BusinessMagazin

Blog

  • AdePlast vinde 18% din mortare uscate prin silozuri mobile

    “Cu toate ca iarna si conditiile economice au fost mai putin prielnice ca in anii trecuti, am reusit sa punctam pe zona de silozuri mobile, atat in Ardeal, cat si dincolo de Carpati” declara Marcel Barbut, proprietarul AdePlast. Compania, infiintata in 1994 in Oradea, a incheiat anul trecut cu o cifra de afaceri de 34 de milioane de euro, in crestere cu 15% fata de anul precedent. Compania a vandut circa 222.000 de tone de mortare uscate produse la o fabrica pe care o detine in Oradea si spre sfarsitul anului la noua fabrica inaugurata langa Ploiesti.

     

    “Intentia noastra este sa ajungem pana la 60 de procente anul acesta, deci sa crestem acest segment anual pana la parametri regasiti in companiile de acelasi profil din Europa. Prin toate mesajele transmise pietei, incercam sa educam constructorii sa adopte acest sistemul mobil pentru ca este ecologic, mai ieftin si mai eficient”, sustine Marcel Barbut.

     

    Reprezentantii companiei s-au aratat incantati de initiativa legislativa Brevetul Verde, care urmeaza a fi supusa la vot in Consiliul Capitalei. Una dintre principalele reglementari ale initiativei presupune ca lucrarile de constructie sa fie efectuate sub perdea de apa, pentru a se evita producerea prafului. “In cazul silozului mobil si a masinii de tencuit, praful este un element legat de trecut”, a mai spus proprietarul AdePlast.
     

  • De ce n-au prevazut economistii criza (GALERIE FOTO)

    Viitorul suna bine pentru Romania in urma cu un an. Economistii care avertizau ca vom fi afectati serios de criza internationala puteau fi numarati pe degetele de la o mana. Ceilalti nu au vazut – sau nu au vrut sa vada – semnalele care aratau ca lucrurile vor merge din ce in ce mai rau. Acum, cand afacerile scad, companiile au pierderi, zeci de mii de angajati sunt disponibilizati, bancile nu mai dau credite, iar statul aduna tot mai putini bani, multi se intreaba la ce mai folosesc economistii.

    O explicatie furnizata de analisti pentru aceasta situatie este simpla si surprinzatoare: cei care ar fi vrut sa spuna ca lucrurile se vor inrautati nu au riscat sa para deplasati in valul de optimism care ii cuprinsese pe colegii lor de breasla. “Exista un fenomen foarte interesant, dar putin studiat, acela al comportamentului de grup. Daca un analist prezice la fel ca alti trei sute o crestere si toti se insala, nu il blameaza nimeni. Daca este singur si greseste, toata lumea il arata cu degetul. Niciunul nu risca sa se indeparteze de grup. E mai bine sa dai gres in grup decat sa ai dreptate singur”, spune analistul economic Aurelian Dochia, membru in consiliul de administratie al BRD – Société Générale si fost consultant pentru Banca Mondiala, BERD si OECD.

    Teoria “spiritului de turma” este sustinuta si de economistul-sef al BNR, Valentin Lazea. “Nu e usor sa te singularizezi cu opinii negative impotriva majoritatii, iti trebuie curaj si argumente solide si inatacabile”, afirma el, apreciind ca o alta cauza a faptului ca economistii n-au exprimat opinii despre iminenta crizei este faptul ca majoritatea lucreaza pentru banci si trebuie deci sa respecte politica de comunicare a angajatorului. “Multi au fost nevoiti sa taca, pentru ca jobul nu le-a permis sa vorbeasca”, sustine Lazea. Ca analist in cadrul unei banci nu poti afirma ca nu vor mai fi bani pe piata, ca vor ingheta creditele sau, mai rau, ca banca pentru care lucrezi face tranzactii cu instrumente financiare prea complexe pentru a fi intelese de toti cei implicati si care vor duce la pierderi importante.

