Cameron scrie într-un articol publicat în The Sunday Telegraph că un “răspuns umanitar” faţă de SI nu este suficient şi că este necesar un “răspuns ferm în domeniul securităţii”. Articolul apare în contextul în care conducători ai Bisericii şi-au exprimat îngrijorarea că Marea Britanie nu are o abordare “coerentă” faţă de extremismul islamic.
SI a preluat controlul asupra unor porţiuni importante din nordul Irakului şi din Siria în această vară. Forţele kurde, susţinute cu atacuri efectuate de către forţele aeriene americane, luptă în prezent pentru a prelua controlul asupra barajului de la Mosul, în nordul Irakului. Au apărut, de asemenea, informaţii despre continuarea masacrării unor non-musulmani de către gruparea sunnită, care caută să construiască un nou stat islamic de o parte şi de alta a frontierei dintre Irak şi Siria.
“O securitate reală va fi atinsă numai atunci când ne vom folosi toate resursele – ajutorul, diplomaţia, puterea militară – pentru a contribui la crearea unei stabilităţi mai mari în lume”, scrie Cameron în The Sunday Telegraph. “Dacă nu acţionăm să oprim măcelul comis de această mişcare teroristă excepţional de periculoasă, va deveni tot mai puternică, până când ne va lua ca ţintă pe străzile din (Marea) Britanie“, continuă premierul.
El avertizează că dacă SI a putut să-şi “cioplească aşa-numitul califat”, Marea Britanie s-ar putea “confrunta cu un stat terorist la malul Mediteranei şi învecinându-se cu state NATO”.
Londra a largart ajutoare unor persoane refugiate în nordul Irakului, dar un “răspuns mai larg, politic diplomatic şi în domeniul securităţii” este necesar pe lângă acţiunile umanitare, a avertizat Cameron. “Avem nevoie de un răspuns ferm în domeniul securităţii, indiferent dacă este vorba despre o acţiune militară de urmărire a teroriştilor, o cooperare internaţională în domeniile informaţiilor şi luptei împotriva terorismului ori o acţiune intransigentă împotriva teroriştilor acasă la ei”, scrie şeful Guvernului britanic.
David Cameron sugerează ca oricine merge, pe străzile din Marea Britanie, cu un steag islamic asupra lui, ar trebui să fie arestat.
El insistă totodtă asupra faptului că el nu consideră toate acestea un “război împotriva terorimului”, ci ca pe o “bătălie între islam, pe de o parte, şi extremişti care vor să abuzeze islamul, pe de altă parte”.
Într-o intervenţie în direct pe postul Radio 5, secretarul pentru Comunităţi Stephen Williams a declarat că orice britanic care încurajează alţi oameni să se alăture SI este necesar să suporte “întreaga rigoare a legii”.
Violenţele provocate de către SI au izgonit aproximativ 1,2 milioane de irakieni din locuinţe. Comunităţi întregi de etnici yazidi şi creştini au fost nevoite să se refugieze în nordul ţării, dar şi şiiţi irakieni, pe care SI nu-i consideră “musulmani adevăraţi”.
Sâmbătă seară, peste 80 de premii au fost acordate la gala Creative Arts Emmy Awards, potrivit site-ului oficial al evenimentului.
Emisiunea de divertisment “Saturday Night Live” a primit cele mai multe premii, cinci, fiind urmată în top de seriile “Game of Thrones”, “True Detective”, “Sherlock: His Last Vow” şi “Cosmos: A Spacetime Odyssey”, cu patru trofee, şi de “Orange Is the New Black” şi “Deadliest Catch”, cu trei Creative Emmy.
În categoriile dedicate actorilor, Joe Morton a câştigat premiul pentru cel mai bun artist invitat într-un serial-dramă (“Scandal”), Allison Janney a câştigat premiul pentru cea mai bună artistă invitată într-un serial-dramă, pentru rolul din “Masters of Sex”, iar trofeele pentru cele mai bune roluri de invitaţi în producţii TV de comedie au fost câştigate de Uzo Aduba (“Orange Is the New Black”), respectiv Jimmy Fallon (“Saturday Night Live”).
În afară de premiul pentru interpretare câştigat de Jimmy Fallon, “Saturday Night Live” a mai obţinut trofeele pentru cea mai bună regie a unei emisiuni de divertisment, cele mai bune costume, cele mai bune coafuri şi cel mai bun machiaj.
