“Sancţiunile trebuie menţinute, pentru a demonstra că suntem serioşi“, a spus Merkel.
“Dacă arătăm că suntem inactivi şi permitem o escaladare a situaţiei, nu va fi o situaţie de dorit“, a precizat Merkel într-o conferinţă de presă comună cu premierul Letoniei, Laimdota Straujuma.
Primele survoluri au avut loc luni, către ora locală 2.00 (3.00, ora României), iar potrivit unui locuitor s-a auzit o explozie foarte puternică, fără să fie posibilă identificarea avioanelor şi nici locul deflagraţiei, urmată de altele.
“Exploziile au fost auzite în mod clar în cartiere din estul Tripoli”, la aproximativ 15 kilometri de centrul oraşului, a declarat acest locuitor pentru AFP.
Postul local de televiziune Libya awalan (Libia mai întâi), apropiat generalului disident Khalifa Haftar, a anunţat că “aviaţia militară a bombardat diverse poziţii” în apropiere de Tripoli, fără să ofere alte precizări.
Generalul Haftar conduce o operaţiune împotriva unor “grupări teroriste” care fac legea la Benghazi (est), după îndepărtarea de la putere a regimului Muammar Kadhafi, în 2011.
Nicio precizare nu a fost făcută de către vreo sursă oficială cu privire la aceste survoluri, în contextul în care miliţii de la Zenten (vest) – naţionalişti care s-ar bucura de susţinerea generalului Haftar, şi miliţii de la Misrata (la est de Tripoli) – apropiate islamiştilor, luptă între ele pentru a obţine controlul asupra unui pod, către aeroport ( la sud de Tripoli) aflat în prezent sub controlul unor miliţii de la Zenten.
Confruntările au scăzut în intensitate duminică, miliţii de la Misrata anunţând că au preluat controlul asupra podului şi unui cartier general al armatei, o informaţie imposibil de confirmat dintr-o sursă independentă.
Libia este dvastată de confruntări armate sângeroase între miliţii rivale, de la jumătatea lui iulie, determinând Parlamentul ales la 25 iunie să ceară miercuri o intervenţie străină pentru protejarea civililor.
De la îndepărtarea lui Kadhafi de la putere, autorităţile tranzitorii nu au reuşit să restabilească ordinea şi securitatea în Libia.
Prezent la prima ediţie a Conferinţei Ştiinţifice Anuale a Economiştilor Români din Mediul Academic din Străinătate (ERMAS 2014), guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a afirmat că problema adoptării euro nu este “dacă va avea loc, ci când”.
“Eu sunt un susţinător convins al acestor două proiecte majore, adoptarea euro şi aderarea la Uniunea Bancară. Problema este nu dacă, ci când se vor realiza, ceea ce contează este alegerea cu înţelepciune a momentului potrivit pentru efectuarea celor doi paşi importanţi pe drumul integrării europene. (…) În prezent, România îndeplineşte toate criteriile de la Maastricht de adoptare a euro, inclusiv rata medie anuală a inflaţiei. România, singură, a fost cea care, printr-un fericit consens politic între Guvern şi Preşedinţie, a stabilit verbal data de 1 ianuarie 2019 ca ţintă ca adoptare a euro“, a spus Isărescu.
Isărescu vede necesar un angajament mai ferm privind ţinta de adoptare a monedei euro la 1 ianuarie 2019, obiectiv strategic, care să fie cuprins într-o lege adoptată în Parlament.
“Ţinta de adoptare a euro, 2019, este încă verbală. Credem că ar fi bine să fie cel puţin sub forma unei strategii adoptate de toate partidele politice, ca în anul 2000, pentru că intrarea în UE era un angajament. Te antrenezi pe un drum, ciclul electoral nu ar trebui să te abată de la drumul respectiv, indiferent de alegeri. Până în 2019 ai câteva alegeri, în 2016 alegeri parlamentare. Eu nu pot să spun acum după alegerile prezidenţiale care va fi maniera în care angajamentul verbal între Palatele Victoria şi Cotroceni pentru 2019 se va materializa. Cel mai bine ar fi să avem o lege în Parlament, cu discuţii despre ce înseamnă adoptarea euro, obiectiv strategic, şi partidele parlamentare să se angajeze“, a spus guvernatorul BNR.
