BusinessMagazin

Blog

  • Tigarile, o piata de 2,5 miliarde de euro

     

    Cu o greutate de 60 de kilograme in spinare, zeci de barbati strabat cel putin 5 km de traseu montan. Desi nu stiu, sunt filmati din elicopter, iar la cea mai mica banuiala ca sunt urmariti isi abandoneaza bagajele si fug. Nu este vorba de o intrecere sportiva (cele 60 de kilograme sunt de fapt baxuri de tigari de contrabanda), ci de una dintre metodele prin care retelele ilicite aduc marfa in tara, povesteste Marin Turica, sef al serviciului de combatere a infractionalitatii transfrontaliere.
     
    Este doar un exemplu al metodelor de trafic, explica el, dand si exemple de contrabanda cu cartuse ascunse in boltari, in cisterne, in vehicule modificate special sau baxuri camuflate de alte marfuri. Chiar daca institutiile statului reusesc sa tina pasul cu inventivitatea traficantilor, cresterea brusca a preturilor la tigari din ultimele noua luni a transformat contrabanda cu aceste produse intr-una din cele mai tentante surse de venituri. In ultimele cinci luni, preturile la raft pentru produsele din tutun au crescut de trei ori: decembrie (cu 10 bani), martie (cu 30 de bani) si aprilie (cu 40 de bani), ceea ce inseamna un plus de circa 10% fata de pretul mediu al unui pachet de tigarete. Ca efect, in acelasi interval de timp, vanzarile ilicite au castigat aproape patru procente. Urmatoarea majorare de pret ar putea interveni in luna iunie, dar producatorii sunt rezervati in declararea unei sume concrete. Acum, preturile variaza intre 6,3 lei si 8 lei, pentru cele mai multe dintre pachetele de tigarete vandute, dar un cost de 10 lei pentru un pachet nu figureaza nici in scenariile mai pesimiste.
     
    Acciza ar urma sa ajunga la 64 de euro pe mia de tigarete in septembrie, moment cand se va calcula un nou curs mediu la care este raportata aceasta taxa. “Nivelul scumpirii este legat si de cursul mediu al euro, care poate diferi simtitor fata de cel stabilit anul trecut, in functie de care se calculeaza acum acciza”, explica Adrian Popa, area head of corporate & regulatory affairs la British American Tobacco, cel mai mare producator de tigarete de pe piata autohtona.
     
    Daca se va ajunge la o acciza de 64 de euro pe mia de tigarete inca din septembrie va insemna o devansare a calendarului negociat cu UE in 2002, cand s-a stabilit ca Romania urma sa ajunga la acest nivel abia in 2010. Primul pas care a impins acciza peste nivelul convenit cu UE a fost facut prin introducerea taxei pe viciu in urma cu trei ani. La vremea respectiva, reprezentantii Ministerului Sanatatii (beneficiarii acestei taxe) apreciau ca un pret mai mare la produsele din tutun ar duce la scaderea incidentei fumatului. Cifrele arata insa ca volumul vanzarilor a crescut cu aproape 10% in ultimii trei ani, de la 35 de miliarde de tigarete pe an (date disponibile in 2006) la 38,3 miliarde de tigarete pe an (conform unui studiu al companiei Novel Research).
     
    Studiile arata ca bugetul destinat viciilor nu sufera modificari, chiar daca majoritatea consumatorilor fac economii cu alte tipuri de cheltuieli. In primul trimestru din 2009, scumpirea tigaretelor a dus la cresterea ponderii alocate acestor produse in cheltuielile totale ale unui fumator de la 4% la 6%, arata datele Comisiei Nationale de Statistica, citate de reprezentantul JTI. Tigaretele atrag cele mai mari cheltuieli dintre toate bunurile de larg consum, ajungand anul trecut la 2,5 miliarde de euro, cu aproape un miliard mai mult fata de nivelul estimat al pietei din 2006. Cresterea se datoreaza avansului inregistrat de preturile afisate la raft si isi va continua tendinta ascendenta din cauza majorarii accizelor. Piata tigarilor reprezinta de fapt 10% din totalul pietei bunurilor de larg consum, a carei valoare a fost estimata de compania de cercetare de piata MEMRB la 23-25 de miliarde de euro.
     