“Game of Thrones” a câştigat premiile pentru cea mai bună regie artistică, cele mai bune costume şi cel mai bun machiaj pentru un serial de ficţiune, precum şi trofeul pentru cele mai bune efecte speciale.
Premiile pentru cel mai bun casting au revenit producţiilor “True Detective” (serial dramă), “Orange Is the New Black” (serial comedie) şi “Fargo” (miniserie/ film TV).
Emisiunea “The Colbert Report” a câştigat al doilea Emmy consecutiv pentru cel mai bun scenariu.
De asemenea, Heidi Klum şi Tim Gunn au câştigat al doilea lor Emmy, în calitate de gazde ale emisiunii “Project Runway”, iar, în categoria “coregrafie”, Tabitha şi Napoleon D’Umo au fost premiaţi pentru emisiunea “So You Think You Can Dance”.
La gala de sâmbătă seară, prima poziţie în topul posturilor TV cu cele mai multe trofee a revenit HBO, care a câştigat 15 premii, iar locul al doilea a revenit postului NBC, cu 10 premii.
Gala Creative Arts Emmy Awards, organizată în mod tradiţional cu o săptămână înainte de decernarea premiilor Primetime Emmy, este dedicată disciplinelor tehnice din spatele producţiilor de televiziune: regie artistică, imagine, coafură, machiaj, mixaj de sunet, montaj de imagine, coregrafie, montaj de sunet, efecte speciale vizuale, cascadorii şi altele. Alte premii sunt decernate în categorii precum animaţie, seriale non-ficţiune, reality-show şi actori cu statut de invitaţi.
Cea de-a 66-a ediţie a Primetime Emmy Awards va fi difuzată pe 25 august, în direct de postul NBC, deţinut de Comcast Corp.
Premiile Primetime Emmy sunt acordate de Academy of Television Arts & Sciences, recompensând excelenţa programelor de televiziune americane difuzate în prime time. Decernate în premieră în 1949, distincţiile au fost mult timp cunoscute sub denumirea de “premiile Emmy”, până la apariţia Daytime Emmy Awards, acordate pentru prima oară în anii 1970, iar cuvântul “primetime” a fost atunci adăugat în titulatura lor oficială, pentru a elimina posibilitatea unor confuzii între cele două trofee.
Premiile Primetime Emmy se acordă, în general, în duminica ce precede debutul sezonului de toamnă la televiziunile americane. Gala este difuzată, prin rotaţie, de cele patru posturi de televiziune majore din Statele Unite ale Americii – CBS, ABC, NBC şi FOX.
Câteva reprize de ploi de scurtă durată în cursul zilei şi precipitaţii mai abundente seara nu i-au speriat pe turiştii dornici să petreacă în cluburile din Mamaia. Ploile s-au intensificat însă în cursul noptii, astfel că, în jurul orei 2 dimineaţa, din cauza inundaţiilor care au blocat principalele bulevarde din Constanţa şi Mamaia, mulţi dintre ei au fost nevoiţi să-şi schimbe planurile.
“Sunt dezamagită de sistemul de canalizare a oraşului. Am fost nevoită să merg pe contrasens şi abia am reuşit să mobilizez maşina din râurile care ieşeau din canale. Nu e normal să se întâmple aşa ceva, se investesc banii noştri în care alegorice şi în cluburi, nu în măsuri de combatere a unor situaţii precum aceasta”, a declarat o soferiţă care circula pe bulevardul Mamaia, în Constanţa, venind dinspre staţiunea Mamaia.
Ploile torenţiale care au căzut în cursul nopţii de sâmbătă spre duminică au inundat străzile din Constanţa, mai multe grădini, dar şi subsoluri ale unor clădiri din oraş, între care cele ale Judecătoriei, Tribunalului, Spitalului de Boli Infecţioase şi Spitalului Militar, pompierii de la ISU “Dobrogea” intervenind cu motopompe pentru evacuarea apei, a transmis corespondentul MEDIAFAX.
Ploaia a stricat şi distracţia turiştilor, ducând la anularea defilării din fiecare seară de sâmbătă a carelor alegorice de la Mamaia. Duminică, din cauza vremii rele, plajele au rămas aproape goale, iar turiştii au început să plece acasă.
