bugetul pe care îl gestionează exclusiv pentru comunicare digitală, dar şi după procentul de business pe care îl generează exteriorul – peste 90%. Companiile de soft au fost mereu în avangarda marketingului global: când alte domenii căutau să importe modele sau produse, softiştii au mers pe drumul invers şi au gândit produsele mai ales pentru piaţa globală. Softwin, Total Soft sau Siveco sunt exemplele care au construit piaţa, dar ulterior toţi dezvoltatorii de aplicaţii şi de softuri diverse au început să se adreseze consumatorului şi nu unei ţări anume.

    Deşi au convins milioane de clienţi din întreaga lume, nici softiştii români, nici producătorii de cosmetice sau medicamente care targetează lumea întreagă prin strategia lor de marketing nu se află în topul celor mai mari exportatori români. Explicaţia vine din valoarea mică adăugată a produselor, din faptul că vorbim despre multe produse care merg în retail, dar şi despre faptul că exportatorii performanţi sunt definiţi de vânzări en gros, în special de materii prime sau produse cu valoare adăugată mare. Tocmai de aceea topul exportatorilor din România este dominat de multinaţionale, precum producătorii de maşini Dacia şi Ford, respectiv de componente auto Continental şi Leoni, companiile din petrol şi gaze OMV Petrom şi Lukoil sau furnizorii din industria prelucrătoare, Arcelormittal sau Alro.

    Într-un top al celor mai mari exportatori români, furnizat de Institutul Naţional de Statistică, cel mai mare exportator de origine română este Interagro, urmat de cei mai mari furnizori de mobilă pentru Ikea, Aramis şi Taparo, şi de companii care vând deşeuri, cereale sau piese pentru diverse industrii. În general, marii exportatori se bazează pe o relaţie veche cu un partener extern, pe nevoia de o materie primă la un preţ competitiv sau exploatează o nişă a pieţei. Nu prea au nevoie să convingă utilizatori pe forumuri, să înţeleagă pas cu pas cum funcţionează achiziţiile în funcţie de tiparul şi specificul fiecărei ţări sau cum să îşi facă brandingul pentru a reuşi să convingă un francez sau un american să le cumpere produsul. Dar cum fac cei care reuşesc să îi convingă?

    LECţIA DE GLOBALIZARE. „Imediat îţi răspund, că mă sună domnul Talpeş“, spune Ciprian Istrate, în prezent directorul de marketing global al Bitdefender. Ploieşteanul Ciprian Istrate a ajuns să lucreze pentru Softwin, o firmă specializată pe aplicaţii e-business, e-CRM, tehnologii XML şi securitate antivirus, gestionată de Măriuca Talpeş, după un târg de joburi la Politehnică, universitate la care a studiat. Tot după un anunţ în ziar avea să se mute la antivirusul AVX, ceea ce avea să devină apoi Bitdefender – „un proiect care era oarecum secret şi despre care se ştiau puţine“.

    Mihaela Păun, absolventă de ASE, s-a angajat la Bitdefender în 2001, când produsul fanion al companiei, antivirusul AVX, tocmai îşi schimba numele. A acceptat să lucreze în poziţia de coordonator de vânzări şi marketing în regiunea EMEA, după ce anterior a făcut tot marketing, dar în domeniul industrial. Trebuia să găsească şi parteneri de afaceri în regiune, dar şi să contureze o strategie de marketing, un lucru destul de nou la acea vreme în România. „Soţul meu mi-a spus că sunt unii tari care fac în România un produs software. Du-te la interviu! Aşa că am zis să încerc după ce am văzut şi un anunţ de angajare în ziar.“ A susţinut inteviul de angajare cu Bogdan Irina, în prezent directorul operaţional al Bitdefender şi numărul doi în companie. Deşi venise în companie pentru a lucra în zona de dezvoltare a reţelei de parteneri, după un an a intrat în ceea ce avea să fie departamentul de comunicare digitală, însemnând distribuţia online a antivirusului.


    Care sunt etapele de management ale unui proiect co-finanţat prin fonduri structurale?

     

  • Banii publici, ultima speranţă

    Pe vremea guvernărilor Boc, în 2010 şi 2011, România se lăuda cu cea mai mare pondere a investiţiilor publice în PIB din UE; anul acesta, guvernul Ponta vrea să relanseze economia prin creşterea investiţiilor publice, iar partidele de opoziţie au programe economice cu o componentă solidă de investiţii publice şi majorări salariale.