    Scumpirile abrupte, ca acelea din ultima jumatate de an, ofera premisele pentru o efervescenta mai mare a comertului la negru, iar de pierdut pierde in primul rand bugetul de stat, care isi vede incasarile scazand. “Pentru fiecare procent de piata neagra, statul pierde 22,2 milioane de euro”, sustine Mirela Enasel, regulatory affairs manager la JTI.
     
    Pe parcursul anului trecut s-au vandut in medie 400 de milioane de tigari de contrabanda in fiecare luna, dar volumul a crescut de atunci, intreaga piata neagra ajungand de la 13% (2008) la 22,2% (2009), conform unui studiu realizat de compania de cercetare de piata Novel Research. “Cei mai multi fumatori de tigari de contrabanda provin din categoria de varsta 55-64 de ani, au venituri mici si sunt obisnuiti sa fumeze foarte mult”, spune Marian Marcu, director al Novel Research. Un interes crescut pentru produsele de contrabanda au si persoanele cu varsta cuprinsa intre 45 si 54 de ani, iar de la inceputul anului s-a remarcat si un apetit tot mai mare pentru aceste produse si din partea persoanelor mai tinere din cauza scaderii puterii de cumparare.

     

  • Ingeri, demoni si anateme

     

    Al doilea intre cele mai profitabile filme ale anului 2006 (peste 750 mil. dolari castigate fata de miliardul “Piratilor din Caraibe 3”), “Codul lui Da Vinci” s-a bucurat de imensa curiozitate a publicului din lumea intreaga datorita cartii omonime a lui Dan Brown, echipei conduse de Ron Howard si Tom Hanks, dar si ajutorului neintentionat oferit de Biserica Catolica, institutie ce i-a instigat pe catolici sa boicoteze filmul. Si continuarea filmului, “Ingeri si demoni”, ar fi putut avea parte de acelasi tratament, doar ca Biserica a invatat din greseli: in afara de faptul ca nu i-a permis regizorului Ron Howard sa filmeze in lacasurile religioase din Roma, Vaticanul s-a tinut departe de comentarii impotriva proiectului Warner Bros.
     
    Daca primul film a pus pe jar toata suflarea bisericeasca, “Ingeri si demoni” are toate sansele sa treaca partial neobservat de reprezentantii Vaticanului. Se pare ca Ron Howard chiar a invitat o serie de preoti, episcopi si cardinali pentru a le arata cum salveaza Robert Langdon (Tom Hanks) bazilica Sf. Petru, dar s-a lovit de protestul categoric al acestora, ceea ce l-a indemnat pe regizor sa declare ca pana in acest moment criticile negative aduse filmului vin exact de la cei care nu l-au vazut. “Ingeri si demoni” este un thriller “stiinta versus religie” despre o secta care vrea sa distruga bazilica Sf. Petru cu ajutorul unei cantitati infime, dar extrem de periculoase, de antimaterie.
     
    Cand directorul CERN descopera corpul oribil mutilat al unuia dintre cei mai respectati oameni de stiinta ai sai, simbolistul de la Harvard este chemat sa cerceteze ambigrama “Illuminati”, imprimata cu fierul rosu pe pieptul acestuia. Alaturi de fiica cercetatorului, Vittoria (Ayelet Zurer, una dintre cele mai celebre actrite din Israel), Langdon va ajunge la Vatican, caci in catacombele acestuia secta a asezat un container cu antimateria care va exploda in 24 de ore. Cum papa a murit si cardinalii s-au reunit in conclav, pe umerii lui Langdon sta atat salvarea Vaticanului, cat si a celor mai importante fete bisericesti catolice de pe tot globul.
     