Administraţia Naţională de Meteorologie a emis, sâmbătă, mai multe avertizări cod galben şi cod portocaliu, de ploaie şi furtună, pentru aproape tot judeţul Constanţa, iar vremea va continua să fie urâtă pe litoral şi în cursul zilei de duminică.
Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, a plusat, apreciind nu numai că există o probabilitate ridicată ca Rusia să atace Ucraina, dar şi că ambiţiile Moscovei vizează şi alte regiuni apropiate de graniţă, precum Transnistria, Abhazia şi Osetia de Sud, “spre a împiedica o integrare euroatlantică mai puternică” a Moldovei şi a Georgiei.
În aceste condiţii, reuniunea NATO din 4-5 septembrie de la Newport (Marea Britanie) va rămâne centrată, conform premierului britanic şi şefului diplomaţiei poloneze, pe “măsuri pe termen lung” de consolidare a securităţii în special pentru Polonia şi ţările baltice, cu creşterea prezenţei militare a NATO în Europa de Est, majorarea cheltuielilor pentru infrastructura militară în aceste ţări şi înfiinţarea unei structuri de comandă la Szcezcin, Polonia, special pentru apărarea membrilor NATO din Est, dar şi a Ucrainei, al cărei preşedinte va fi invitat şi el să participe la reuniune.
Chiar şi fără o invazie militară rusească de care să fie protejată indirect prin proximitatea forţelor NATO, Ucraina suferă însă din cauza efectelor economice ale luptelor prelungite dintre forţele guvernamentale şi rebelii ruşi din est. Economia a scăzut cu 4,7% în al doilea trimestru faţă de aceeaşi perioadă din 2013 şi cu 2,3% faţă de primul trimestru al anului curent, reflectând impactul conflictului asupra industriei din regiunile de est, care realizează în mod obişnuit aproape 16% din PIB. Coroborat cu scăderea PIB în primul trimestru cu 1,1% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, acest rezultat a determinat FMI să prognozeze o scădere a PIB pentru tot anul 2014 cu 6,5%.
În plus, FMI a afirmat că Kievul va trebui să aloce până la 5% din PIB pentru recapitalizarea sectorului bancar dacă moneda naţională, hrivna, se depreciază sub nivelul de 12,5 pentru un dolar. La 12 august, hrivna se depreciase deja până la 13,1 pentru un dolar. La finele anului trecut, conform unei analize Raiffeisen, 55% din sistemul bancar ucrainean era controlat de acţionari ucraineni privaşi, 18% de statul ucrainean, 16% de bănci occidentale şi 11% de bănci ruseşti.
Zeităţile reprezentate tradiţional în posturi contemplative, îmbrăcate în straie modeste şi cu siluete mai pline, par să fi fost puse la cură de slăbire şi trimise la sala de forţă, astfel încât în imagini apar acum cu muşchi şi umeri laţi.
Vishnu, zeul conservării şi al protecţiei, spre exemplu, este prezentat într-o bandă desenată ca doborând un monstru cu nişte raze laser care-i izvorăsc din ochi. Publicul apreciază transformarea aspectului zeităţilor, considerând că în versiunea modernă acesta este mai apropiat de caracterul lor.
Un exemplu în acest sens este Rama, care, conform mitologiei, a dus o mulţime de bătălii şi în prezent este reprezentat ca un războinic cu umeri laţi. La rândul lui, zeul-maimuţă Hanuman pare, într-o bandă desenată, coborât dintr-un film SF, fiind dotat cu armură şi conducând ceva ce seamănă a batmobil.
Modernizarea aspectului zeilor este bine primită de tineri, deoarece aceştia se raportează altfel decât părinţii lor la tradiţie, explică sociologii. Chiar dacă există şi critici la adresa acestei tendinţe, unii susţin că transformarea zeităţilor hinduse în supereroi nu e ceva rău atâta vreme cât aceasta se face cu respect şi fără a-i schimba caracterul divinităţii respective.
Editurile care publică romane grafice şi filme de animaţie bazate pe acestea afirmă că se străduiesc să dea dovadă de respect în prezentarea zeilor hinduşi în paginile cărţilor lor, chiar dacă le schimbă aspectul, făcându-i să pară mai puternici. Mai mult, cei interesaţi pot găsi tot felul de materiale cu reprezentări tradiţionale ale acestora, dacă vor să vadă cum arătau altădată.