    În toate cazurile, susţinătorii puterii lăudau/laudă statul că ia măsuri de redresare a economiei şi finanţează crearea de locuri de muncă, iar criticii acuzau/acuză statul că nu susţine suficient economia, că nu dă şi mai mulţi bani. Numai căutătorii de nod în papură îşi mai aduc/eau aminte că biblia ideologiei cere ca un guvern de dreapta să ajute economia strict prin reducerea fiscalităţii şi a birocraţiei, iar un guvern de stânga să crească implicarea statului, cu programe de investiţii publice şi subvenţii.

    Acum, aceşti căutători de nod în papură sunt mult mai puţini, nu doar din cauza anului electoral cu confuziile sale de criterii, ci mai ales pentru că distincţiile ideologice nu mai sunt niciunde în Europa la mare preţ. Pe piaţa ideilor s-a întors roata, aproape pe nesimţite, de la speranţa clar afirmată într-o creştere sănătoasă a economiilor, cu companii private şi bănci private care renasc după ce au fost salvate de state şi s-au restructurat, spre speranţa doar pe jumătate recunoscută că poate dacă statele renunţă la ortodoxia pieţei libere şi se implică voiniceşte în economie, ieşirea din criză ar veni mai repede – sau ar veni pur şi simplu.

    Punerea în discuţie a ortodoxiei economice a apărut încă din 2010, de când Banca Centrală Europeană începea să sară peste propriile ei reguli şi să inaugureze şirul de decizii “neortodoxe” care ameninţă acum să culmineze cu lansarea unui program de relaxare monetară cantitativă identic cu cele promovate de Rezerva Federală a SUA. Anul acesta, preşedintele francez Hollande a propus un “plan Marshall” sau “New Deal” pentru economia UE, respectiv alocarea a 2% din PIB european pentru programe de infrastructură energetică, de transporturi şi comunicaţii, cercetare-dezvoltare, educaţie şi sănătate, cu cofinanţare de la BEI. Noul şef al CE, Jean-Claude Juncker, a anunţat şi el un plan de investiţii de 300 mld. euro în aceleaşi sectoare, cofinanţat de BEI şi, în măsura posibilităţilor, de sectorul privat.

    Institutul German pentru Cercetare Economică propune un fond european de investiţii care să facă direct plasamente în sectoarele şi firmele care au nevoie de bani, ocolind băncile. Fondul ar urma să fie finanţat din contribuţiile statelor membre şi din obligaţiuni garantate de ele, funcţionând ca un fel de fond de salvare pentru economia reală, după exemplul celui înfiinţat pentru salvarea băncilor. Însuşi FMI, ştiut la noi ca promotorul reducerii ponderii statului în economie, a cerut în mod repetat Germaniei să-şi majoreze investiţiile publice cu câte 0,5% pe an.

    Numai că reintrarea statului în economie se petrece şi pe alte căi şi cu alte motivaţii decât unificarea economică a Europei. Guvernul polonez a anunţat recent că vrea să păstreze controlul asupra marilor companii rămase în portofoliul său şi că nu va mai derula nicio vânzare importantă de active. Alegerile anticipate din Slovenia, ţară grav afectată de criza bancară, au fost câştigate în iulie de un partid nou-nouţ al cărui şef a anunţat că se opune vânzării activelor importante ale statului şi că opreşte procesele de privatizare începute de guvernul trecut. Atât Ungaria, cât şi Polonia au naţionalizat parţial fondurile de pensii private, spre a-şi reduce datoria publică, iar guvernul Viktor Orban a început să-şi aplice programul de readucere în proprietatea statului ungar a companiilor din energie, utilităţi publice şi a băncilor, majoritatea privatizate cu investitori străini.

    Naţionalismul economic, protecţionismul şi pragmatismul fiscal primează în aceste cazuri, iar dacă ele şi încep să dea roade (economia ungară a avut în T2 cel mai bun trimestru în opt ani), etatismul asumat are toate şansele să nu mai fie condamnat sau să fie doar dojenit de formă de către CE sau FMI, atâta vreme cât cel mai urgent pariu pentru Europa este obţinerea pe orice cale a creşterii PIB, într-un moment când conflictul din Ucraina şi sancţiunile contra Rusiei au început deja să ameninţe UE cu o nouă recesiune. În analizele folosite de pieţele financiare, nu numai democraţia şi statul de drept, dar nici măcar reformele structurale nu mai par să conteze aşa de tare.

    Indiferent că e vorba de Turcia autocratului Erdogan, de Grecia, campioana şomajului european, sau de Bulgaria cu criza ei bancară, evaluările din ultimele luni ale agenţiilor de rating s-au uitat strict la stabilitatea sau la instabilitatea politică, adică la capacitatea guvernelor de a ţine în frâu economia şi de a-şi aplica politicile dorite. N-am enumerat toate acestea în chip de lecţie de urmat pentru România, unde oricum toate partidele abia aşteaptă ocazia să scuture chingile FMI, ci spre a clarifica momentul economic şi politic unde se află Europa. Încolo, fiecare trage concluziile pe care le doreşte.