    Mai intens si alert decat “Codul lui Da Vinci”, “Ingeri si demoni” are toate sansele sa-l satisfaca pe amatorul de thrillere mistico-detectivistice, chiar daca este foarte greu sa inghesui tot ce face Langdon in film in parsiva, capricioasa camaruta a verosimilului. Privit mai degraba ca un adevarat spectacol, in care regizorul apeleaza la mai toate posibilitatile imaginabile de deus ex machina, noului film al cuplului Howard-Hanks i s-ar face o mare nedreptate daca ar fi considerat mai mult decat un exemplu perfect de escapism hollywoodian – lucru pe care l-a inteles si Vaticanul.
     
    Daca pe tastatura lui Dan Brown, Robert Langdon alerga dupa antimaterie inainte de a descoperi “misterul” din spatele Sfantului Graal, nu acelasi lucru se intampla si in filmele lui Ron Howard: prequel-ul de pe hartie se transforma in sequel pe ecran, o decizie intrucatva ilogica: ar mai fi apelat Vaticanul la Langdon, marele “inamic” al Bisericii Catolice, dupa ce i-a dezvaluit cel mai bine ascuns secret?
     
    Sequel sau prequel, “Ingeri si demoni” nu reprezinta sfarsitul aventurilor perso­najului pe taramul criptografiei si-al descoperirilor incomode. Dan Brown va publica in septembrie o alta carte cu simbolistul de la Harvard: aceasta se va numi “The Lost Symbol” (“Simbolul pier­dut”) si va croseta contracronometru in jurul unui secret al Francmasoneriei. Ca si in predecesoarele sale, Langdon va avea la dispozitie o perioada scurta de timp, doar 12 ore de aceasta data, pentru a dejuca planuri, a descoperi secrete bine pazite si, de ce nu, pentru a salva lumea intreaga. Cererea pentru acest roman este atat de mare, incat editura Random House a decis lansarea cartii intr-un tiraj initial de cinci milioane de exemplare, cel mai generos din istoria de aproape un secol a celei mai mari edituri de limba engleza din lume. Cum “Codul lui Da Vinci” s-a vandut in peste 57 de milioane de exemplare, Random House are toate sansele sa reediteze si noul roman, care va reprezenta si revenirea pe taramul criptologiei a lui Brown: el a declarat intr-un interviu ca peregrinarile il vor duce pe Langdon si in fata sediului CIA din Langley, Virginia, unde troneaza celebra sculptura “Kryptos”, realizata de James Sanborn.
     
    Ce indicii ascunde Kryptos vom vedea pe hartie din 15 septembrie 2009 si pe ecran probabil in 2011 sau 2012, caci studiourile Warner au achizitionat deja drepturile de ecranizare a romanului. Cu cele 750 de milioane de dolari incasate de “Codul lui Da Vinci” si cu o suma comparabila asteptata pentru “Ingeri si demoni”, producatorii nu au cum sa nu continue aceasta franciza superprofitabila. Necunoscuta principala a proiectului nu mai este daca, ci cu cine se va face noul film. Tom Hanks s-a lasat foarte greu convins sa apara in “Ingeri” (gurile rele vorbesc de un onorariu de 50 de milioane de dolari), iar Ron Howard a dat si el de inteles ca s-ar intoarce la proiecte de genul “Frost/Nixon”, in detrimentul unor blockbustere precum posibilul “The Lost Symbol”. 
     
