BusinessMagazin

Blog

  • Bulgaria continuă alba-neagra cu South Stream

    Mai exact, după ce firma rusească de construcţii Stroitransgaz, aflată pe lista celor sancţionate de SUA, s-a retras din societatea mixtă formată pentru South Stream cu grupul bulgăresc de stat Bulgarian Energy Holding, acesta din urmă i-a atribuit rapid contractul unei subsidiare a Gazprom.

    Preşedintele Rosen Plevneliev a dat asigurări UE că proiectul South Stream va rămâne însă îngheţat şi a cerut noului guvernul interimar să lanseze rapid un pachet legislativ de e-government, spre a limita posibilitatea abuzurilor legate de atribuirea contractelor publice. După demisia guvernului socialist al lui Plamen Oreşarski, Plevneliev l-a numit premier interimar pe specialistul în drept constituţional Gheorghi Bliznaşki, fost parlamentar din partea socialiştilor. Guvernul lui Bliznaşki va funcţiona până la alegerile anticipate din 5 octombrie.

    Alegerile anticipate urmează să aibă loc la 5 octombrie şi vor fi câştigate, conform sondajelor actuale de opinie, de GERB, partidul de centru-dreapta al fostului premier Boiko Borisov (foto), înlăturat de la putere de alegerile anticipate din primăvara lui 2013 care au urmat protestelor de stradă pe tema scumpirii energiei. GERB ar fi votat de 26% dintre alegătorii bulgari, urmat la mare distanţă de socialişti (15%) şi de Mişcarea pentru Drepturi şi Libertăţi (7%).

    Boiko Borisov s-a prezentat constant ca un euroatlantist de dreapta, opus socialiştilor proruşi. Fost susţinător al South Stream, Borisov a declarat recent pentru Reuters că dacă va ajunge prim-ministru, Bulgaria va continua cu South Stream “numai în condiţiile aprobate de UE”. “Cât am fost eu premier, relaţia mea cu preşedintele Putin, care pe atunci era prim-ministru, a arătat că dacă spui un ‘nu’ argumentat, nu ai nicio problemă. Dar angajamentul nostru euroatlantic neclintit nu înseamnă că trebuie să rupem relaţiile cu Rusia”, a spus Borisov.

  • Cum se pot face bani din răzmeriţe, revoluţii şi proteste de stradă (GALERIE FOTO)

    Printre exponate se numără măştile de gorilă purtate de Guerilla Girls care prostau împotriva prezenţei extrem de reduse a artistelor în galeriile de artă din SUA, fluturaşi de propagandă sau broşuri cu instrucţiuni de fabricare a unor măşti de gaz ori explozibili artizanali, obiecte asociate cu mişcarea recentă “Occupy” sau “arpilleras”, bucăţi de pânză cu modele şi broderii aplicate lucrate de femeile din Chile ca formă de protest, cu mesaje ascunse la adresa regimului dictatorial al lui Augusto Pinochet.

    Interesant este că expoziţia are şi un magazin unde replici ale exponatelor sau obiecte inspirate din acestea devin, din simboluri ale protestului şi ale rebeliunii, simple suveniruri haioase menite să consolideze finanţele muzeului şi ale companiilor care le-au produs, cum sunt de pildă genţile în formă de grenade sau pungile de plastic inscripţionate chiar cu mesaje ecologiste contra folosirii pungilor de plastic.

  • Durul Erdogan, de neclintit la cârma Turciei

    În ciuda autoritarismului şi a scandalurilor de corupţie care au marcat guvernarea sa şi au provocat proteste antiguvernamentale de mare amploare în principalele oraşe, Erdogan a fost votat preşedinte graţie creşterii economice rapide pe care a promis-o şi a livrat-o electoratului. De la venirea la putere a AKP în 2002, sub conducerea lui Erdogan, Turcia a înregistrat o perioadă de creştere economică şi de stabilitate politică fără precedent în istoria sa.

    Un program de încurajare puternică a construcţiilor, a consumului intern şi a exporturilor a urcat ritmul de creştere a PIB la 4% în 2013, după o creştere de 2% 2012, singurul an cu creştere mai slabă după performanţa “chinezească” de 9,2% din 2010 şi 8,5% 2011. În plus, graţie forţei economice remarcabile a Turciei, guvernul Erdogan a reuşit anul trecut inclusiv să-şi achite ultima tranşă de datorie la FMI (412 mil. dolari), punând astfel capăt unei relaţii de 52 de ani cu Fondul.