Acesta a sublinat că dacă legea respectivă va fi adoptată de Parlament anul viitor, în ianuarie sau februarie, şi se menţine data de 1 ianuarie 2019 ca ţintă pentru adoptarea euro, atunci la 1 ianuarie 2017 România va intra în ERM II – mecanismul ratei de schimb, “cu flexibiliatea cursului de schimb, ceea ce înseamnă că nu va fi un curs fix, ci unul cu anumite fluctuaţii”.
Isărescu a menţionat că existenţa unei date ţintă pentru intrarea în zona euro este binevenită, stabilirea ei la orizontul anului 2019 trebuind să fie însoţită de asigurarea unei pregătiri adecvate a economiei pentru momentul adoptării monedei unice.
“Realizarea unui consens politic pe un subiect naţional este o şansă care nu trebuie irosită. Un astfel de obiectiv fezabil constituie o ancoră, un catalizator pentru reformele structurale necesare. Chiar dacă ţinta pare foarte ambiţioasă, decât să deraiem în lipsa unui obiectiv clar şi să nu avem un stimulent pentru reforme, mai bine ne ambiţionăm. Să nu pierdem din vedere că avem un drum lung de parcurs, va fi nevoie de un calendar detaliat al paşilor de urmat şi de eforturi considerabile de recupare a unor decalaje din sfera convergenţei reale. Perioada de cinci ani până la data ţintă de adoptare a euro este un interval rezonabil, astfel încât economia românească să poată face faţă”, a subliniat guvernatorul BNR.
Prima ediţie a Conferinţei Ştiinţifice Anuale a Economiştilor Români din Mediul Academic din Străinătate (ERMAS 2014) se desfăşoară în perioada 18 – 22 august şi este organizată de Facultatea de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor (FSEGA) din cadrul Universităţii “Babeş-Bolyai” (UBB) Cluj-Napoca.
Participanţii la acest eveniment ştiinţific sunt economişti români, afiliaţi unor universităţi sau institute de cercetare din străinătate, dar şi din ţară, care prezintă rezultatele cercetărilor pe care le-au desfăşurat, în cadrul unor sesiuni de comunicări ştiinţifice.
Printre participanţi se numără Nicolae Bogdan Gârleanu de la Haas School of Business, University of California Berkeley, Mihai Manea de la Massachusetts Institute of Technology, Virgiliu Midrigan de la New York University şi Cristian Pop-Elecheş de la Columbia University.
La dezbaterile ERMAS 2014 vor fi prezenţi şi alţi economişti din Banca Naţională a României, printre care Lucian Croitoru, consilierul pe probleme de politică monetară al guvernatorului BNR.
Potrivit serviciului meteorologic din Toscana, în iulie media precipitaţiilor a fost de 170 mm în această regiune.
Zona cea mai afectată de precipitaţiile abundente a fost Versilia, o localitate situată în apropierea oraşului Lucca, precum şi bazinul râului Serchio. În ambele zone, precipitaţiile au fost la nivelul de 450 de mm în luna iulie.
Nivelul de precipitaţii a depăşit un record care data din anul 1916.
În plus, temperatura medie a scăzut în Toscana, regiune situată în nord-vestul Italiei, ajungând la nivelul de 21,1 grade Celsius, cu două grade mai puţin decât în perioada 1981-2010.
Procesul vizează obligarea Televiziunii Române la majorarea salariului de bază cu indicii de creştere a preţurilor de consum, comunicaţi de Institutul Naţional de Statistică, raportaţi la salariul de bază. Indicii sunt aferenţi anilor 2008 – 2011 şi primului trimestru din 2012, au declarat pentru MEDIAFAX surse din Televiziunii Române.