    “Economistii sunt asociati diverselor grupuri financiare, lucreaza pentru ele si nu poti sa spui ca banca ta face prapad cu instrumente financiare dubioase. Nimeni nu face cercetare economica pentru sine, este platit de cineva”, spune Florin Pogonaru, presedintele Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania (AOAR), referindu-se insa mai mult la situatia din tarile mai dezvoltate, avand in vedere ca piata din Romania este prea putin sofisticata din punctul de vedere al instrumentelor financiare. O singura banca romaneasca – de top, potrivit unor surse din piata – a avut expunere pe Lehman Brothers, dar si-a retras banii inainte ca grupul american sa se prabuseasca in septembrie 2008. Banca avea plasate depozite in euro la Lehman Brothers.

    Asa ajungem la o alta cauza ce i-a impiedicat pe economisti sa admita ca se apropie criza: multi si-au imaginat ca daca piata bancara de la noi este foarte putin expusa activelor toxice, atunci vom fi feriti.

    “Este drept ca economiile nou-intrate in UE erau mai putin expuse instrumentelor toxice, pentru ca sistemele lor bancare sunt mai putin sofisticate. Ce n-au inteles insa multi analisti este ca exista legaturi organice cu UE, iar daca acolo nu merge, nu merge nici la noi”, considera Daniel Daianu, profesor de economie, europarlamentar si fost ministru de finante. Iar eroarea venea inca de mai departe: pana la jumatatea anului trecut, afirma Daianu, europenii adormeau cu gandul ca economia de pe continent este robusta, nu ca nu are expunere la instrumentele financiare care au generat pierderi masive in SUA. Daianu a tot avertizat in ultimul an cu privire la inrautatirea situatiei, inclusiv in editorialele publicate in Ziarul Financiar.

    Desigur, criza ne-a luat pe neasteptate deoarece in Romania analistii s-au obisnuit sa vorbeasca despre crestere economica. Acelasi lucru li s-a intamplat insa si economistilor straini, care brusc au inceput sa-si schimbe succesiv previziunile. Daca in decembrie anul trecut analistii bancii americane Citi vedeau o crestere de 2,8% a economiei romanesti in 2009, pana in aprilie anul acesta estimarea lor ajunsese la o scadere de 2,5%. Cum este posibil?

  • Cum gasesti cel mai bun pret

    Compararea preturilor din magazinele online este un business inca la inceput”, descrie Arthur Radulescu piata site-urilor de profil din Romania. Constatarea are la baza pe de-o parte experienta pe care managing directorul Asesoft Net, compania care detine portalul ShopMania.ro, a acumulat-o pe internetul romanesc, iar pe de alta parte raportarea la alte tari. Pornit in Romania in 2006 si extins in ultimii doi ani in alte 24 de tari, ShopMania se numara printre putinele comparatoare importante de preturi de la noi, atragand cea mai mare parte a consumatorilor care cauta pe internet preturile cele mai reduse pentru produse si servicii. “Pe piata sunt mai putin de 10 astfel de site-uri importante, insa numarul total al comparatoarelor este de ordinul zecilor”, apreciaza Radulescu.

    In ultima perioada, incercand sa speculeze situatia economica dificila care i-ar putea impinge pe oameni sa fie mai atenti la modul cum isi cheltuie banii, tot mai multi antreprenori au abordat aceasta nisa. Un exemplu ar fi ListaPreturi.ro sau PricesDB.ro, un motor de cautare in functie de pret pentru produsele catorva sute de magazine online.

    “Romania este o piata cu foarte mult potential si ar putea fi totodata considerata o trambulina regionala”, este de parere Paul Condila, reprezentantul versiunii in limba romana a portalului american GoShopping. com, lansat la finalul lunii trecute pe piata locala. Concret, GoShopping a pregatit o investitie de 5 milioane de dolari (3,75 de milioane de euro), in mare parte obtinuta prin finantare de la banci, pentru a se extinde la nivel european, pornind din Romania si continuand din a doua jumatate a acestui an cu Marea Britanie, Germania si Franta. “In prima faza, bugetul alocat pentru Romania este de 600.000 de euro, dar compania va sustine financiar portalul romanesc timp de doi ani, investitia urmand sa fie recuperata probabil in 2011”, explica Paul Condila, care coordoneaza echipa formata din 10 programatori care se ocupa de aspectele tehnice ale site-ului.

