BusinessMagazin

Blog

  • CTP ia în calcul achiziţia portofoliului logistic al Globalworth într-o tranzacţie estimată la 275 mil. euro

    Remon Vos, CEO şi fondator al CTP, cel mai mare proprietar şi dezvoltator de spaţii logistice şi industriale în funcţie de suprafaţa închiriabilă brută (GLA), ia în calcul achiziţia portofoliului de industrial al Globalworth, intrând în cursa în care până acum se aflau doar sud-africanii de la Fortress, potrivit unor surse din piaţa imobiliară.

    Industrialul reprezintă 19% din valoarea porto­foliului Globalworth din România. În total, Globalworth are zece investiţii în domeniu, cu 16 proprietăţi şi 391.200 mp suprafaţă închiriabilă. Portofoliul are, potrivit celui mai nou raport al companiei, o valoare de 274,5 mil. euro. Portofo­liul de industrial are o rată de ocu­pare de 90,4% la nivel de iunie 2023. De partea cealaltă, CTP are 2,6 mil. mp de centre industriale şi logistice. Până acum, favorit în cadrul tranzacţiei era fondul de investiţii sud-african Fortress, care se află şi în spatele NEPI-Rockcastle.

    Piaţa achiziţiilor de proiecte industriale a fost domi­nată în ultimii ani de CTP, cel mai mare dezvoltator şi proprietar de spaţii logistice şi industriale din România şi Europa Continentală, cu un total de 2,5 mil. mp suprafaţă închiriabilă. CTP a cumpărat în 2021 o serie de proiecte industriale de la Zacaria, cu un total de 110.000 mp, depo­zi­tele FM Logistic de aproape 100.000 mp, proiectul Mobexpert de la Târgu-Mureş şi cel de lângă Bucureşti.

  • Început-record pentru producţia auto în ianuarie: Dacia a produs maximul ultimilor 5 ani, producţia Ford Otosan a urcat cu 33%

    Producţia de automobile a revenit în ianuarie la valorile de dinainte de pandemie, pentru prima dată în ultmii cinci ani, conform datelor Asociaţiei Constructorilor de Automobile din România (ACAROM).

    În ianuarie 2024 producţia uzinelor Ford Otosan şi Dacia a urcat cu 26% faţă de ianuarie 2023 la 48.728 de maşini faţă de ianuarie 2023. Dintre acestea, 32.354 au fost produse la Mioveni, în creştere cu 23%, lar 16.374 de unităţi la Craiova, în creştere cu 34%.

    La Dacia ultima oară când producţia a fost peste acest nivel, era ianuarie 2019, când vo­lumele ajungeau la 32.807 uni­tăţi, în creştere cu 14% faţă de 2018. 2019 era primul an complet pentru Duster II lansat în UK şi produs în România. Generaţia anterioară pentru UK era produsă în India.

    La Craiova Ford Otosan a demarat la finalul anului trecut pro­ducţia noilor Transit şi Tourneo Courier, iar la înce­putul acestei luni a fost pre­zentat noul Puma facelift, iar la Mioveni Dacia se pregăteşte de noul Duster III.

    Cifra de afaceri a sectorului auto în România continuă să creas­că, pe măsură ce în piaţa eu­ro­peană a revenit cererea pentru maşini, iar uzinele auto, dar şi marii producători de com­po­nente nu s-au mai lovit în 2023 la fel de puternic precum în 2022 de lipsa componentelor elec­tronice. „În 2023 ACAROM estimează estimăm o uşoară creştere a cifrei de afaceri a sectorului auto în România. primele date indică un nivel de 32-33 mld. Euro.

    Din total business auto, Dacia şi Ford reprezintă de obicei un sfert din total, adică în jur de 8 mld. euro, iar „grosul“ este reprezentat de marii pro­ducători de com­ponente auto.

    Din primele 20 de fabrici din România, 13 sunt legate de in­dustria auto, de la producţia de autovehicule (Dacia şi Ford) la componente electrice şi elec­tro­nice (Continental, Hella) şi până la fabricarea de anve­lope (Con­tinental, Michelin şi Pirelli).

    Sectorul auto din România, un business anual de peste 30 de miliarde de euro, care reprezintă o treime din exporturile economiei locale şi 13% din Produsul Intern Brut şi care are în total peste 260.000 de angajaţi, se declară şocat de noile măsuri bugetar-fiscale care vizează programele Rabla şi Rabla Plus, anunţate în proiectul de ordonanţă de urgenţă publicat de Ministerul Finanţelor în data de 13 decembrie 2023, iar primele reacţii au venit pe 14 decembrie.

    ZF a scris încă din 2 februarie 2023 despre intenţia coaliţiei de a introduce taxa de 1% cifră de afaceri, cu aproape 11 luni înainte ca asociaţiile din industria auto să reacţioneze la planurile guvernanţilor.