    “INGERI SI DEMONI”/ “ANGELS & DEMONS”
    R: Ron Howard D: Tom Hanks, Ewan Mcgregor, Ayelet Zurer, Stellan Skarsgard, Pierfrancesco Favino, Nikolaj Lie Kaas, Armin Mueller-Stahl, Thure Lindhardt, David Pasquesi.
    Din 15 Mai
     

     

     

  • Invataturile lui Branson

    Indemnuri banale, demonetizate prin repetitie excesiva, pe care le-am auzit de mii de ori, fie in viata de zi cu zi, fie in avalansa de carti care au invadat in ultimele decenii spatiul public. Ele inceteaza sa fie vorbe goale si capata o rezonanta particulara atunci cand sunt alaturate experientelor de viata si afacerilor de succes personale pe care miliardarul britanic Richard Branson ni le istoriseste in acest volum cu titlu imperativ: „Screw It, Let’s Do It”. Nascut in 1950, in Shamley Green, Marea Britanie, Branson a fost un copil dislexic, cu rezultate scolare mediocre, caruia se pare ca unul dintre dascalii sai timpurii i-a spus: „Fie o sa ajungi la puscarie, fie o sa devii miliardar!”. Partea cu puscaria, in paranteza fie spus, de-abia a ocolit-o (atunci cand, la inceputurile sale, era sa intre dupa gratii pentru evaziune fiscala), insa a ajuns, cu tenacitate, cutezanta si inteligenta, unul dintre cei mai bogati oameni ai lumii. A inceput sa faca afaceri in domeniul presei, la revista Students, s-a lansat fara succes in cresterea de brazi si de papagali, a vandut discuri prin corespondenta si apoi, din pricina unei greve a serviciilor postale britanice, si-a deschis un prim magazin la Londra. Ulterior investeste banii castigati intr-un studio de inregistrari, care isi propune sa promoveze doar artisti valorosi, insa necunoscuti. Este momentul cand afacerea sa este botezata Virgin, nume ce reia fraza uneia dintre colaboratoarele sale: „In materie de afaceri, suntem cu totii virgini”. Primul succes rasunator este reprezentat de lansarea discului „Tubular Bells” al necunoscutului, pe atunci, Mike Oldfield. Au urmat Sex Pistols, Phil Collins, Culture Club si o ploaie de jamaicani obscuri, interpreti de reggae. In anii ’80, casa Virgin face progrese uluitoare si isi diversifica activitatile: carti, productii video, restaurante.   
     
    Richard Branson – “Lectii din Scoala vietii”,
    Editura Publica, Bucuresti, 2009
     
    Noutati
     
    Graal-ul muzicii clasice
     
    Joseph Gelinek a fost un pianist virtuoz pe care Ludwig van Beethoven l-a surclasat intr-un celebru duel muzical, desfasurat la Viena, la sfarsitul secolului al XVIII-lea. In semn de omagiu subtil pentru personalitatea titanului din Bonn, numele lui Gelinek a devenit pseudonimul unui muzicolog, interpret si compozitor spaniol contemporan, care s-a concentrat asupra reconstituirii si a popularizarii repertoriului mai putin cunoscut al lui Beethoven. Pornind de la intrebarea daca acesta a compus sau nu Simfonia a X-a (intrebare intemeiata pe anumite aluzii din corespondenta muzicianului, care, se pare, planuia ca ultima lui compozitie simfonica sa fie in intregime instrumentala), ibericul Gelinek a scris un roman in care diverse grupuri – de la obscuri oameni de afaceri pana la descendenti ai lui Napoleon – se lupta, ajungand uneori si la la crima, pentru a intra in posesia „Sfantului Graal” al muzicii clasice, partitura Simfoniei a X-a.
     