    Numarul lor va creste probabil odata cu lansarea celorlalte versiuni ale portalului, intrucat, desi fiecare tara va dispune de propria echipa tehnica, o parte din resursele din Romania vor fi folosite pentru activitatile din toata Europa. Decizia GoShopping.com de a se extinde in Europa este justificata de incercarea de a gasi noi cai de dezvoltare intr-un context economic dificil. Alegerea Romaniei isi gaseste explicatie in faptul ca peste 68% dintre utilizatorii din afara SUA ai portalului provin din Romania, potrivit statisticilor Alexa.com, in timp ce a doua piata importanta este Marea Britanie, care insumeaza aproape 10% dintre vizitatorii straini. Dupa primele trei saptamani de la lansarea pe piata romaneasca, GoShopping. com numara 120.0000 de produse de pe paginile a peste 50 de magazine inscrise in portal si aproximativ 1.500 de vizitatori unici pe zi. “Pentru urmatoarele trei luni, obiectivul este sa ajungem la 500.000 de produse, 200 de magazine online active si 5.000 de vizitatori unici pe zi”, creioneaza Condila graficul de crestere. Pe ansamblu, GoShopping.com vrea anul acesta sa castige 20-30% din piata comparatoarelor de preturi din UE, iar cota de piata asteptata pentru Romania este de 50%, ceea ce ar presupune un trafic de 80.000 de vizitatori unici pe zi pana la finalul acestui an.

    Sa obtii jumatate din piata e dificil, in conditiile in care principalele comparatoare de preturi – ShopMania.ro, Price.ro, Compari. ro, Cauti.ro, SmartBuy.ro si Indecis. ro – si-au impartit deja teritoriul din punctul de vedere al traficului, primul site din clasament, ShopMania, detinand in jur de 40-45% din piata. Deocamdata, chiar cresterile de trafic ale acestora sunt insa un semn clar ca inca exista potential neexploatat: in primele trei luni ale acestui an, majoritatea site-urilor mari si-au dublat traficul fata de aceeasi perioada din 2008, iar cresterea medie de la luna la luna este mai mare de 10%.

  • Flamingo International: vanzari de 100 milioane lei in T1

    In acest trimestru, piata de retail a inregistrat o scadere de 40%. Oficialii companiei Flamingo International se asteapta la o redresare a trendului actual de pe piata de profil, in a doua jumatate a acestui an, lucru care va fi determinat si de scaderea pretului la anumite categorii de produse.
     

    Scaderea preturilor, potrivit oficialilor companiei ar trebui sa incurajeze consumatorii sa achizitioneze produse din Romania, avand in vedere si serviciile disponibile local, precum garantia.
     

    In prezent Grupului Flamingo are in portofoliu un numar de 90 de magazine, dintre care 29 sunt magazine Flanco World, deschise sub conceptul de magazin de mari dimensiuni.
     

  • Apa Nova isi relocheaza activitatea in cladirea Izvor

    Compania va ocupa primul etaj al cladirii si va utiliza aproximativ 300 mp la parter. Contractul de inchiriere a fost semnat pentru o perioada de cinci ani.

     

    Cladirea Izvor este situata in centrul Bucurestiului, langa Palatul Parlamentului, avand o suprafata pe etaj de circa 800 de metri. Parcarea este asigurata de cele 100 de locuri distribuite pe doua niveluri de subsol, plus inca 30 de locuri pazite, amplasate la suprafata, langa caldire.

     

    Apa Nova Bucuresti este concesionar al serviciilor publice de apa si canalizare din anul 2000, pentru o perioada de 25 de ani.
     

  • Romania, printre putinele piete in care investitiile imobiliare au crescut in T1

    Volumul total de investitii imobiliare s-a ridicat in primul trimestru al acestui an la 11,3 miliarde de euro, potrivit unui raport intocmit de compania de consultanta imobiliara CB Richard Ellis. Valoarea trimestriala este cea mai mica din ultimii cinci ani, scaderea fata de trimestrul precedent fiind de 45%.

     

    Scaderea s-a inregistrat in aproape toate cele 26 de state analizate in raportul CBRE, doar sase piete inregistrand cresteri fata de ultimul trimestru din 2008: Belgia, Luxemburg, Norvegia, Romania, Slovacia si Ucraina. "Schimbarile trimestriale ale volumelor de investitii nu sunt intotdeauna relevante pentru a stabili o tendinta pe piata, cele sase piete avand o dimensiune si o lichiditate relativ scazute, finalizarea unei tranzactii mari avand un impact semnificativ asupra cifrelor trimestriale", se spune in raportul companiei imobiliare.

