BusinessMagazin

Blog

  • Torţionarul Ion Ficior a fost trimis în judecată

    Potrivit surselor citate, Ion Ficior a fost trimis în judecată pentru săvârşirea de infracţiuni contra umanităţii, în dosarul având ca obiect sesizarea formulată de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER).

    Ion Ficior este acuzat că, în perioada 1958-1963, când a condus Colonia de muncă Periprava, a introdus şi coordonat un regim de detenţie represiv, abuziv, inuman şi discreţionar împotriva deţinuţilor politici, fiind înregistrate 103 decese.

    Ficior este al doilea torţionar trimis în judecată, după ce în luna iunie a fost deferit justiţiei Alexandru Vişinescu, fost comandant al Penitenciarului Râmnicu Sărat din 1956 până la desfiinţarea închisorii, în 1963, ultimul şef al închisorii în care a sfârşit, în urma torturilor, şi liderul ţărănist Ion Mihalache.

    Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie anunţa, în 24 octombrie 2013, că Ion Ficior este urmărit penal pentru genocid, faptă ce a fost schimbată în infracţiuni contra umanităţii, odată cu intrarea în vigoare a noului Cod penal.

    “Din probele administrate în cauză până la acest moment a reieşit faptul că regimul de detenţie aplicat de către Ficior Ioan, în perioada în care a deţinut funcţii de conducere în cadrul Coloniei Periprava, a fost unul menit să ducă la lichidarea fizică a deţinuţilor politici prin metode directe şi indirecte precum: condiţii de detenţie mizerabile şi inumane, rele tratamente; lipsa hranei adecvate; frigul extrem din barăci şi aglomerare excesivă; lipsa apei potabile care era înlocuită cu apă murdară scoasă direct din Dunăre; lipsa medicamentelor şi a asistenţei medicale sau refuzul de a acorda asistenţă medicală adecvată; aplicarea de pedepse aspre pentru abateri minore de la regulament”, conform anchetatorilor.

    Potrivit procurorilor, din cauza condiţiilor inumane din Colonia de muncă Periprava (foame, frig, bătăi zilnice, lipsa condiţiilor elementare de trai, neasigurarea condiţiilor medicale necesare deţinuţilor bolnavi) şi a normelor de lucru, imposibil de realizat chiar şi pentru muncitorii de profesie, numărul deceselor de aici era foarte mare, fiind înregistrate 103 decese în perioada 1958 şi 1963, când la conducera unităţii a fost Ion Ficior.

    În aprilie 2013, IICCMER anunţa că a identificat numeroase fapte cu posibile consecinţe de natură penală comise de 35 de angajaţi ai Direcţiei Generale a Penitenciarelor în urma exercitării funcţiilor în perioada 1950-1964. Persoanele investigate au vârste cuprinse între 81 şi 99 de ani şi locuiesc pe teritoriul României. Totodată, IICCMER informa atunci că a intrat în posesia datelor de identificare, a numelor şi adreselor exacte ale persoanelor în cauză.

    În 30 iulie 2013, IICCMER a solicitat Parchetului de pe lângă Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti începerea urmării penale a fostului comandant al închisorii Râmnicu Sărat, Alexandru Vişinescu, pentru omor deosebit de grav. În 9 august, Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a preluat de la Parchetul Tribunalului Bucureşti, dosarul având ca obiect denunţul formulat de IICCMER împotriva lui Vişinescu.

    Parchetul instanţei supreme anunţa, în 3 septembrie 2013, că Alexandru Vişinescu este urmărit penal pentru genocid, întrucât în perioada 1956-1963, când a condus Penitenciarul Râmnicu Sărat, i-a supus pe deţinuţii politici la rele tratamente, bătăi şi alte violenţe, i-a lipsit de hrană, medicamente şi asistenţă medicală. Ulterior, şi în cazul lui a fost schimbată încadrarea juridică în infracţiuni contra umanităţii, el fiind trimis în judecată în 18 iunie. Dosarul lui Vişinescu va fi judecat de magistraţii Curţii de Apel Bucureşti.