    Joseph Gelinek – “Simfonia a X-a”,
    Editura Rao, Bucuresti 2009
     
     
    Calatoare intre doua lumi
     
    „Ca majoritatea oamenilor, am trait multa vreme cu mama si tatal meu. Tatei ii placea sa se uite la lupte greco-romane la televizor, iar mamei ii placea sa se ia la tranta; n-avea importanta cu ce sau cu cine.” Dusmanii personajului care isi incepe astfel confesiunea sunt Satana (in multiplele-i infatisari), Vecinii de alaturi, Trantorii; iar prietenii: Dumnezeu, Cainele nostru, Matusa Madge, romanele lui Charlote Brönte si Insec­ticidele. Intr-un univers de o ciudata severitate, in care viata graviteaza in jurul Bibliei, al predicatorilor, Jeanette (romanul autoarei britanice este in mare masura autobiografic) este o fata adoptata de o familie de evanghelisti din nordul Angliei, care creste in preajma unei mame adoptive excentrice ce a hotarat sa faca din fiica ei o aleasa a lui Dumnezeu, o misionara insarcinata sa raspandeasca cuvintele Domnului. Ajunsa la varsta maturitatii, o legatura amoroasa secreta a fiicei prici­nuieste un scandal urias, care o obliga sa rupa atat relatiile cu mama ei, cat si cu biserica sub idealurile careia slujise pana atunci.
     
    Jeanette Winterson – “Portocalele nu sunt singurele fructe”,
    Editura Humanitas Fiction, Bucuresti, 2009

  • Marirea si decaderea baghetei

     

    Steven Kaplan, un profesor de istorie a Europei de la Universitatea Cornell din New York, considerat un mare cunoscator al produselor de brutarie frantuzesti, ii acuza pe brutarii din Hexagon ca, in loc sa apere o veche traditie de preparare a baghetei, prefera sa raspunda cererii consumatorilor pentru produsele moi in defavoarea celor crocante – o tendinta evidentiata la nivel mondial.
     
    Dupa ce a studiat si a savurat produsele de panificatie frantuzesti vreme de multi ani, Kaplan a constatat ca incepe sa dispara coaja crocanta, candva semn distinctiv al baghetelor, care le diferentia de cele comercializate in Anglia sau SUA. Profesorul american sustine ca explicatia prozaica a fenomenului este ca brutarii francezi au redus timpul de copt al baghetelor, care, in mod normal, este de pana la douazeci si doua de minute la o temperatura de 250 pana la 260 de grade Celsius.
     
    La randul lor, brutarii se apara, explicand ca ei nu strica traditia, ci doar se adapteaza cerintelor pietei, deoarece tot mai mult clienti solicita baghete mai putin rumene, drept pentru care au inceput sa nu le mai coaca atat de mult. Ei afirma ca nu isi pot obliga cumparatorii sa accepte un produs cu coaja tare, cand multa lume traieste cu ideea ca mancarea buna trebuie sa se topeasca in gura. Expertul american insa ii indeamna sa opuna rezistenta, considerand ca toti brutarii care tin la produsul lor au datoria de a-si educa pe cat posibil clientii si ca aceasta e posibil daca exista vointa la nivel de bransa.

     

  • Instructiva croaziera

    GASTRONOMIE: Intr-o calatorie pe mare de la Southampton la Monte Carlo se poate invata foarte bine gatitul unor preparate traditionale frantuzesti. O astfel de croaziera, sub patronajul scolii de arte culinare Le Cordon Bleu, intemeiata la Paris in anul 1895, le ofera turistilor prilejul de a invata cum sa prepare diverse feluri de mancare sub atenta indrumare a unor maestri bucatari experti in bucataria clasica franceza.
     
    FOTO: Pentru a va impresiona prietenii si colegii de serviciu cu fotografii superbe, dar in primul rand pentru a va imbogati cu o experienta de un rar exotism, o idee ar fi o croaziera la fiordurile norvegiene, pe parcursul careia se pot fotografia aurora boreala sau insulele si fiordurile de pe coasta Norvegiei.
     
    GOLF: Iubitorii acestui sport se pot imbarca pe un vas care ii va duce intr-o calatorie prin saisprezece tari si insule din Marea Mediterana, Marea Caraibelor si Pacificul de Sud. O asemenea excursie, care poate dura de la o saptamana la saptesprezece zile, le ofera impatimitilor de golf ocazia de a-si etala maiestria pe mai bine de 30 de terenuri, de a asista la demonstratii si de a participa la concursuri, iar pentru cei care abia si-au descoperit pasiunea sunt disponibile cursuri de golf.
     