     

    In ceea ce priveste pietele dezvoltate, Marea Britanie si Spania au fost singurele care au inregistrat o scadere a volumui de investitii imobiliare de sub 45%, media europeana. "Activitatea de investitii de pe piata din Marea Britanie pare sa fi atins nivelul cel mai de jos cu o valoare de patru miliarde de euro in T1 2009. Avand in vedere corectiile rapide ale yield-ului de pana acum, interesul investitorilor incepe sa se indrepte catre segmentele prime ale pietei, mai ales spre Londra. Marea Britanie pare pregatita sa fie prima piata europeana care sa inregistreze o revigorare a acativitatii de investitii. Totusi, numai cererea chiriasilor si numarul de proiecte in dezvoltare vor modela nivelul preturilor pe termen mediu", a declarat Michael Haddock, director of capital markets research al CB Richard Ellis.

     

    Modificarile inregistrate de yield-uri au determinat reduceri ale valorii de capital in aceasta perioada din cauza riscului restabilirii preturilor, insa se asteapta ca declinul chiriilor sa fie principalul factor de reducere a valorii de capital pana la sfarsitul anului 2009. Indicii primi yield la nivelul Uniunii Europene s-au modificat in medie cu 30 de puncte baza (bps) in T1 2009, dupa ce in ultimele trei luni din 2008 au crescut brusc cu 40 bps.

     

    Studiul CBRE sugereaza ca yield-urile prime se vor stabiliza pe unele piete in lunile urmatoare datorita nivelului de reglementare a preturilor care a avut loc pana acum, precum si nivelurilor absolute ale yield-urilor. Londra, Madrid si Paris sunt piete care se apropie de urmatoarea etapa a ciclului, generand astfel un mai mare interes din partea investitorilor, cu yield-uri prime situate la cel mai scazut nivel din Europa miscandu-se spre nivelul actual apropiat de cele mai inalte niveluri pe termen lung.
     

  • Brinel, HP si Microsoft lanseaza solutii impotriva crizei

    "Misiunea pe care o avem in Romania este sa gasim solutiile adecvate pe care sa le oferim clientilor nostri. Mai ales in conditiile crizei economice, solutiile IT sunt fundamentale pentru reducerea costurilor, vrem sa sprijinim cresterea pe termen lung a companiilor", a spus Radu Enache, Director General HP Romania."

    Reducerea achizitiilor este de inteles intr-o prima perioada, reactia este normala, insa nu putem ramane la nesfarsit in acest mod. Managerii seriosi si companiile competitive asteapta initiative pentru a face fata riscurilor suplimentare in perioada de criza", a completat acesta.

    Cele trei companii sunt partenere in cadrul programului Frontline Partners(FLP), demarat in ianuarie si in Romania.
     

  • Avem nevoie de o a doua centrala nucleara?

    Investitorii vor hotari. Este cuvantul final al Ministerului Economiei care, dupa ce a analizat 102 posibile amplasamente pentru constructia celei de-a doua centrale nucleare, a ales trei, Sibiul fiind vazut ca fiind cea mai probabila locatie pentru acest proiect, desi sistemul ar permite amplasarea si in Moldova. “Studiul de locatie este finalizat si s-au stabilit trei posibile amplasamente, pe care, din motive lesne de inteles, nu le putem face publice. Decizia privind varianta finala se va lua dupa discutiile cu investitorii interesati, cand se va lua si o hotarare si asupra modului de finantare a proiectului”, spun oficiali ai Ministerului Economiei. Conform acestora, pasii de urmat vor fi : o hotarare de guvern care va decide strategia realizarii acestui proiect, apoi se va publica un anunt, va urma o comisie de analiza a ofertelor si asa mai departe. Pe scurt, vor mai urma zece ani pana cand acest proiect ar putea deveni realitate.

    Asadar, investitorii vor avea timp sa se gandeasca si probabil sa analizeze si singuri posibilele amplasamente, dat fiind ca niciun specialist nu vede acest proiect in functiune mai devreme de un deceniu, dar toti confirma necesitatea acestuia. In afara de vestile bune, incep sa fie ridicate semne de intrebare privind rigurozitatea cu care a fost facut acest studiu, mai ales ca acesta ar trebui sa dureze cam cinci ani. Studiul de amplasament a fost realizat de catre CITON (Sucursala de Inginerie Tehnologica pentru Obiective Nucleare), singura organizatie din Romania recunoscuta de CNCAN (Comisia Nationala pentru Controlul Activitatilor Nucleare) pentru realizarea de proiecte in domeniul nuclear, si a costat sub 100.000 de euro.