Dosarul a fost înregistrat la Tribunalul Bucureşti, Secţia a VIII-a Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale, pe 17 aprilie, şi, recent, instanţa a stabilit primul termen de judecată, respectiv pe 14 octombrie.
Reclamanţii în acest proces sunt Sindicatul pentru Unitatea Salariaţilor TV din TVR (SPUSTV), principalul sindicat din Televiziunea Română, dar şi un număr de 725 de angajaţi, care sunt reprezentaţi de acelaşi sindicat.
Contactat luni de agenţia MEDIAFAX, Dragoş Bocanaciu, preşedintele SPUSTV, a spus că acest proces nu este un demers de îmbogăţire a angajaţilor TVR.
“O perioadă de trei ani de zile, conducătorii Televiziunii Române nu au respectat ceea ce era prevăzut în Contractul Colectiv de Muncă şi anume indexarea salariilor cu rata inflaţiei”, a spus Dragoş Bocanaciu. “Aş vrea ca oamenii să înţeleagă că nu este neapărat un demers al sindicatului pentru a-i îmbogăţi pe angajaţii TVR, pentru că, în momentul de faţă, în ciuda a ceea ce se spune despre TVR, sunt peste 900 de angajaţi, adică mai mult de o treime, care au salariul minim pe funcţie”, a explicat Bocanaciu.
El a mai spus că în TVR există angajaţi care nu au mai beneficiat de o majorare de salariu din anul 2005. “Şi atunci întreb şi eu: «Ce preţuri erau în 2005 şi ce preţuri sunt în 2014?» Eu nu cred că nu au existat majorări de salarii în celelalte instituţii media în aceşti nouă ani”, a mai spus Dragoş Bocanaciu.
Pe de altă parte, contactat luni de agenţia MEDIAFAX, Stelian Tănase, preşedintele-director general al SRTv, a declarat că nu ştie nimic despre această acţiune în instanţă.
El a precizat că drepturile salariale trebuie plătite, amintind însă că situaţia financiară a Televiziunii Române este foarte dificilă.
“O să dăm faliment, probabil salariaţii nu se gândesc din ce o să plătim (…) Problema este dacă avem resurse. Mă gândesc dacă oamenii care se implică într-o asemenea acţiune se gândesc de unde o să plătim, pentru că suntem toţi în aceeaşi barcă”, a spus Stelian Tănase. El a precizat că “există un precedent” şi trebuie plătită o diferenţă de bani, însă nu a făcut alte precizări cu privire la acest subiect.
Cu un volum total de 9.982 unităţi în luna iulie, vânzările au scăzut cu 5%, ceea ce face ca, după şapte luni din 2014, la un volum total de 57.019 unităţi, să se înregistreze o creştere faţă de aceeaşi perioadă din 2013 de 30,9%, situaţie datorată în special autoturismelor, care au înregistrat un avans de 32,7% (+47% cele autohtone şi +27% cele din import).
Creşterea vine în contextul în care şi pe plan european se remarcă o evoluţie pozitivă a pieţei auto. Astfel, după primele şapte luni, vânzările de autovehicule au crescut în Franţa cu 1,9%, în Germania cu 3%, în Italia cu 3,6%, în Spania cu 16,6% şi în Marea Britanie cu 10,1%.
Vânzările de pe piaţa românească sunt susţinute de achiziţiile realizate de către persoanele juridice (71% din volumulul total înregistrat pe primele şapte luni).
În acelaşi timp, înmatricularile de autoturisme rulate au scăzut cu circa 7% (9.300 unităţi). Cu toate acestea, volumul lor (119.200 unităţi în 2014) rămâne ridicat comparativ cu cel al autoturismelor noi (de circa 3 ori mai mare), deşi în scădere faţă de situaţia din 2013 (când au fost 4,3 autovehicule rulate la unul nou).
După şapte luni, producţia a scăzut cu 8%, la 246.227 de autovehicule. Dintre acestea, 209.701 unităţi (85%) au fost produse de Dacia, 36.521 (14,8%) de Ford şi 5 unităţi de Roman Braşov.