    COMPUTERE: In timpul unei croaziere se poate imbina utilul cu placutul; turistii interesati pot deveni studenti ai Computer University@Sea, pe durata unei calatorii de la Venetia la Atena, de exemplu. Cursurile se adreseaza fie incepatorilor, care invata notiuni elementare de utilizare a PC-ului, printre care folosirea unei aplicatii de procesare de text, a internetului si a postei electronice, fie celor care au trecut deja de primii pasi si care pot studia subiecte ca prelucrarea digitala a fotografiilor sau utilizarea aplicatiilor software de securitate.
     
    LATINO: Insulele Canare pot fi explorate si in pasi de dans, intr-o calatorie in care pasagerii de la bordul vasului de croaziera au la dispozitie instructori ce tin cursuri de doua ori pe zi, invatandu-si elevii sa se miste pe ritmuri latino. Cei mai curajosi dintre cursanti pot chiar participa la concursuri ce se tin la finalul excursiei.
     
    PICTURA: Pentru pasionatii de desen si pictura se recomanda o croaziera cu durata de o luna, in care vor strabate Marea Meditarana si Marea Neagra, vizitand orase ca Pireu, Odesa, Istanbul, Alger sau Lisabona, unde vor gasi multe surse de inspiratie pentru a-si manifesta talentul.
     
    CIRC: Cei care si-ar fi dorit sa fi trait in vremurile in care un copil fugea cu circul isi pot realiza partial visul imbarcandu-se la bordul unui vas de croaziera unde se tin cursuri pentru circari amatori. Curajosii pot invata sa faca salturi cu coarda elastica pe trambuline de bungee jumping, sa evolueze la trapez static sau zburator, sa mearga pe sarma sau pe picioroange, in vreme ce cei mai putin temerari pot invata sa jongleze sau sa danseze hula hoop. 

  • Top BM: Cele mai scumpe apartamente prezidentiale

    Lanturile hoteliere americane le numesc in general apartamente prezidentiale, in timp ce grupurile europene le atribuie denumirea de apartamente regale sau imperiale. Oricare ar fi, denumirea trimite la oaspetii faimosi, sefi de stat sau capete incoronate, care sunt de obicei clientii celor mai scumpe apartamente ale hotelurilor. Unele dintre cele mai sofisticate apartamente prezidentiale din lume sunt in Statele Unite; printre ele se numara apartamentul de la etajul 35 al Waldorf Astoria din New York, unde se spune ca a innoptat fiecare presedinte american de la Herbert Hoover incoace. Locul este cat se poate de opulent – opt camere dintre care patru dormitoare, un dining room, o camera de zi cu semineu. Hotelul se lauda cu obiecte care au apartinut presedintilor SUA. Iar pretul de receptie este pe masura – 10.000 de euro pe noapte.

    Si la Bucuresti, fie ca le numesc apartamente prezidentiale, regale sau imperiale, hotelurile au aplicat acelasi concept. Le-au asezat la cele mai inalte etaje (cel mai inalt este la etajul 19 al hotelului Intercontinental), le-au alocat un spatiu generos (pana la 300 mp), au lucrat cu arhitecti faimosi pentru a le da o nota personala si le-au atasat etichete cu preturi pe masura.

    Cele mai scumpe se afla in hotelurile de cinci stele din Bucuresti, singura exceptie fiind apartamentul din cladirea restaurantului Illusions, care nu se inchiriaza insa pentru cazare obisnuita, ci numai pentru cine sau intalniri de afaceri.

    Ordinea celor mai costisitoare locuri de innoptat s-a schimbat in ultima perioada. Liderul din trecut, hotelul JW Marriott, unde o noapte intr-unul dintre cele doua apartamente prezidentiale costa 1.800 de euro, a coborat pe locul 4, devansat de Radisson SAS, Hilton si Intercontinental.