    Aceasta suma este prima care ridica un semn de intrebare in mintile specialistilor. “Nu stiu cat de bine facut este acest studiu, are un cost foarte mic si am impresia ca vorbim mai mult despre un studiu de birou. Pentru o centrala nucleara sunt necesare studii extinse privind terenul si analiza tehnologiilor existente. Este un proces mai complicat care dureaza cam cinci ani. Nu cred ca aceasta noua centrala nucleara va intra in functiune mai devreme de 2020”, spune un analist al pietei. Tot el spune ca probabil zona Sibiului ar putea avea cele mai mari sanse pentru acest nou proiect nuclear.

    Capacitatea noii centrale ar putea ajunge pana la 2.500 MW (cat trei reactoare si jumatate de la Cernavoda), dar, tinand cont de avansul tehnologic, probabil ca se va alege constructia a doua reactoare cu o capacitate mai mare, de circa 1.200 MW, fata de cele de 700 MW deja existente, cred specialistii.

    In ceea ce priveste valoarea investitiei, orice suma data este pur speculativa, mai ales daca ne gandim la experienta recenta privind valoarea reactoarelor 3 si 4 de la Cernavoda care s-a dublat peste noapte fara o explicatie coerenta.

    Chiar daca proiectul este abia intr-o faza incipienta, a suscitat suficient interes. Cel putin asa sustine Ministerul Economiei, care spune ca deja i-a avut la masa discutiilor pe GDF SUEZ (grup franco-belgian), CEZ (Cehia), E.ON (Germania), Enel (Italia), Iberdrola (Spania), RWE (Germania), dar si unele companii coreene. Mai mult, un investitor se pare ca deja a obtinut 35% din proiect, potrivit lui Tudor Serban, secretar de stat in Ministerul Economiei. Companiile enuntate se feresc insa sa comenteze aceste declaratii.

    Teodor Chirica, fost director general al Nuclearelectrica, care are in spate experienta punerii in functiune a celui de-al doilea reactor nuclear de la Cernavoda, precum si lunile de negociere pentru stabilirea echipelor de proiect pentru reactoarele 3 si 4, spune ca noua centrala ar putea avea pana la 2.500 MW, avantajul fata de centrala de la Cernavoda fiind faptul ca acum Romania ar putea alege din cinci tehnologii nucleare, in loc de deja celebrul CANDU de la Cernavoda: “Cei 2.000 – 2.500 MW pot fi instalati pe cinci potentiale tehnologii dezvoltate in prezent pe plan mondial de catre coreeni, canadieni, francezi, nemti in colaborare cu rusi si americani. Probabil ca se va merge pe varianta a doua reactoare cu puteri de circa 1.200 MW, pentru ca reteaua noastra nu permite cuplarea unor capacitati mai mari. Si pana acum s-a mers pe reactoare de 700 MW, considerate de putere medie, comparativ cu cele de 1.600 MW care se construiesc azi”. Chirica mai spune ca este greu de estimat costul unui asemenea proiect si da ca exemplu Finlanda, unde un reactor de 1.600 MW costa acum 3 miliarde de euro, cu 2 miliarde de euro mai mult fata de ceea ce si-au planificat.

    Surse din Transelectrica spun ca este in mod cert nevoie de o a doua centrala nucleara si indica zonele in care ar putea fi amplasata, dar indeamna opinia publica la un control mai riguros al entuziasmului in ceea ce priveste acest proiect. “Practic, prima dezvoltare a sistemului a avut loc in zona de sud-vest a Romaniei unde se afla marile complexuri energetice si Portile de Fier. Apoi a urmat zona de sud-est, unde vor fi patru reactoare nucleare, dar si multe proiecte eoliene. Zona de deasupra Carpatilor poate deveni viitorul amplasament al acestei centrale”, explica oficiali ai Transelectrica logica alegerii Sibiului. Tot acestia spun ca energia nucleara este o solutie foarte buna pentru Romania, avand costuri mici. Adrian Baicusi, directorul general al Transelectrica, pastreaza aceeasi discretie asupra subiectului, dar nu crede “ca putem vorbi de aceasta centrala mai devreme de 10 ani, desi nu se pune problema asupra necesitatii ei”.