    Potrivit IICCMER, între anii 1956 şi 1963, la Râmnicu Sărat s-au înregistrat cinci cazuri de deces posibil de documentat – Ion Mihalache, Gheorghe Dobre, Gheorghe Plăcinţeanu, Victor Rădulescu Pogoneanu, Mihail Romniceanu, cauzate de colaps cardiovascular, insuficienţă circulatorie cerebrală, hemoragie cerebrală sau afecţiuni ale aparatului digestiv, aşa cum rezultă din procesele verbale de constatare a decesului, în documente fiind consemnate semnele vizibile ale malnutriţiei.

    La începutul lunii noiembrie 2013, IICCMER arăta că numărul deţinuţilor politici care au murit la închisoarea Râmnicu Sărat în mandatul lui Alexandru Vişinescu a ajuns la 12, după ce a fost identificat, în baza unor informaţii furnizate de CNSAS, noi documente, ce atestă alte şapte decese.

    După cazul lui Vişinescu, în 18 septembrie 2013, IICCMER a solicitat Parchetului instanţei supreme începerea urmăririi penale a lui Ion Ficior. IICCMER arăta atunci că a identificat peste 50 de supravieţuitori ai Coloniei de muncă de la Periprava, fiind luate mărturii de la 21 foşti deţinuţi politici.

    Pe 16 ianuarie 2014, IICCMER a prezentat rezultatul investigaţiilor în cazul lt. maj. (r) Iuliu Sebestyen, decedat în octombrie 2013, suspectat de comiterea unor crime şi abuzuri politice în perioada în care a îndeplinit funcţia de locţiitor pentru pază şi regim (ianuarie 1954 – decembrie 1955) în cadrul Penitenciarului Gherla. “Alte persoane care au deţinut funcţii de conducere în aparatul represiv urmează să fie trimise în justiţie în perioada următoare”, preciza IICCMER.

    În 11 februarie, IICCMER a depus la Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie un denunţ formulat împotriva căpitanului (r) Florian Cormoş, pentru săvârşirea de infracţiuni contra umanităţii, constând în aceea că, în virtutea funcţiei de comandant deţinută în perioada 20 decembrie 1952 – 17 aprilie 1953, a impus un regim de detenţie inuman deţinuţilor aflaţi în Colonia de muncă de la Cernavodă.

    În iulie, IICCMER a solicitat Parchetului începerea urmăririi penale în cazul lui Constantin Istrate, fost locţiitor al comandantului de la Colonia de Muncă Oneşti şi fost locţiitor al comandantului de la Penitenciarul Gherla. Constantin Istrate (88 de ani) este al patrulea torţionar pentru care IICCMER a solicitat solicită Parchetului începerea urmăririi penale, pentru săvârşirea de infracţiuni contra umanităţii.

    Potrivit IICCMER, Constantin Istrate a impus persoanelor aflate în executarea pedepsei un regim de detenţie inuman care depăşea ca duritate limitele prevăzute de regulamentul de organizare şi funcţionare a Direcţiei Generale a Penitenciarelor.

  • Neţoiu şi Mihai Stoica cer în instanţă anularea pedepselor din dosarul transferurilor de jucători

    În cazul lui Gheorghe Neţoiu, instanţa a stabilit termenul de judecare a cererii de revizuire a pedepsei în 2 septembrie, în timp ce pentru acţiunea lui Mihai Stoica nu a fost stabilită deocamdată data la care va fi analizată de Tribunalul Bucureşti.

    Potrivit Codului de Procedură Penală, revizuirea hotărârilor judecătoreşti definitive, cu privire la latura penală, poate fi cerută în mai multe situaţii. Una dintre acestea se referă la cazul în care s-au descoperit fapte sau împrejurări care nu au fost ştiute la soluţionarea cauzei şi care dovedesc netemeinicia hotărârii pronunţate în cauză. De asemenea, revizuirea poate fi solicitată atunci când un înscris care a fost folosit ca temei al hotărârii a fost declarat fals în cursul judecăţii sau după pronunţarea hotărârii, împrejurare care a influenţat soluţia pronunţată în cauză.