  • CALENDAR. Evenimente în perioada 18-31 august

    21.08
    DG-ECFIN difuzează indicele încrederii consumatorilor din UE pe luna august

    21-23.08
    Festivalul internaţional Bucovina Rock Castle (Cetatea de Scaun, Suceava)

    până la 27.08
    Festivalul Internaţional “Vară magică” (Ateneul Român, Bucureşti)

    28.08
    INS comunică datele privind autorizaţiile de construire eliberate pentru clădiri în primele 7 luni

    28.08
    INS comunică tendinţele în evolutia activitatii economice pentru T3

    29.08
    Eurostat anunţă rata şomajului în iulie pentru UE şi zona euro şi rata inflaţiei în august în zona euro

    29-30.08
    Reuniunea Consiliului de politică monetară al Rezervei Federale a SUA

    29-31.08
    Festivalul Internaţional “Jazz at Bran Castle” (Bran, Râşnov)

    până la 31.08
    Expoziţia “Călători prin manuscris”, în cadrul Anului Brâncoveanu (MNAR, Bucureşti)

    30.08 – 4.09
    Festivalul internaţional Clara Haskil (Sala Thalia, Sibiu)

    până la 31.12.2014
    Expoziţia “Marele Război. Neutralitatea” (MNIR, Bucureşti)

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. Cum arată evoluţia reală a inflaţiei

    Creşterea medie a preţurilor pe total, în ultimele 12 luni (august 2013 – iulie 2014) faţă de precedentele 12 luni (august 2012 – iulie 2013), determinată pe baza IPC este 1,5%, iar cea determinată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) este 1,4%.

    Inflaţia anuală a crescut modest, de la 0,7% în iunie la 1% în iulie, dar aceasta s-a datorat efectului de bază statistic şi nu unor presiuni inflaţioniste reale din economie, arată Eugen Şinca, economist senior al BCR. “Presiunile inflaţioniste din economie rămân reduse, cu o rată globală a inflaţiei aflată sub ţinta BNR de la începutul anului până acum şi cu inflaţia ajustată CORE2 aflată în teritoriu negativ din octombrie 2013 până acum”, precizează Şinca. Inflaţia CORE2 nu ia în calcul dinamica preţurilor volatile (legume-fructe, combustili, tutun) şi nici pe cea a preţurilor administrate.

  • Cine îşi împarte moştenirea lui Băsescu

    Udrea şi-a motivat posibila intrare în cursa prezidenţialelor prin faptul că lansarea neaşteptată a Monicăi Macovei în aceeaşi cursă sabotează şansele lui Diaconescu, întrucât şi Macovei, şi Diaconescu se luptă în fond pentru acelaşi electorat (ceea ce e adevărat), însă apariţia lui Macovei nu face decât să pună în evidenţă slăbiciunile deja existente ale poziţiei lui Diaconescu.

    Deşi comentatorii s-au străduit să arate că o candidatură Udrea îl avantajează sau dezavantajează numai pe Victor Ponta sau numai pe Klaus Iohannis, în realitate ea nu va strica niciunuia dintre ei, întrucât ambii au interes să se poziţioneze în contrast cu un candidat ostentativ “băsist” (ceea ce Diaconescu nu este).

    În tabăra puterii, ca să separe şi mai mult apele politice în funcţie de unicul criteriu al adeziunii/opoziţiei faţă de “băsism”, favorabil şanselor sale electorale, premierul Ponta a denunţat pactul de coabitare cu preşedintele, după ce acesta a admis că l-a “păcălit” la momentul semnării. Evenimentul a deschis calea mărginirii tot mai clare a strategiei PSD-PLR de campanie pentru alegerile prezidenţiale la reproşuri de “băsism” aruncate tuturor contracandidaţilor lui Victor Ponta.

    Cum cel mai nou confirmat oficial dintre aceştia şi cu şansele cele mai mari în sondaje este Klaus Iohannis, atacurile liderilor PSD şi ale partidului lui Tăriceanu s-au concentrat pe demonstrarea “băsismului” lui Iohannis, nu doar prin acuzaţii că s-ar fi întâlnit în secret cu preşedintele, ci şi prin exploatarea faptului că numeroşi fruntaşi ai ACL au făcut parte din guvernările PDL. Strategia unidirecţională a PSD-PLR are însă limite evidente, ţinând cont că atât PNL, cât şi PDL au convenit cu PSD să susţină organizarea unei sesiuni extraordinare a Parlamentului pentru reducerea CAS de la 1 octombrie, adică exact măsura pentru care guvernul Ponta s-a încontrat cu preşedintele Băsescu.