    O alta problema de rezolvat ar fi cea privind depozitarea deseurilor radioactive pentru noua centrala. Reprezentantii Agentiei Nationale pentru Deseuri Radioactive (ANDRAD) spun ca deocamdata nici macar nu au inceput discutiile pentru acest aspect. In prezent, deseurile de la centrala de la Cernavoda sunt depozitate in instalatii speciale aflate chiar pe amplasamentul centralei, dar pe termen lung sunt necesare inca doua noi depozite definitive care necesita fonduri de 4,6 miliarde de euro, adica aproape cat costa reactoarele 3 si 4 de la Cernavoda. “ANDRAD are ca principal obiectiv construirea in Romania a doua depozite definitive pentru deseurile radioactive generate de CNE Cernavoda: un depozit definitiv de suprafata pentru deseurile slab si mediu active, planificat sa intre in operare in anul 2014, si un depozit geologic de mare adancime pentru deseuri inalt active, constituite in cea mai mare parte din combustibil nuclear uzat, care urmeaza a fi realizat pana in anul 2055”, spun reprezentantii ANDRAD.

    Costurile devin, pana la urma, semnificative. Dar, dupa cum spun toti cei implicati in proiect, mai este destul timp pana la inceperea acestei investitii. Nu a inceput lucrul nici macar la reactoarele trei si patru de la Cernavoda, despre care se discuta de ani buni. Dar proiectul unei noi centrale atrage tare atentia investitorilor – in fond, e vorba de productie ieftina, ceea ce va fi din ce in ce mai greu de gasit.

    Studiile pentru a doua centrala nucleara

  • Wilms redevine cel mai puternic om din comertul romanesc

    Plecarea din Metro Cash & Carry Romania a fost cea mai grea decizie pe care am luat-o”, declara anterior Dusan Wilms pentru BUSINESS Magazin, referindu-se la momentul de acum patru ani, cand s-a pus problema avansarii sale in cadrul grupului, in functia de membru in consiliul de administratie al Real International, divizia de hipermarketuri a grupului Metro. Pe atunci considera ca mai are multe lucruri de facut la conducerea retelei Metro Cash & Carry din Romania. “In acelasi timp, imi dadeam seama ca aceasta schimbare nu va fi usoara nici pentru familia mea si ma gandeam mai ales la copil, care trebuia sa se integreze intr-un nou mediu.”

    Acum, Dusan Wilms se intoarce la conducerea celui mai mare comerciant de pe piata romaneasca, cu o cifra de afaceri de 1,4 miliarde de euro in 2008. Reteaua, care a ajuns acum la 24 de magazine, a intrat pe piata romaneasca in urma cu 13 ani, avand deschise doar patru unitati in 1999, pe cand Wilms a preluat conducerea filialei de aici. Parcursul profesional al managerului poate impresiona orice head-hunter: vreme de sase ani, pana in 2005, cat Wilms s-a aflat la conducerea retelei Metro Cash & Carry, comerciantul german a avut cel mai rapid ritm de crestere a numarului de magazine, iar in 2005, cand a plecat la Real International, Wilms a devenit primul roman care a intrat in board-ul unei companii multinationale.

    In 1999, Metro avea o istorie de 3 ani pe piata romaneasca si deschisese 4 magazine. Venirea lui Wilms la Metro a coincis cu decizia strategica a grupului de a-si stopa dezvoltarea pe piata romaneasca, avand in vedere devalorizarea puternica a monedei nationale din acea perioada. Managerul roman a refacut insa studiul de potential pentru piata si a reusit sa convinga conducerea Metro sa reia expansiunea in Romania. Mai mult, daca initial Metro stabilise pentru Romania ca obiectiv final 10 magazine, tot el i-a convins sa creasca tinta la 20, iar ritmul de dezvoltare s-a accelerat, prin deschiderea a trei magazine in 2000, urmate de patru in 2001 si de alte patru in 2002.