    În plus, revizuirea se poate cere şi dacă un membru al completului de judecată, procurorul ori persoana care a efectuat acte de urmărire penală a comis o infracţiune în legătură cu cauza a cărei revizuire se cere, fapt ce a influenţat soluţia pronunţată.

    Codul de procedură penală legiferează şi faptul că o astfel de solicitare poate fi înaintată dacă hotărârea s-a întemeiat pe o prevedere legală ce a fost declarată neconstituţională după ce hotărârea a devenit definitivă, în situaţia în care consecinţele încălcării dispoziţiei constituţionale continuă să se producă şi nu pot fi remediate decât prin revizuirea hotărârii pronunţate.

    Pe de altă parte, instanţa supremă a respins definitiv, în 25 iulie, cererile de recurs în casaţie înaintate de şapte din cei opt oameni de fotbal condamnaţi în dosarul transferurilor de jucători.

    “Respinge, ca inadmisibile, cererile de recurs în casaţie formulate de inculpaţii Popescu Gheorghe, Copos Gheorghe, Stoica Mihai, Borcea Cristian, Becali Ioan, Becali Victor şi Neţoiu Gheorghe împotriva deciziei nr. 222 din 04 martie 2014 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a II-a penală. Respinge cererile de suspendare a executării deciziei penale atacate formulate de inculpaţii Popescu Gheorghe, Neţoiu Gheorghe şi Stoica Mihai. Respinge cererea de sesizare a Curţii Constituţionale formulată de inculpatul Copos Gheorghe, pe care şi-a însuşit-o şi inculpatul Stoica Mihai”, arăta instanţa.

    Potrivit prevederilor legale, rolul recursului în casaţie este de a cere Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie să stabilească dacă hotărârea atacată este în conformitate cu regulile de drept aplicabile.

    Fraţii Ioan şi Victor Becali, Mihai Stoica şi Cristian Borcea au mai încercat să anuleze decizia luată de Curtea de Apel Bucureşti în dosarul transferurilor de jucători, depunând contestaţii în anulare. În cazul tuturor, însă, solicitările au fost respinse de instanţă.

    Curtea de Apel Bucureşti i-a condamnat, în 4 martie, pe Jean Pădureanu la trei ani şi patru luni de închisoare, pe George Copos la trei ani şi opt luni, pe Mihai Stoica la trei ani şi şase luni, pe Cristian Borcea şi Ioan Becali la câte şase ani şi patru luni, pe Victor Becali la patru ani şi opt luni, pe Gheorghe Popescu la trei ani, o lună şi zece zile, iar pe Gheorghe Neţoiu la trei ani şi patru luni de închisoare cu executare

  • Volvo lansează SUV-ul XC90, în încercarea de a ţine pasul cu competitorii de pe piaţa auto premium. Ce dotări are noua maşină

    Modelul XC90 este primul produs lansat de Volvo de când compania a fost preluată, în 2010, de grupul Zhejiang Geely, deţinut de miliardarul chinez Li Shufu. Printre caracteristicile SUV-ului se numără o nouă tehnologie pentru evitarea accidentelor, un nou tip de ecran tactil compatibil cu echipamentele Apple, precum şi un schimbător de viteze din cristal, relatează Bloomberg.

    “Sper ca, prin acest produs, compania Volvo să-şi regăsească încrederea în sine, pentru a recâştiga teritoriul care i-a aparţinut în anii ’50 şi ’60 şi pentru a obţine din nou cota de piaţa pe care trebuie să o aibă” a declarat Li.

    Noul model XC90 oferă un sistem de siguranţă mai performant decât precedentele modele, incluzând senzori care calculează distanţa la care se află alte maşini într-o intersecţie, precum şi viteaza cu care rulează acestea, precum şi centuri de siguranţă mai puternice, pentru cazul în care automobilul părăseşte şoseaua. Totodată, SUV-ul va fi echipat cu un motor de 400 de cai-putere, la care poate fi adăugat un motor electric adiţional.