    Inclusiv poziţia dură a premierului Erdogan la adresa criticilor săi, inclusiv a reprezentanţilor pieţelor financiare, i-a fost de folos, consolidându-i imaginea de lider curajos, patriot şi care conduce cu mână de fier economia. După alegerea sa ca preşedinte, lira turcească a scăzut la minimul ultimelor cinci săptămâni faţă de dolar, ca efect al estimării pieţelor financiare că noul preşedinte şi-ar putea folosi puterea spre a face presiuni asupra băncii centrale să scadă ratele dobânzilor, ca să stimuleze economia. Erdogan a criticat public ceea ce a numit “lobby-ul dobânzilor”, adică investitorii străini, bancherii, economiştii şi jurnaliştii care au cerut o politică monetară mai restrictivă, pentru a contracara avansul inflaţiei, situată în prezent la peste 9%, dublu faţă de ţinta oficială.

    OECD a majorat estimarea de creştere a PIB în Turcia la 3,3% anul acesta şi 4% la anul, în timp ce agenţia Standard&Poor’s şi-a majorat estimarea la 2,9% pentru 2014, respectiv 3% pentru 2015, dar a atras atenţia că principalul risc, la fel ca în cazul tuturor economiilor emergente din Europa, este legat de o eventuală escaladare a conflictului ruso-ucrainean.

  • De ţinut minte. Cifrele săptămânii

    16.098
    numărul de copii născuţi în luna iunie, cu 894 mai mulţi decât în luna mai, însă sporul populaţiei a fost negativ, de 3.186 persoane

    3.200
    numărul de firme înfiinţate în primul semestru de către tinerii întreprinzători prin programul de stimulare a IMM cu finanţări de la stat, în virtutea căruia au fost înfiinţate din 2011 până în prezent peste 14.000 de firme

    5,12 mil.
    numărul total de angajaţi cu contracte de muncă asiguraţi la sistemul public de pensii la 30 iunie, în creştere cu peste 190.000 de persoane faţă de perioada corespunzătoare a anului trecut şi cu aproape 400.000 mai mare faţă de luna martie 2011

    10.681
    numărul de vehicule noi înmatriculate în iulie, cu 34,27% mai mare decât în iulie 2013, din care autoturismele au reprezentat 8.368, în creştre cu 46,45%

    84,7 mil.
    numărul de turişti străini care au vizitat în 2013 Franţa, comparativ cu 69,8 mil. turişti străini în SUA şi 60 mil. în Spania, acestea fiind cele mai vizitate ţări din lume

    0,7%
    creşterea în iunie a producţiei industriale din UE faţă de aceeaşi lună a anului trecut, cele mai importante creşteri ale producţiei industriale fiind înregistrate în Ungaria (11,3%), România (9,9%) şi Slovacia (7,5%), iar cele mai mari scăderi au fost raportate de Grecia (-6,9%) şi Malta (-3,8%)

  • PMP Buzău: Susţinem fără rezerve schimbarea candidaturii lui Diaconescu. Udrea ar aduce multe voturi

    Preşedintele PMP Buzău a declarat, duminică, pentru corespondentul MEDIAFAX, că Elena Udrea ar putea atrage mai mulţi votanţi decât o poate face actualul candidat al partidului la Preşedinţie.

    Liderul PMP Buzău susţine că Elena Udrea ar putea aduce voturi importante atât din rândul alegătorilor care până acum au optat pentru PDL, cât şi din rândul celor nehotărâţi încă.

    El a spus că, în aceste condiţii, PMP Buzău va susţine ”fără rezerve” schimbarea candidaturii la Preşedinţie a lui Cristian Diaconescu.

    ”Ca impact în rândul alegătorilor, candidatura Elenei Udrea ar fi mai eficientă pnetru partid. După părerera mea şi după semnalele din teritoriu, candidatura Elenei Udrea e mai potrivită. Diaconescu nu atrage votanţi dinspre PDL, ceea ce Udrea poate face. Poate atrage mare parte din votanţii PDL, plus dintre nehotărîţi. Udrea poate atrage mai multe voturi, sunt două segmente de alegători foarte importante. Am discutat cu presedinţii organizaţiilor din teritoriu şi opinia lor e în acest sens: dacă marţi se pune în discuţie candidatura lui Udrea o vom susţine fără rezerve”, a mai spus liderul PMP Buzău.