    “Marele meu noroc este ca sunt roman si cunosc foarte bine mediul de afaceri, resursele, mentalitatea si spiritul romanesc”, comenteaza Wilms, referindu-se la convingerea pe care a avut-o acum zece ani ca merita investit in continuare in extinderea retelei, in ciuda a ceea ce aratau cifrele si indicatorii economici. Pe de alta parte, lucrand foarte mult in strainatate, a putut sa-si imagineze dezvoltarea viitoare a tarii.

    Inainte de Metro, Wilms a lucrat la alt mare grup german, Deutsche Telekom, in cadrul diviziei de telefonie mobila T-Mobile. Plecarea sa de la operatorul german s-a petrecut in urma unei prezentari pe care a facut-o pentru Metro, unul dintre cei mai importanti clienti la momentul respectiv ai T-Mobile. A fost abordat direct de reprezentantii Metro si i s-a propus postul de director general pentru Romania, pe care l-a acceptat rapid, aceasta fiind cea mai buna oportunitate de a reveni in tara.

    Managerul roman ii succeda acum la conducerea retelei francezului François Oliver, care a fost director general vreme de trei ani. Oliver este cel care le-a facut cunostinta romanilor cu formatul de hipermarket, ca director general al Carrefour Romania din 1999 pana in 2006.

    Intrebat despre greselile pe care le-a facut sau le-a evitat in cariera sa, Wilms declara ca “fara greseli nu poti merge mai departe si nu poti invata, nu poti evolua”, cu conditia sa nu repeti insa eroarea. “Nu am regretat niciuna din deciziile pe care le-am luat si nici in cariera nu am facut vreo greseala majora cu efecte asupra mea sau a celor din jur”, spune Wilms. Se vede drept un om echilibrat, care incearca permanent sa analizeze si sa puna totul in balanta: “Riscul trebuie sa fie controlat, iar calea aleasa trebuie sa fie cea care asigura cele mai mari sanse de castig”. Astfel de principii ii vor fi puse la incercare din plin ca sef al retelei Metro intr-o perioada de criza, cand nici peisajul economic de ansamblu, nici piata de consum de aici nu mai seamana cu cele de acum zece ani.

  • De ce a deschis Zara magazin la Unirea

    Mai multi muncitori portughezi si spanioli lucrau de zor miercurea trecuta in locul unde pana nu de mult fusese magazinul Media Galaxy din centrul comercial Unirea din Bucuresti. A doua zi era dezvelita intrarea in noul magazin Zara de la parterul cladirii, spatiu care a trecut in ultimele doua luni printr-o remodelare radicala, dupa investitii de zece milioane de euro. Cei doi angajati ai personalului de paza aflati in fata intrarii au oprit in decurs de un sfert de ora peste 50 de persoane care au dorit sa intre, noul magazin si anuntul de deschidere pentru ziua urmatoare atragand interesul trecatorilor.

    Conducerea locala a grupului spaniol Inditex, proprietarul Zara, n-a dorit sa faca nicio declaratie oficiala. “Atat ei, cat si alte retele internationale au fost interesate de inchirierea sau chiar de achizitia mai multor spatii stradale din Capitala, dar tranzactiile nu s-au incheiat din cauza neintelegerilor privind preturile. Negocierile pentru spatiul de la Unirea au durat putin, circa doua luni si jumatate”, afirma Ilan Laufer, general manager si actionar principal al Retail Group, agentul care a intermediat inchirierea pe o perioada de 20 de ani a noului spatiu. Deschiderea celor doua magazine Inditex – caci spatiul de la parterul centrului comercial va gazdui a saptea unitate Zara (1.350 metri patrati suprafata de vanzare, cea mai mare detinuta de grup in tara) si a doua Zara Home (350 mp) – prezinta importanta tocmai prin prisma faptului ca este vorba de prima plasare stradala pentru un retailer international de fashion, chiar daca spatiul este parte a unui centru comercial. “Are toate sansele sa devina stindardul retelei din Romania; are si avantajul unui trafic generat de un centru comercial si este si in vazul tuturor, la strada”, spune Georgiana Andrei, senior retail broker la Colliers International.