    “Deşi brandul Volvo se bazează pe siguranţă, şoferii se uită la toate aspectele atunci când cumpără o maşină. Cel mai important lucru este ca designul unei maşini să atragă clienţii”, a declarat unul dintre managerii dealer-ului auto Autohaus din Munchen.

    Modelul XC90 face parte din planul companiei de a produce “maşini mai atractive” pentru clienţi, cu scopul de a reduce diferenţa de vânzări faţă de BMW, Audi şi Mercedes, cei mai mari producători de automobile premium la nivel global.

    Volvo speră că acest model va contribui semnificativ la creşterea vânzărilor din acest an la nivel global şi la atingerea ţintei de 800.000 de automobile comercializate anual, până la finalul lui 2020. În 2013, producătorul a vândut 427.840 de maşini.

    Volvo a atins cel mai înalt nivel al vânzărilor în 2007, când a comercializat 458.000 de automobile.

  • Crucea Roşie vrea să sigileze camioanele din convoiul rusesc la trecerea în Ucraina

    “Suntem pregătiţi să sigilăm încărcătura şi să o preluăm sub jurisdicţia noastră, numai dacă părţile rusă şi ucraineană se pun de acord, până la urmă, asupra garanţiilor de securitate în vederea deplasării convoiului şi după (ce încărcătura) este verificată de către vameşii ruşi şi ucraineni”, a declarat Galina Bazanova pentru pentru RIA Novosti online.

    Primele 16 camioane cu ajutor umanitar din convoi au sosit în punctul de control vamal de la frontiera ucrainană duminică, urmând să sosească şi altele, potrivit agenţiei ruseşti. Şeful Delegaţiei CICR pentru Rusia, Belarus, Republica Moldova şi Ucraina Pascal Cuttat a privit camioanele duminică şi s-a declarat mulţumit de condiţii, potrivit Ministerului rus pentru Situaţii de Urgenţă.

    Camioanele vor fi scanate cu un detector special al Serviciului Federal de Vamă, la frontieră, pentru a se stabili dacă în ele se află şi altceva în afară de ajutor umanitar.

    La începutul lui august, Rusia a propus Consiliului de Securitate al ONU să trimită o misiune umanitară “internaţională” cu ajutor rusesc, sub auspiciile CICR, în estul Ucrainei.

    La 12 august, 280 de camioane la bordul cărora se află aproximativ 2.000 de tone de ajutor umanitar – constând în aproximativ 400 de cereale, 100 de tone de zahăr, 62 de tone de hrană pentru copii, 54 de tone de medicamente, 12.000 de saci de dormit şi 69 de generatoare electrice mobile – trimise din regiunea Moscova separatiştilor proruşi din estul Ucrainei, care luptă împotriva forţelor guvernamentale de la Kiev.

     

  • Julian Assange va părăsi în curând ambasada Ecuadorului la Londra

    “Pot confirma că voi părăsi în curând ambasada”, a declarat Julian Assange, adăugând că plecarea sa nu are legătură cu “motivele invocate de instituţiile media din grupul Murdoch şi Sky News”, potrivit cărora acesta ar avea probleme de sănătate.

    Tabloidul The Sun şi postul de televiziune de ştiri Sky News au afirmat că australianul de 43 de ani ar putea părăsi ambasada, unde beneficiază de protecţie diplomatică, din motive de sănătate, adăugând că suferă de probleme pulmonare şi cardiace.

    Julian Assange nu a oferit detalii despre momentul exact şi modul în care se va desfăşura plecarea sa.

    El a făcut aceste declaraţii într-o conferinţă de presă, alături de ministrul ecuadorian al Afacerilor Externe, Ricardo Patino, care a lăsat impresia că plecarea lui Assange va avea loc pe termen mediu sau lung.

    Patino a sugerat lansarea unei campanii internaţionale pentru “eliberarea” fondatorului WikiLeaks, refugiat din iunie 2012 la ambasada Ecuadorului şi care beneficiază de la 18 august de “azil politic”.

    “Trebuie să punem capăt acestei situaţii. Doi ani înseamnă prea mult. Este timpul să-l eliberăm pe Julian Assange”, a precizat şeful diplomaţiei ecuadoriene.