Cele mai multe modele produse au fost Dacia Duster (99.485 unităţi, din care 16.784 în luna iulie), Dacia Logan (54.795 unităţi, din care 6.163 în iulie), Ford B-MAX (36.521 unităţi, din care 5.130 în iulie), Dacia Sandero (29.681 unităţi) şi Dacia Logan MCV (25.740 unităţi).
În luna iulie au fost exportate 34.327 autovehicule, ceea ce face ca după şapte luni livrările externe să ajungă la 227.867 unităţi, reprezentând o creştere de 1,1% faţă de perioada similară din 2013.
Cel mai exportat model în luna iulie a fost Dacia Duster (17.087 unităţi), urmat de Ford B-MAX (5.216 unităţi) şi Dacia Logan (4.798 unităţi). În ceea ce priveşte primele şapte luni, topul este condus de Dacia Duster, cu 95.564 unităţi, urmat de Logan, cu 45.582 unităţi, şi Ford B-MAX, cu 36.521 unităţi.
La autoturisme, topul pe mărci după şapte luni este condus de către Dacia, cu 16.302 unităţi vândute (34,1% din total), urmată de Volkswagen (4.723 unităţi / 9,9%), Skoda (4.374 unităţi / 9,1%), Ford (3.313 unităţi / 6,9%), Renault (3.175 unităţi / 6,6%) şi Opel (2.161 unităţi / 4,5%).
Pe modele, situaţia este neschimbată, Dacia Logan rămânând cel mai bine vândut model în luna iulie, dar şi după şapte luni, urmat de Dacia Sandero, Dacia Duster, Skoda Octavia şi Volkswagen Golf.
“Cu datele înregistrate în luna iulie 2014, consemnăm un număr de 13 luni consecutive de creştere faţă de lunile similare din anul precedent, ceea ce arată, la prima vedere, o consolidare a evoluţiei pozitive din ultima perioadă, remarcată inclusiv la nivel european”, se arată într-un comunicat al APIA transmis luni MEDIAFAX.
Totuşi, avertizează asociaţia, trebuie avut în vedere că vânzările cuprind, din analiza majorităţii jucătorilor din piaţă, şi unităţi care fac obiectul comerţului intracomunitar. În acest context, datele comunicate de către INS şi cele privind înmatriculările efective în România arată o situaţie a pieţei mai puţin optimistă, deoarece cifra de afaceri din comerţul cu autovehicule înregistează la şase luni o creştere de doar 4,7%, în timp ce numărul de autoturisme noi înmatriculate în România (în şapte luni) este cu 17% mai mic decât vânzările realizate, menţionează APIA.
Medicul, specialist renumit la spitalul Connaught din Freetown, capitala Sierra Leone, a murit în mai puţin de două săptămâni după expunerea la virusul Ebola.
El a examinat un pacient care, potrivit colegilor săi, era primul caz de Ebola în spitalul vechi de 102 ani din capitala Sierra Leone, fără să aibă în acel moment nicio idee în legătură cu pericolul la care se expune.
La puţin timp după consultaţie, medicul a început să acuze febră şi dureri puternice de cap. În absenţa unor instituţii medicale specializate în capitala Sierra Leone, el a fost transferat într-un centru de tratare a Ebola al organizaţiei internaţionale “Medici fără Frontiere” din Kailahun, în estul ţării, unde au fost înregistrate cele mai multe cazuri de Ebola, dar a murit în câteva zile.
Samuel Patrick Massaquoi, directorul spitalului guvernamental din Kailahun şi fost student al medicului Cole, spune că elementul de surpriză nu i-a lăsat acestuia nicio şansă.
Spitalul Connaught primeşte “pacienţi cu tot felul de boli”, explică el. De la începutul epidemiei de Ebola, “adulţii în special îşi ascund simptomele, nu spun cu adevărat cum se simt”, adaugă medicul. “Unii vin în spitalele din ţară şi spun că au malarie sau febră tifoidă. Acest lucru i s-a întâmplat şi doctorului Cole”, a mai explicat medicul de la spitalul Connaught. Ultimele zile ale unei victime a virsului Ebola pot fi îngrozitoare, cu dureri musculare puternice, vărsături, diaree şi hemoragii abundente, mai spune medicul.