    Spatiile stradale au fost pana in prezent mai ales preferate de retelele autohtone de imbracaminte, incaltaminte si accesorii, in special in orasele din provincie, dar si de brandurile premium si de lux, care au preferat artere de genul Caii Victoriei. Mult mai vanate au fost centrele comerciale, atat de catre numele locale, cat si de comerciantii internationali, argumentele fiind in primul rand de ordin financiar: chiriile pentru spatiile din mall-uri sunt in general de 10-15 euro/mp/luna pentru un magazin de fashion de tip ancora, care atrage trafic, in timp ce spatiile stradale din zonele centrale ale Capitalei se inchiriau in momentul de varf al pietei si cu un tarif lunar de 120-130 euro/mp. Chiar si cu scaderea chiriilor din ultimele luni, estimata undeva la 30-50%, spatiile stradale clasice prezinta interes in continuare mai ales pentru banci, farmacii sau comercianti care tintesc un public cu venituri peste medie.

    “Chiria pentru spatiul de la parterul Unirea este cat cea dintr-un mall”, spune Laufer. Aceasta ar putea duce la o chirie anuala de circa un milion de euro pentru proprietarul Zara, avand in vedere ca suprafata totala inchiriata este de 6.000 de metri patrati; grupul spaniol isi va stabili aici si birourile locale si va avea si un spatiu logistic. Potrivit unor estimari din piata, chiria pe care Altex a platit-o timp de doi ani si jumatate pentru spatiul unde a functionat cel mai mare si mai reprezentativ magazin Media Galaxy se ridica la aproximativ 0,8 milioane de euro pe an. Scaderea cu circa 40% a pietei de electrocasnice si produse IT&C a determinat insa comerciantul autohton sa cedeze spatiul. “Pentru a fi profitabil, un magazin de electro-IT ar trebui sa plateasca o chirie care sa fie de maxim 6% din vanzari. In cazul unui retailer de fashion, chiria ar trebui sa reprezinte 10-15% din vanzari”, estimeaza consultantul Colliers. Rezulta de aici o posibila estimare de vanzari pentru noile magazine ale grupului spaniol nu mai mica de zece milioane de euro.

    Inditex a ajuns astfel la 27 de magazine in Romania, sub sapte branduri. Pentru acest an sunt programate inca doua deschideri Zara in Bucuresti, in AFI Palace Cotroceni Mega Mall si in Bucuresti Mall, centrele comerciale fiind de altfel aproape singura optiune disponibila pentru comerciantii de profil. Iar criza imobiliara afecteaza si planurile unor retaileri internationali, care s-ar extinde mai rapid daca proiectele comerciale ar fi terminate fara intarzieri, dupa cum declara recent Norbert Scheele, general manager al C&A in Austria si sudestul Europei. C&A a deschis de altfel in mai putin de doua luni primele sale doua magazine din Romania si are planificate alte doua inaugurari in Bucuresti pana la sfarsitul anului. Olandezii de la C&A si-au propus de altfel cate opt inaugurari anuale, numai ca aceasta va depinde de evolutia segmentului comercial al pietei imobiliare.

    Si ceilalti retaileri internationali, precum New Yorker, LPP, Takko sau Deichmann, au in continuare in vedere extinderea, chiar daca planurile initiale au fost in unele cazuri refacute din pricina noului context economic. In ceea ce priveste decizia Inditex, consultantii considera ca este putin probabil, cel putin pe termen scurt, ca aceasta sa “coboare in strada” competitia dintre retelele internationale de fashion. Pe langa considerentele financiare, spatiile stradale existente au in general suprafete prea mici, iar clima Romaniei, cu veri toride si ierni reci, a determinat retailerii de-a lungul timpul sa prefere mall-urile, dupa cum remarca Georgiana Andrei. Lipsa unei infrastructuri adecvate unei zone cu comert intens – de la artere pietonale la parcari de dimensiuni mari in zonele centrale – a fost si va ramane un factor care concentreaza interesul comerciantilor in jurul centrelor comerciale. De-a lungul timpului, toate sperantele vocilor din industrie s-au indreptat in cazul Bucurestiului inspre autoritati, care ar trebui intr-un final sa reabiliteze Lipscaniul, zona considerata cu potentialul cel mai mare de a deveni o artera comerciala clasica, la fel ca in alte capitale europene. Sperantele trebuie ancorate insa in realitate, comenteaza Ilan Laufer. “Suntem la ani lumina de acest moment”, sustine el, sugerand ca tot mall-urile vor lua si de-acum inainte crema marelui comert.