    “Continuăm să-i oferim protecţia noastră (…). Continuăm să fim disponibili pentru a discuta cu Guvernele britanic şi suedez pentru a găsi o soluţie la această încălcare serioasă a drepturilor omului în cazul lui Julian Assange”, a continuat ministrul, făcând apel la lansarea unei campanii internaţionale.

    Zeci de jurnalişti au asistat la conferinţa de presă în micul apartament care găzduieşte ambasada ecuadoriană, în vestul capitalei britanice.

    Fondatorul WikiLeaks trăieşte acolo de când a epuizat toate metodele juridice pentru a evita executarea unui mandat european de arestare emis de Stockholm.

    El neagă acuzaţiile de agresiuni sexuale formulate împotriva sa de două tinere suedeze şi se teme că, dacă se va preda justiţiei suedeze, va fi extrădat în Statele Unite, pentru a răspunde la acuzaţiile legate de publicarea, de către site-ul său, a sute de mii de documente secrete ale administraţiei şi armatei americane.

    Un tribunal din Stockholm a menţinut la jumătatea lui iulie mandatul de arestare pe numele lui Assange, o lovitură pentru perspectivele de rezolvare rapidă a problemelor judiciare cu care se confruntă acesta de patru ani.

  • Sunt soţ şi soţie şi fac 18 milioane de euro dintr-o resursă care nu se va termina niciodată

    Soţii Violeta şi Valeriu Moraru controlează companiile Perla Covasnei şi Azuga Waters, care au avut în 2012 afaceri cumulate de 73 de milioane de lei.

    Pe cartea de vizită a Violetei Moraru este trecută funcţia de “administrator” şi ea spune că nu ar putea să se retragă din afaceri, fiind obişnuită cu un ritm de viaţă alert. A lucrat de-a lungul anilor în domenii variate, precum o fabrică de producţie a sticlei, în domeniul vinului, în transport şi apoi în bere.

    Cei doi soţi au vândut în 2009 afacerea Azuga către Ursus Breweries, într-o tranzacţie estimată la 10 milioane de euro. Ulterior tranzacţiei, Ursus a închis fabrica de la Azuga şi a închiriat utilajele din fabrică familiei Moraru, unde aceasta produce apa Perla Covasnei, plată şi carbogazoasă. “Am făcut afaceri încă de când am terminat facultatea, mereu am fost în priză”, povestea anterior pentru Business Magazin Violeta Moraru.

    Profitabilitatea in afacerile cu apa se plaseaza, conform Violetei Moraru, intre 5 si 10%. Pretul apei creste spectaculos, de la iesirea din pamant, cand mia de litri costa 31 de lei, pana la poarta fabricii, unde costul unei sticle de apa de doi litri ajunge la 1 leu. Din acest pret insa, doua treimi inseamna costul ambalajului. De la poarta fabricii pana la raft, apa isi dubleaza pretul, ajungand, de pilda, la 2 lei pentru o sticla de 2 litri. Marca Perla Covasnei exploateaza resursele din Catalina si Malnas (Brasov), avand variantele carbogazoasa si plata.

    Valeriu Moraru, unul dintre cei mai bogaţi români, a preluat de curând clubul de fotbal Rapid, urmând să devină acţionar unic.

    Pentru viitor, planurile sunt ponderate in optimism. “E mai realist sa tintim sa ajungem intre primii cinci, in randul primilor trei e mai greu”, admite Violeta Moraru. Pentru viitorul apropiat, proprietara afacerii enumera, fara a vrea sa dea niciun fel de detalii, proiectul unor investitii pentru lansarea de sucuri si cel de rascumparare a fabricii Ursus de la Azuga. “Pentru lansarea de sucuri nu e nevoie de un buget foarte mare de investitii, pentru ca avem practic liniile de productie”, explica antreprenoarea.

    Ideea intrarii in domeniul bauturilor carbogazoase era, prin urmare, la indemana si, in plus, firma a primit din partea retelelor de magazine solicitari pentru productia de marci proprii. Azuga Waters are deja contracte pentru imbutelierea de apa plata sub marca proprie a Kaufland si se afla in discutii si cu alte retele de magazine.