    Hotelul Radisson SAS, cel mai mare hotel de cinci stele din tara (424 de camere), o investitie de 70 de milioane de euro, se afla pe primul loc in top, cu apartamentul regal – Regele Ferdinand si Regina Maria – unde o noapte de cazare costa 5.000 de euro. Apartamentul, de 270 de metri patrati, include trei dormitoare, un living room, un dressing room, bucatarie si un dining room pentru 12 persoane. Baia este dotata cu dus, jacuzzi si sauna, iar fiecare incapere este un fel de “camera inteligenta”, unde oaspetii pot controla de la distanta draperiile, lumina, televizorul sau muzica. Cei care stau aici au la dispozitie si un open bar cu bauturi premium si un valet personal. “Apartamentul este ocupat aproape saptamanal de diverse vedete sau oameni de afaceri. De obicei este inchiriat de straini, dar avem cerinte si de pe piata interna”, spune Adrian Adam, director de marketing si vanzari la Radisson SAS, care adauga ca durata medie de inchiriere este de 2 sau 3 zile.

    Arhivele de la Hilton leaga originea apartamentelor prezidentiale de calatoria generalului Ulysses S. Grant la New York in 1880. Grant, care atunci era presedintele Statelor Unite, a cerut un “apartament prezidential” care sa se ridice la inaltimea functiei lui. In prezent, lantul Hilton are cate un astfel de apartament in toate cele 500 de proprietati din Statele Unite si de peste hotare. Athénée Palace Suite din Bucuresti intra in topul BUSINESS Magazin pe locul al doilea. Contra unui pret de 1.620 de euro pe noapte, oaspetii au acces la un apartament pe doua niveluri, cu un living semicircular si o zona de dining cu vedere la Palatul Regal si la Piata Revolutiei. La al doilea nivel sunt organizate un dormitor cu tavanul din ferestre si o baie cu jacuzzi si plasma.

    Apartamentul prezidential situat la cea mai mare inaltime, la etajul 19 al hotelului Intercontinental, se afla pe locul al treilea in topul preturilor. Cu un pret de receptie de 1.500 de euro, apartamentul imperial este celebru inca din 1979, cand au fost filmate aici scene din filmul “Nea Marin miliardar”. Pe o suprafata de 240 de metri patrati sunt organizate doua dormitoare, care includ si un pian alb Steinway & Sons in stare de functionare (pregatit special pentru sederea violonistului Nigel Kennedy din iarna anului trecut) si au vedere la Piata Universitatii. “Camerele sunt decorate cu mobila alba italiana din lemn de nuc, poleita cu aur si obiecte de iluminat din sticla de Murano”, detaliaza Dana Chiriac, marketing & PR manager la hotelul Intercontinental din Bucuresti. Si cei de la Intercontinental se lauda cu o lunga lista de celebritati – Michel Platini, José Carreras, Billy Idol, Samantha Fox, Ariel Sharon, Boy George, Vladimir Voronin, Ioan Hollender, Josef Blatter sau Lennart Johansson.

  • Primul Home&Cook din Romania

    Realizat in urma parteneriatului dintre retailerul de produse electronice si elecrocasnice, DOMO si Groupe SEB, reprezentantul in Romania al producatorului international al brandurilor Tefal, Rowenta, Moulinex, Lagostina si Krups, magazinul a fost deschis in cadrul City Mall, pe o suprafata de 83 mp, in urma unei investitii de 100.000 de euro.

    "Proiectul l-am inceput de anul trecut, si nu vom mai deschide niciun magazin anul acesta si cel mai probabil, nici in 2010", a declarat Ruxandra Dumitrescu, Marketing Manager in cadrul Groupe SEB." Desi este criza si toata piata are de suferit, nu putem sa stam cu mainile in san", a completat aceasta.