    Acesta declara, joi, că organizaţia pe care o conduce a reuşit să strângă în jur de 820 de semnături din totalul de 7.100 care trebuie colectate, el susţinând că actualul candidat PMP la prezidenţiale, Cristian Diaconescu, ”suferă la capitolul notorietate”.

    Secretarul general al PMP, Cristian Petrescu, declara, sâmbătă, că partidul are un candidat respectabil şi respectat, Cristian Diaconescu, însă “postul de preşedinte, din păcate, este unul de ales, nu de numit”, iar în şedinţa de marţi a PMP va fi găsită cea mai bună soluţie privind candidatul la prezidenţiale.

    Cristian Diaconescu spunea, într-o postare de vineri de pe pagina sa de Facebook, că îşi va duce “candidatura până la sfârşit”, indiferent dacă va beneficia sau nu de susţinerea unui partid.

    Diaconescu declara, miercuri, agenţiei MEDIAFAX, referitor la candidatura sa la prezidenţiale, că o consideră “un angajament faţă de ţară”, pe care îl va respecta şi a spus că va cere în partid măsuri împotriva “oamenilor din PMP care au minţit la televizor” în legătură cu numărul de semnături strânse pentru susţinerea acesteia.

    Preşedintele PMP Elena Udrea şi-a declarat “supărarea” faţă de numărul mic de semnături adunate de organizaţiile PMP pentru Cristian Diaconescu.

    “Supărarea a pornit de la numărul mic de semnături adunate de organizaţii, iar eu, când am deschis subiectul nerealizării target-ului de semnături, au fost colegi care au vorbit de lipsa de notorietate a candidatului”, a susţinut Udrea, la B1Tv.

    Fostul europarlamentar Elena Băsescu, fiica preşedintelui, spunea, într-o postare pe Facebook din această săptămână, că “organizaţiile PMP au «probleme» în a strânge semnături pentru candidatul la prezidenţiale Cristian Diaconescu “deoarece Elena Udrea le interzice acest lucru”.

    Preşedintele Traian Băsescu şi-a declarat oficial sprijinul pentru candidatura lui Cristian Diaconescu şi a semnat primul pe lista de susţinere a candidaturii acestuia în alegerile prezidenţiale.

    O decizie asupra menţinerii de PMP a candidaturii lui Diaconescu va fi luată marţi, în şedinţa Colegiului Director al partidului.

  • Washingtonul a efectuat nouă atacuri aeriene în apropiere de barajul irakian de la Mosul

    Avioane şi avioane fără pilot au lansat “cu succes” nouă atacuri care au distrus sau avariat patru vehicule blindate de transport de trupe, şapte vehicule armate, două vehicule de transport de tip Humvee şi un vehicul blindat, a precizat CENTCOM.

    Aceste acţiuni vizează susţinerea eforturilor umanitare, protejarea personalului american şi a instalaţiiilor Statelor Unite în Irak, a precizat Comandamentul.

    Atacurile aeriene au obiectivul să susţină o ofensivă a peshmerga (combatanţi kurzi) lansată sâmbătă, cu obiectivul cuceririi barajului de la jihadişti, care deţin controlul asupra acestuia de la 7 august.

    Un oficial militar kurd, generalul Abdel Rahmane Korini, este cel care a anunţat această ofensivă, precizând că luptătorii kurzi au reuşit să “preia controlul asupra părţii de est a barajului”, după ce au ucis mai mulţi membri ai grupării sunnite Statul Islamic (SI). “Continuăm să înaintăm şi urmează să anunţăm veşti bune în orele următoare”, adăuga el.

    Potrivit unor martori, atacurile aeriene asupra poziţiilor deţinute de către jihadişti au început sâmbătă dimineaţa, iar luptele continuau sâmbătă seara.

    Barajul furnizează apă şi electricitate majorităţiii regiunii şi este indispensabil irigării unor vaste zone cultivate.

    În contextul în care Irakul se confruntă cu un haos de la începutul unei ofensive – pe 9 iunie – a jihadiştilor din cadrul SI, pe care se pare că nimic nu o poate opri, pentru moment, marile puteri şi-au intensificat eforturile în vederea opririi surselor de finanţare ale insurgenţilor, înarmării kurzilor şi ajutorării câtorva zeci de mii de persoane vulnerabile care au fost dislocate de către violenţe.