    În cadrul acestui text a apărut anterior denumirea “Perla Harghitei” în loc de cea corectă, respectiv “Perla Covasnei”. Ne cerem scuze pentru orice neplăcere cauzată.

    Care sunt etapele de management ale unui proiect co-finanţat prin fonduri structurale?

     

  • RAPORT – Cum îi văd ziarele britanice pe români: “ţigani, vagabonzi şi hoţi”. Bulgarii au fost insultaţi mai puţin

    Românii au fost asociaţi în mod repetat de presă cu activităţile infracţionale, dar nu şi bulgarii, conform unui raport al Observatorului pentru Imigraţie de la Universitatea Oxford, care a analizat relatările din presă din perioada 2012-2013. Analiza include 4.000 de articole, scrisori şi comentarii care menţionează românii sau bulgarii, însumând un total de peste 2,8 milioane de cuvinte.

    Raportul a constatat că românii au fost incluşi într-un “singur grup” de persoane care creează probleme, majoritatea tabloidelor denumindu-i membri ai bandelor infracţionale, cerşetori, hoţi sau persoane care ocupă clădiri ilegal. Limbajul folosit pentru a-i descrie pe bulgari a fost însă mult mai blând, fără a crea o legătură cu o anumită problemă socială.

    Cercetătorii au remarcat folosirea unui limbaj emoţional atunci când venea vorba despre imigraţie, cuvinte precum “valuri” sau “grămezi” fiind folosite cu regularitate de tabloide.

    “Raportul este valoros pentru că arată cum au discutat ziarele naţionale britanice despre români şi bulgari într-o perioadă-cheie”, a declarat William Allen, unul dintre autorii analizei. “Limbajul folosit pentru a-i descrie pe români – în special de ziarele tabloide – îi menţionează adesea în legătură cu criminalitatea şi comportamentul antisocial, în timp ce în cazul bulgarilor nu a fost aşa”, a adăugat el.

    Ziarele analizate au fost The Daily Mail, The Mail on Sunday, The Times, The Sunday Times, The Sun, The Sun on Sunday, The Daily Telegraph, The Sunday Telegraph, The Express, The Sunday Express, The Guardian, The Observer, Daily Mirror, Sunday Mirror, The Independent, Independent on Sunday, Daily Star, Daily Star Sunday şi The Financial Times.

  • Siemens a investit 4,5 milioane euro într-un centru IT la Cluj. Va angaja peste 200 de persoane în 3 ani

    Centrul va funcţiona în clădirea Liberty Technology Park Cluj, dezvoltată de fondul de investiţii Fribourg Capital, condus de omul de afaceri Ion Sturza.

    Până în 2017, compania intenţionează să angajeze 210 persoane, care vor lucra în proiecte globale de dezvoltare de software şi produs pentru toate diviziile Siemens, potrivit unui comunicat al companiei.

    Deschiderea noului sediul presupune o investiţie de peste 4,5 milioane euro şi include costuri aferente chiriei pe următorii cinci ani, costuri de amenajare şi investiţia iniţială în infrastructură, fără a lua în calcul cheltuielile cu viitorii angajaţi.

    “Compania Siemens este prezentă în Cluj-Napoca de peste 20 de ani. Începând cu luna august, facem un pas firesc: creştem într-o nouă direcţie şi ne dorim să recrutăm cei mai buni ingineri din zonă”, a declarat George Costache, directorul executiv Siemens România.

    Reprezentanţii Siemens au afirmat că decizia de a deschide un nou centru la Cluj-Napoca se datorează nivelului înalt de educare al tinerilor absolvenţi şi poziţiei georgrafice favorabile a ţării în Europa.

    Noul sediu Siemens din Cluj Napoca ocupă integral clădirea B a Liberty Technology Park Cluj, pe o suprafaţă de peste 3.000 de metri pătraţi.

    Compania a început deja angajările în Cluj-Napoca prin intermediul unei campanii de recrutare, prin platformele de recrutare online, parteneriate cu universităţile cu profil tehnic din oraş, prezenţă la târgurile de job-uri locale şi prin intermediul companiilor locale de recrutare.