Funeraliile sunt asemenea sfârşitului nemilos: obiectele personale sunt arse, iar înmormântarea are loc de cele mai multe ori doar în prezenţa groparilor. “Familiile nu participă la înmormântarea victimelor Ebola, dar pot veni mai târziu, deoarece păstrăm lista persoanelor şi a locurilor de înmormântare”, spune directorul echipei din Ministerul Sănătăţii care s-a ocupat de înmormântarea medicului Modupeh Cole.
– Persoanele aflate în contact cu victimele Ebola, respinse de familii
În plus, ridicarea cadavrelor de la centrul organizaţiei Medici fără Frontiere din Kailahun are loc în baza unor reguli stricte, fără ceremonii de comemorare sau de rămas bun, ci doar o “operaţiune executată cu o precizie chirurgicală”.
Echipa Medici fără Frontiere, purtând un echipament de protecţie, a dezinfectat cu atenţie sacul mortuar şi căruciorul în care urma să fie pus cadavrul medicului, iar ulterior l-a depus într-un sicriu dezinfectat, amplasat într-un camion, care, de asemenea, a fost spălat cu o substanţă specială.
Medicul Modupeh Cole s-a alăturat astfel numeroşilor angajaţi din sectorul sănătăţii care au murit în lupta împotriva epidemiei de Ebola, iar unii cu o dăruire amintind de “lichidatorii” de la Cernobîl, care s-au sacrificat pentru a opri incendiul de la reactorul nuclear şi a limita astfel catastrofa.
Serviciile de sănătate din Sierra Leone au anunţat, la 14 august, când a fost înmormântat medicul Modupeh Cole, că 32 de infirmiere au murit în urma infectării cu virusul Ebola de la sfârşitul lunii mai, ceea ce înseamnă aproape 10% din persoanele decedate în ţară din cauza febrei hemoragice.
Şeful serviciilor medicale din Sierra Leone, doctorul Brima Kargbo, a vorbit, în Parlament, despre nerecunoştinţa populaţiei. “Există un sentiment de respingere a existenţei Ebola şi o ostilitate faţă de angajaţii din sănătate”, a afirmat el.
Saffa Kemoh, membru al echipei din Ministerul Sănătăţii care se ocupă cu înmormântarea victimelor epidemiei de Ebola la Kailahun, spune că prietenii îl evită, iar familia l-a renegat. “M-au anunţat că nu-mi vor mai permite să intru în casă. M-au dat afară”, spune tânărul în vârstă de 22 de ani.
Ella Watson-Stryker, în vârstă de 34 de ani, organizator în cadrul Medici fără Frontiere, care participă la lupta împotriva Ebola de la anunţarea epidemiei în Guineea, în martie, îşi arată revolta faţă de această nedreptate. “Aceste persoane au foarte multe probleme cu apropiaţii lor. În cazul unui membru al echipei mele, tatăl său a refuzat să mai vorbească cu el. Într-un alt caz, familia i-a spus că trebuie să doarmă afară şi nu a mai fost primit la masă”, a explicat ea. “Cu timpul, oamenii încep să înţeleagă şi stigmatizarea se reduce”, adaugă Saffa Kemoh, care atrage atenţia că “situaţia este foarte dificilă”.
Întrebat dacă are sprijinul lui Traian Băsescu pentru candidatura sa independentă la alegerile prezidenţiale, Diaconescu a spus: “Nu ştiu, e o întrebare pe care s-o puneţi preşedintelui Traian Băsescu”.
El a adăugat că nu s-a consultat cu preşedintele pe această temă.
“Preşedintele s-a exprimat, a spus ce a avut de spus, eu m-am exprimat, păstrez determinarea de a continua această candidatură independent, de acum încolo fiecare ştie ce are de făcut”, a afirmat Diaconescu.