     

  • Telecom Italia oferă 7 miliarde de euro pentru o companie din Brazilia deţinută de Vivendi

    În urma acestei înţelegeri, compania franceză Vivendi, care deţine GVT, ar obţine 20% din acţiunile Telecom Italia, precum şi o parte din titlurile entităţii rezultate din preluarea GVT de către compania italiană.

    Principalul competitor al Telecom Italia pe piaţa din Brazilia este compania spaniolă Telefonica, cea care a oferit, la începutul lunii august, 6,7 miliarde de euro pentru a cumpăra GVT.

    Oferta companiei din Spania a venit la câteva luni după ce CEO-ul Telecom Italia, Marco Patuano, şi-a manifestat interesul pentru cumpărarea companiei braziliene, potrivit unor surse.

    Iniţial, propunerea Telefonica către Vivendi a constat în plata cash a 5,3 miliarde de dolari şi oferirea unor acţiuni ale subsidiarei din Brazilia.

    Ca urmare, Telecom Italia a anunţat că ia în calcul o asociere cu Vivendi, care presupune inclusiv fuziunea companiei de telecomunicaţii deţinute în Brazilia, Tim Participacoes, cu GVT.

    Reprezentaţii Vivendi au declarat că nu au primit nicio ofertă şi că refuză să comenteze în vreun fel situaţia. De asemena, GVT şi Tim nu au dorit să exprime un punct de vedere pe această temă.

    Competiţia pentru preluarea GVT din Brazilia este cu atât mai importantă pentru Telecom Italia şi Telefonica, cu cât veniturile celor două companii de telecomunicaţii au scăzut în Italia şi Spania, iar extinderea pe piaţa braziliană le-ar asigura o creştere a câştigurilor.

  • Voiculescu e cu brutăria, politicienii cu pâinea

    Premierul Victor Ponta a scăpat, pentru moment, de tirul periodic contra sa al Antenei 3 (altminteri mereu gata să-i reproşeze un sinistru “blat” cu preşedintele Traian Băsescu, încă din perioada guvernării Ungureanu), pentru că soarta televiziunilor familiei Voiculescu depinde acum de ceea ce va decide Ministerul Finanţelor în privinţa clădirilor unde funcţionează televiziunile respective.

    În acelaşi timp însă, Dan Şova, şeful de campanie al lui Ponta şi la rândul lui urmărit penal de DNA pentru foloase necuvenite de pe urma unor contracte de asistenţă juridică încheiate de complexurile Turceni şi Rovinari, a avut grijă să declare că Dan Voiculescu este “al doilea condamnat politic după Adrian Năstase”, menţinând astfel vii speranţele unei părţi a electoratului-ţintă că, după plecarea de la putere a actualului preşedinte, nu doar diverse graţieri importante ar putea avea loc, dar va dispărea şi reticenţa lui Ponta de a ataca sistemul “justiţiei lui Băsescu”, înlocuind, de exemplu, actuala conducere a DNA sau a ANI.

    Liderii ACL au folosit condamnarea lui Voiculescu mai curând ca punct de plecare teoretic pentru conturarea programului lor politic, judecând după declaraţiile “premierului din umbră” Cătălin Predoiu că dosarul privatizării frauduloase a ICA ar trebui să fie premisa pentru un control pe scară largă al tuturor privatizărilor din România, îndeosebi al celor prin care capitaliştii români au cumpărat active ale statului.

    În fine, Monica Macovei şi Elena Udrea au folosit şi ele sentinţa în cazul Voiculescu şi protestul de stradă al spectatorilor Antena 3 spre a arăta că ele sunt singurele care apără cu adevărat independenţa justiţiei şi statul de drept, mai ales prin comparaţie cu Klaus Iohannis şi liderii ACL, care au condamnat prea târziu şi prea moale atât violenţele de la protestul de stradă organizat de Antena 3, cât şi atacurile la DNA din partea susţinătorilor lui Voiculescu.

  • Culmea luxului: dressingul cu trei etaje (GALERIE FOTO)

    Proiectul a costat-o nici mai mult, nici mai puţin de 500.000 de dolari, scrie Houston Chronicle. La fiecare nivel al uriaşului dressing de 300 mp se poate ajunge pe o scară în spirală şi se pot admira pantofi, genţi, haine, pălării şi parfumuri frumos aşezate pe categorii.