    Siemens deţine alte două centre IT în România, la Braşov, cu peste 300 de angajaţi. Divizia Siemens Corporate Technology şi compania Siemens Industry Software oferă servicii de inginerie şi IT pentru clienţi din întreaga lume, în diverse sectoare precum cel industrial, de sănătate sau energie.

    Siemens este o companie de inginerie electrică în domeniul energiei, sănătăţii, industriei şi infrastructurii.

    Activă pe plan local de peste 100 de ani, Siemens are aproximativ 1.600 de angajaţi în Romania şi deţine patru fabrici în Sibiu şi Buziaş, care produc sisteme şi componente pentru automatizări şi aplicaţii industriale.

    evosoft GmbH este o subsidiară a Siemens care coordoneaza proiecte internaţionale şi servicii IT. Compania are sediul în Germania şi operează ca entitate independentă şi în Ungaria.

  • Macovei: M-am gândit că, în multe feluri, eu semăn cu Nelson Mandela

    “M-am gândit că, în multe feluri, eu semăn cu Nelson Mandela, care nu şi-a sacrificat principiile niciodată, care şi-a scos poporul dintr-o stare dezastruoasă, pentru care nimic nu a fost imposibil şi care a făcut foarte mulţi ani de închisoare, s-a sacrificat, şi-a sacrificat interesele personale pentru ţară. Şi mă identific cu toate aceste lucruri”, a spus, duminică seară, Macovei, într-o emisiune a Digi 24.

    De asemenea, conform postului TV, Macovei a spus că a luat decizia de a candida la prezidenţiale pentru că niciun candiat de dreapta nu o convinge să-l voteze şi că vrea ca “toţi hoţii şi corupţii care fură din banul public să meargă la închisoare”.

     

  • Diaconescu: Îmi voi respecta angajamentul de a candida, am să-mi strâng singur semnăturile

    Despre angajamentul de a candida, Diaconescu a spus, la RFI, că a fost “în relaţia cu preşedintele Traian Băsescu şi mai ales în relaţia cu societatea românească” şi că mesajul care îi va însoţi candidatura va fi dus “până la capăt”.

    “Consider esenţial ca cineva care are o pregătire specifică pentru exercitarea postului de preşedinte din prima zi de mandat să poată să explice, să prezinte acest lucru societăţii şi evident, să fie votat în consecinţă”, a afirmat Diaconescu, deocamdată prezidenţiabil al PMP.

    El a susţinut că a aflat “de la televizor” despre nemulţumirile unor colegi din partid şi că “lucrurile trebuie tranşate cât mai repede în favoarea tuturor”.

    “S-au spus şi lucruri neadevărate şi am cerut Partidului Mişcarea Populară să sancţioneze sau să limiteze o astfel de exprimare. Pentru oricine are experienţă într-un partid fiind o problemă extrem de delicată. Dar situaţia a continuat”, a mai spus Diaconescu.

    Diaconescu declarase, săptămâna trecută, agenţiei MEDIAFAX, referitor la candidatura sa la prezidenţiale, că o consideră “un angajament faţă de ţară”, pe care îl va respecta şi a spus că va cere în partid măsuri împotriva “oamenilor din PMP care au minţit la televizor” în legătură cu numărul de semnături strânse pentru susţinerea acesteia.

    El a spus, într-o postare de vineri, de pe pagina sa oficială de Facebook, că îşi va duce “candidatura până la sfârşit”, indiferent dacă va beneficia sau nu de susţinerea unui partid şi că această atitudine vine din “datoria morală” faţă de susţinătorii săi şi de societate.

    O decizie asupra menţinerii de PMP a candidaturii lui Diaconescu va fi luată marţi, la o întrunire a conducerii PMP.

    Luni, Diaconescu a scris pe pagina sa oficială de Facebook, că va organiza o conferinţă de presă “pentru a clarifica poziţia definitivă referitoare la candidatura” sa şi în cadrul căreia va aduce” lămuriri privind recentele dezbateri publice”.