De asemenea, el a declarat că nu a informat-o pe Elena Udrea despre decizia sa de a candida ca independent la prezidenţiale şi de a demisiona din PMP, precizând că nu va participa nici la Consiliul Naţional al partidului, care se reuneşte marţi.
“Nu accept niciun fel decizie… Dacă partidul doreşte să sprijine un independent, de ce nu?“, a spus Diaconescu, adăugând că şi dacă PMP decide ca el să fie candidatul partidului în continuare nu se va răzgândi şi va rămâne independent.
Diaconescu a mai arătat că decizia sa de a candida independent a fost luată după ce unii colegi din PMP au iniţiat demersul de a schimba candidatul fără să-l informeze şi fără să aibă o discuţie preliminară cu el.
“În urmă cu zece zile unii colegi din PMP au iniţiat dmersul de schimbare a candidatului la Preşedinţie, nu am fost informat de colegi, nu am avut o discuţie preliminară, am văzut din presă faptul că au indenţia de a schimba candidatul”, a spus Diaconescu, arătând că l-a deranjat minciuna, dar nu vrea să intre într-o polemică cu cei din PMP şi că e normal ca partidul să decidă şi să suporte consecinţele.
“Din statutul de candidat oficial, decis statutar, am văzut în presă că am devenit o propunere de a fi candidat. Îmi asum să opresc acest proces, din experienţa mea aceste dispute creează confuzie de mobilizare în rândul cetăţenilor, considerând că o nouă decizie nu-şi are rostul. Vreau să vă spun că îmi anunţ candidatura ca independent la Preşedinţia României, nu voi mai fi membru al PMP”, a adăugat Diaconescu.
El a mai spus că va rămâne preşedinte al Fundaţiei Mişcarea Populară şi că face apel la cei care au plecat din fundaţie să se întoarcă.
“Voi rămâne preşedinte al Fundaţiei Mişcarea Populară, este o organizaţie pe care am înfiinţat-o şi am susţinut-o ferm. Fac apel la cei care au plecat din fundaţie să-şi reconsidere poziţia şi să se întoarcă pentru că împreună avem şanse să reconstruim România, fără minciuni şi cu încredere vom trece peste problemele de astăzi“, a adăugat Cristian Diaconescu.
Diaconescu a mai spus că înlocuirea unui candidat stabilit statutar este fără precedent şi că evaluările lui şi ale colegilor din PMP au fost diferite în privinţa strângerii semnăturilor.
El a arătat că va strânge semnăturile pentru candidatura sa ca independent, iar când le va pune pe masă va fi o surpriză.
În cadrul RISE Awards, Google oferă granturi organizaţiilor din întreaga lume, pentru a derula programe menite să înlesnească accesul fetelor, minorităţilor şi elevilor cu situaţii economico-sociale precare la educaţia în domeniul ştiinţelor informatice.
Valoarea acestor granturi se situează între 15.000 şi 50.000 de dolari. Partenerii selectaţi în cadrul programului RISE Awards sunt organizaţii care promovează informatica prin activităţi extracurriculare.
Înscrierile pentru ediţia RISE Awards din 2015 se pot face începând de luni şi până pe 30 septembrie, la adresa http://goo.gl/w6YW8T.
În 2014, 42 de organizaţii din toată lumea, printre care şi România, au primit granturi în cadrul RISE Awards, pentru programe precum cluburi de programare în Europa şi tabere pentru dezvoltatori în Africa subsahariană. În aprilie 2014, toţi partenerii RISE Awards au participat la o întâlnire internaţională, care a avut ca obiectiv întărirea colaborării între organizaţii şi împărtăşirea de resurse, conform comunicatului.
Fondată în 1998, de Larry Page şi Sergey Brin, Google este astăzi o companie prezentă pe toate marile pieţe globale. Google are sediul central în Silicon Valley şi birouri în America de Nord şi de Sud, Europa şi Asia.
Google, proprietarul celui mai popular motor de căutare pe internet, a deschis, pe 1 noiembrie 2010, un birou în Bucureşti, echipa din România fiind coordonată de Dan Bulucea.