    Deşi criticii nu au întârziat să apară, întreprinzătoarea îşi justifică investiţia afirmând că dressingul ei este un loc foarte potrivit pentru organizarea de strângeri de fonduri pentru opere caritabile şi că invitatele ei care donează bani se simt foarte bine la evenimentele găzduite acolo.

  • Doi români luptă pentru separatişti în estul Ucrainei, afirmă liderul separatist Zaharcenko

    “Etnici ucraineni”, care sunt voluntari venind din Rusia şi nu militari, luptă pentru rebeli, alături de “turci, numeroşi sârbi, italieni şi germani şi chiar doi români”, a declarat Zaharcenko, care a anunţat la sfârşitul săptămânii că 1.200 de combatanţi au fost antrenaţi în Rusia.

    El a intervenit pe acest post pentru a dezminţi, totodată, că echipamentul folosit de către rebeli proruşi în estul Ucrainei împotriva trupelor guvernamentale a fost furnizat de Rusia. “Militarii ucraineni ne-au lăsat atât de mult echipament, încât nu avem suficienţi oameni să-l folosească. Mă refer la tancuri, vehicule de transport militar, lansatoare (multiple de rachete de tip) Grad şi aşa mai departe“, a declarat el, în limba rusă, pentru postul Life News.

    Noul lider separatist din Doneţk a declarat anterior că forţele sale cuprind 1.200 de luptători care au fost antrenaţi militar în Rusia. Zaharcenko a spus la o reuniune că aceşti combatanţi s-au antrenat “timp de patru luni pe teritoriul Federaţiei ruse”. Rebelii, a mai anunţat el, deţin 150 de vehicule de luptă, inclusiv tancuri.

    Rusia a respins acuzaţiile Ucrainei şi Occidentului potrivit cărora ajutoare constând în echipament militar şi combatanţi au trecut frontiera rusească în estul ucrainean.

    Zaharcenko, care a devenit “premier” al “republicii populare Doneţk” (DPR) săptămâna trecută, a făcut aceste anunţuri în “parlamentul” rebelilor, vineri, o înregistrare video a acestui discurs, susţinut în limba rusă, fiind postată pe YouTube.

    “În prezent, pe axa coridorului (care leagă rebelii din Doneţk cu cei din Lugansk şi de la frontiera cu Rusia) există, au fost acumulate, rezerve după cum urmează: 150 de unităţi de echipament militar, dintre care aproximativ 30 sunt tancuri, iar restul sunt vehicule de infanterie de luptă şi transportoare blindate de personal, dar şi 1.200 de oameni care au fost antrenaţi timp de patru luni pe teritoriul Federaţiei ruse“, a spus el, înţesându-şi discursul cu multe elemente de jargon militar.

    Ucraina a anunţat vineri că a distrus o parte a unei coloane de blindate care a trecut frontiera din Rusia joi seara. Ministerul rus al Apărării a replicat că această incursiune este doar o fantezie a Kievului, Moscova dezminţind că-i înarmează sau antrenează în mod direct pe rebeli. Occidentalii au reacţionat condamnând implicarea Rusiei. UE a avertizat că orice acţiune militară unilaterală în Ucraina, indiferent de pretext, inclusiv un ajutor umanitar, va fi considerată o încălcare a legislaţiei internaţionale, iar cancelarul german Angela Merkel l-a sunat pe preşedintele rus Vladimir Putin şi l-a îndemnat să pună capăt acestor transferuri.

    Peste 2.000 de civili şi combatanţi au fost ucişi de la jumătatea lui aprilie în estul Ucrainei, în confruntări între trupe trimise de Kiev – să pună capăt unei insurecţii separatiste proruse în regiunile Doneţk şi Lugansk – şi insurgenţi.

    Un uriaş convoi rusesc cu ajutoare umanitare trimis de Rusia rebelilor se află blocat de partea rusă a frontierei, la o distanţă de două ore de condus de Lugansk, aşteptând să pătrundă pe teritoriul ucrainean.

    Ministrul rus al Apărării Serghei Şoigu l-a asigurat sâmbătă pe secretarul american al Apărării Chuck Hagel că niciun militar rus nu este prezent în convoi şi că acesta nu va fi folosit ca pretext pentru o invazie rusă.