    In ce priveste piata de aparate pentru prepararea hranei este in continua scadere, potrivit declaratiilor acesteia. Spre exemplu, anul acesta, piata tigailor va inregistra o scadere cu 15% fata de anul anterior cand s-a ridicat la 2,5 milioane de unitati, a spus Dumitrescu.

    Groupe SEB mai detine magazine Home&Cook in aproape toate tarile din Europa, in SUA, iar in Turcia se gasesc cele mai multe magazine, peste 100.
     

  • Real a lansat azi oficial marcile proprii

    Comerciantul isi completeaza gama de produse sub marca proprie sub care mai are Hip (base) si Real Selection (premium).“Pana la finalul anului 2011 vrem ca marcile proprii sa ajunga sa detina 20% din totalul vanzarilor noastre din divizia alimentara”, declara Tjeerd Jegen, director general al Real Romania.

    Acum, in magazinele retelei doar 3,6% din vanzari sunt realizate de marcile proprii, dar acest tip de produse “inregistreaza cea mai rapida crestere in magazinele din Polonia, de exemplu, unde au avut plus anual de 115% fata de produsele marcilor consecrate, care au crescut cu doar 4%”, spune Jegen.

    Real Romania are in Romania 21 de magazine si a inregistrat anul trecut vanzari de 638 de milioane de euro.
     

  • Jigman, CBRE Eurisko: Actuala situatie poate fi speculata de chiriasi

    "Este momentul oportun pentru relocari in cladiri cu adevarat premium, si, mai ales, pentru relocari viabile din punct de vedere al business-ului. Sfatul nostru merge catre Zona de Afaceri a Capitalei asa numitul „Central Business District” (CBD) care se regaseste in toate marile metropole", spune Catalina Jigman.

     

    Potrivit datelor comunicate de CBRE Eurisko, chiriile pentru spatiile de birouri clasa A amplasate in CBD au inregistrat o usoara scadere, situandu-se acum la un nivel de 21-23 euro/mp/luna, comparativ chiar si cu niveluri de 25 euro/mp/luna, in momentul de varf al pietei. In plus, multe spatii sunt disponibile pentru mutare imediata, inclusiv in zonele centrale ale Capitalei.

     

    "Proprietarii au simtit efectele acestei crize si au venit cu pachete atractive de „cost savings” pentru chiriasi. Sunt proprietari dispusi sa ofere primele una – doua luni de chirie gratuit pentru a atrage o ancora importanta in proiectul lor. Totodata nu trebuie uitata importanta eficientei unei cladiri", mai spune consultantul CBRE Eurisko.

     

    Click aici pentru a citi mai multe despre posibilele beneficii ale crizei pentru chiriasii cladirilor de birouri.
     

  • NordEst Logistic Park este 80% preinchiriat

    Furnizor de produse pentru dializa si de servicii pentru tratamentul pacientilor cu insuficienta renala Fresenius Medical Care a inchiriat o suprafata de 3.200 de metri patrati de spatii logistice si 300 mp de spatii de birouri in proiectul NordEst Logistic Park, agentul de inchiriere fiind DTZ Echinox.

     

    In prezent, prima faza a proiectului, totalizand 16.000 mp este construita si inchiriata in proportie de 80%. Fresenius, care este primul chirias al proiectului care dispune de specificatii deosebite in ceea ce priveste controlul temperaturii si al umiditatii, va ocupa spatiul luna viitoare, aceste urmand sa devena complet operational la inceputul lunii iulie.

     

    Intregul proiect, cuprinzand trei faze cu aproximativ 54.000 mp de spatii de depozitare la standarde internationale, va fi construit pe un teren de zece hectare si este planificat pentru finalizare in 2011. Proiectul este unul din cele pe care fondul austriac de investitii Immoeast le-a preluat de la partenerul sau initial, European Future Group.