Shiva – The Legends of the Immortal:
Departe de criza datoriilor de stat şi declinul economic care macină Europa, Norvegia nu mai ştie ce să facă cu banii. Cel mai mare fond suveran din lume, care administrează petrodolarii strânşi de statul nordic, a devenit obiect de dezbatere publică în contextul alegerilor recente, în urma cărora Partidul Laburist (centru-stânga) a cedat puterea unei alianţe de dreapta conduse de Partidul Conservator.
Transferul de putere va aduce schimbări la Government Pension Fund Global (GPFG). Noii guvernanţi, care au promis reduceri de taxe, s-au angajat din start să limiteze cheltuielile fondului pentru a evita supraîncălzirea economiei. Totodată, conservatorii iau în calcul divizarea fondului, pentru reducerea riscului ca o greşeală să provoace efecte catastrofale, dar şi din convingerea că apariţia concurenţei ar putea da rezultate mai bune.
FONDUL ARE ACTIVE EVALUATE LA 760 MILIARDE DE DOLARI ŞI A AVUT PERFORMANŢE MODESTE ÎN ACEST AN, cu un randament de numai 0,1% în trimestrul al doilea, după ce a crescut puternic anul trecut, cu 13,4%. Valoarea activelor fondului depăşeşte cu 40% produsul intern brut al Norvegiei. GPFG joacă pe termen lung, având mandatul de a asigura viitorul economic al ţării după ce resursele vaste de petrol şi gaze vor fi fost epuizate. Fondul norvegian a fost unul dintre puţinii investitori internaţionali care şi-au permis calmul în timpul crizei financiare globale: nu numai că nu a vândut active în perioada de panică de după falimentul Lehman Brothers, ci chiar a cumpărat.
„Avem posibilitatea ca în vremuri tulburi să aşteptăm cu răbdare ieşirea din turbulenţe„, spune CEO-ul GPFG, Yngve Slyngstad, citat de BBC.Fondul este administrat de un departament care funcţionează în sediul băncii centrale a Norvegiei de la Oslo. Agenţia are peste 200 de angajaţi la Oslo şi alţi 100 în birouri regionale la New York, Londra, Shanghai şi Singapore.
Traderii lucrează într-o atmosferă calmă, acţionează în mod răbdător, chibzuit, chirurgical. Nici vorbă de zgomotul şi nervii de pe Wall Street, de vânzările panicate la primul semn de prăbuşire a pieţei.
MISIUNEA FONDULUI ESTE DE A STRÂNGE BANI PE TERMEN LUNG. „În timpul crizei din 2008-2009, mulţi investitori au fost forţaţi de circumstanţe să vândă. Noi ne-am bucurat de privilegiul de a ne păstra activele şi chiar de a acumula mai mult„, spune Slyngstad.Taxele şi redevenţele încasate de Norvegia din industria petrolului şi gazelor naturale pun la dispoziţia fondului lichidităţi de aproximativ un miliard de dolari pe săptămână. Astfel, GPFG a ajuns să deţină în medie 1% din acţiunile listate la nivel global. În Europa, fondul norvegian deţine peste 2% din companiile listate.
Succesul GPFG este datorat atât exploatării zăcămintelor petrolifere şi gazeifere, cât şi respectării consensului politic de către toate forţele care s-au succedat la guvernare: profiturile obţinute de stat din hidrocarburi trebuie investite în fond. Fondul are întotdeauna o atitudine de investitor pe termen lung, iar mandatul instituţiei impune transparenţă. GPFG încearcă să impună propriile principii de guvernanţă corporativă asupra companiilor unde investeşte şi să se asigure că acestea sunt profitabile pe termen lung.
CA ACŢIONARI PE TERMEN LUNG, TREBUIE SĂ NE ASIGURĂM CĂ ACESTE COMPANII SUNT PROFITABILE PE TERMEN LUNG, şi de asemenea că nu fac bine doar investitorilor şi acţionarilor, ci şi societăţii în general. Lucrăm cu raţiune, şi nu cu forţă„, explică Slyngstad pentru BBC.În pofida succesului de până acum al GPFG, politicienii de dreapta şi voci din mediul academic vor o schimbare.
National Bank of Greece va trebui să vândă până în iunie 2018 toate subsidiarele din Albania, Bulgaria, România, FRI Macedonia, Serbia, Africa de Sud şi Egipt, iar Piraeus Bank va trebui să-şi reducă tot până atunci activele din străinătate până la un plafon de 3,1 mld. euro sau să vândă cu totul operaţiunile, cu excepţia anumitor combinaţii (Cipru-România, Cipru-Bulgaria, Bulgaria-Albania-Serbia).
Grupurile Alpha Bank şi Eurobank au acceptat şi ele măsuri de reducere a reţelei, a personalului şi a costurilor, precum şi vânzarea activităţilor din asigurări, imobiliare şi investiţii. De asemenea, în octombrie urmează să fie anunţate şi rezultatele testelor europene de soliditate financiară derulate pentru 128 de bănci, în virtutea cărora şi băncile greceşti vor afla care este necesarul de recapitalizare. Primele estimări vorbesc de un capital total necesar de sub 4 mld. euro.
Potrivit presei elene, cea mai mare problemă pentru băncile greceşti sunt creditele neperformante, estimate la cca 77 mld. euro, din care grosul provine de la companiile greceşti cu activitate în industria navală şi de pescuit.
Rompetrol Rafinare, parte a KMG International, fostul grup Rompetrol, a înregistrat în primele şase luni ale anului trecut o cifră de afaceri brută de 1,96 miliarde de dolari. “Indicatorii financiari au fost susţinuţi în principal de rezultatele operaţionale pozitive – materiile prime procesate (+46%), vânzările de carburanţi pe piaţa internă (+24%) şi la export (+75%), dar şi de reducerea costurilor de procesare prin creşterea eficienţei energetice şi menţinerea disponibilităţii mecanico-operaţionale”, arată un comunicat al companiei transmis miercurea trecută Bursei de Valori Bucureşti.
Rafinăriile companiei, Petromidia şi Vega, au prelucrat în primul semestru peste 2,4 milioane tone de materie primă, cu 46% mai mult comparativ cu perioada similară a anului trecut. Creşterea producţiei, alături de investiţiile derulate de companie au făcut ca pierderile aferente sectorului de rafinare să scadă în intervalul analizat cu 28,8%, de la 78,37 milioane de dolari la 55,79 milioane de dolari.
Exporturile Rompetrol Rafinare au depăşit 1 miliard de dolari în prima jumătate a anului, iar compania estimează că în întregul an 2014 va exporta cu 20% mai multe produse comparativ cu nivelul de 1,7 miliarde de dolari atins în 2013.
Cifra de afaceri consemnată de Rompetrol Rafinare în zona distribuţiei de carburanţi a crescut în intervalul analizat cu 28% în primul semestru, de la 1,17 miliarde de dolari la 1,49 miliarde de dolari. Pe acest segment, compania a înregistrat un profit net de 6,93 milioane de dolari, de la 324.136 de dolari în perioada similară a anului trecut. Vânzările totale de carburanţi prin Rompetrol Downstream, divizia de retail a KMG International în România, au urcat cu 18% în primul semestru, de la 743.000 de tone la 881.000 de tone.
În România, compania operează peste 744 puncte de distribuţie a carburanţilor, 230 de staţii de gaz petrolier lichifiat, 9.000 de puncte de distribuţie a buteliilor şi trei staţii de îmbuteliere a gazului petrolier lichefiat.
INHGA anticipează scurgeri importante pe versanţi, torenţi, pâraie şi viituri rapide cu efect de inundaţii locale şi creşteri rapide de debite şi niveluri cu depăşirea cotelor de atenţie.
Ca urmare a precipitaţiilor cu caracter torenţial de sâmbătă seara, estimate pe baza informaţiilor radar şi a precipitaţiilor prognozate pentru duminică, se pot produce scurgeri importante pe versanţi, torenţi, pâraie cu posibile efecte de inundaţii locale şi creşteri rapide de niveluri şi debite cu posibile depăşiri ale cotelor de atenţie pe unele râuri mici din Dobrogea (judeţele Constanţa şi Tulcea).
Fenomenele se pot produce cu o intensitate şi probabilitate mai mare în bazinele Casimcea, Topolog, Ţibrin, Agi Cabul şi râurile mici din estul judeţului Constanţa.