    Miza propunerii de a introduce o taxă de 1% din cifra de afaceri pentru companiile mari este 3,5 miliarde lei de la 260 de companii.

    Adrian Sandu declara înainte de anunţul cu privire la bugetul pe 2024 că România trebuie să rămână o ţară stabilă din punctul de vedere al regimului fiscal tocmai pentru a rămâne atractivă în ochii investiorilor.

    Dincolo de presiunea pe investiţii, a existat şi cea legată de lipsa angajaţilor.

     

     

  • Harta judeţelor după cele mai mari salarii. Doar trei judeţe şi Capitala plătesc pe medie salarii de peste 5.000 de lei net pe lună

    ♦ Angajaţii din Bucureşti au un salariu mediu net de peste 6.000 de lei pe lună, cei din Cluj câştigă mai mult de 5.800 de lei net pe lună, cei din Timiş câştigă aproape 5.700 de lei net pe lună, iar cei din Sibiu au ajuns la salarii medii nete de puţin peste 5.000 de lei pe lună ♦ „Cluj, Timiş, Sibiu şi Ilfov sunt printre cele mai dezvoltate regiuni din România, cu o prezenţă semnificativă a companiilor multinaţionale şi a sectoarelor industriale puternice.” ♦ În mai mult de jumătate dintre judeţe, salariul mediu net nu ajunge la 4.000 de lei pe lună.

    Trei judeţe şi Bucureştiul au salarii medii nete mai mari de 5.000 de lei net pe lună, arată datele de la Institutul Naţional de Statistică (INS), centralizate de Ziarul Financiar.

    Aşadar, statisticile oficiale arată că angajaţii din Bucureşti au un salariu mediu net de peste 6.000 de lei pe lună, cei din Cluj câştigă mai mult de 5.800 de lei net pe lună, cei din Timiş câştigă aproape 5.700 de lei net pe lună, iar cei din Sibiu au ajuns la salarii medii nete de puţin peste 5.000 de lei pe lună.

    „Unul dintre factorii care contribuie la această discrepanţă poate fi legat de dezvoltarea economică şi industrială a acestor regiuni. Cluj, Timiş, Sibiu şi Ilfov sunt printre cele mai dezvoltate regiuni din România, cu o prezenţă semnificativă a companiilor multinaţionale şi a sectoarelor industriale puternice. Acest lucru poate conduce la o creştere a cererii de forţă de muncă calificată în aceste regiuni, determinând astfel o creştere a salariilor medii”, a spus pentru ZF Sorina Faier, managing partner al companiei de recrutare Elite Searchers.

    În plus, ea susţine că existenţa unor universităţi de prestigiu în aceste judeţe şi în Bucureşti poate contribui la formarea unei forţe de muncă calificate şi bine remunerate, ceea ce poate influenţa nivelul salariilor.

    „De asemenea, investiţiile în infrastructură, accesul facil la resursele necesare desfăşurării afacerilor şi o cultură antreprenorială dezvoltată ar putea juca un rol important în determinarea nivelului salariilor medii în aceste regiuni.”

    În luna noiembrie a anului trecut, ultima pentru care INS are date cu privire la salariul mediu net pe judeţe, salariul mediu net pe economie era de 4.765 lei net pe lună. Statisticile oficiale arată că doar patru judeţe şi Bucureştiul plătesc salarii care depăşesc salariul mediu net pe economie, iar un număr de 24 de judeţe plăteau salarii medii nete mai mici de 4.000 de lei pe lună.

    Cele mai mici salarii au fost în Teleorman, de 3.436 de lei în noiembrie 2023, în creştere cu 13% de la an la an, urmate de cele din Vrancea, de 3.504 lei net, în creştere cu 16% de la an la an, şi de cele din Hunedoara, de 3.588 de lei, cu 15% mai mari faţă de cele din noiembrie 2022.

    „Există mai mulţi factori care contribuie la această discrepanţă în venituri între diferitele regiuni ale ţării. Unul dintre aceştia este lipsa investiţiilor în dezvoltarea economică a acestor zone mai puţin dezvoltate. Acest lucru poate duce la lipsa locurilor de muncă bine plătite şi la nevoia de a lucra în condiţii precare, ceea ce afectează veniturile lucrătorilor. O altă cauză este discrepanţa dintre nivelul de educaţie şi abilităţile profesionale ale populaţiei din aceste judeţe. Lipsa accesului la educaţie de calitate şi oportunităţi de formare profesională pot duce la limitări în ceea ce priveşte obţinerea unor locuri de muncă bine plătite”, susţine Sorina Faier.

    De asemenea, ea subliniază că infrastructura precară şi accesul limitat la resursele şi serviciile de bază, cum ar fi sănătatea şi transportul, pot contribui la nivelurile scăzute ale salariilor medii din aceste judeţe.

    „Pentru a reduce aceste inegalităţi şi a asigura un nivel de trai decent pentru toţi cetăţenii, este nevoie de eforturi susţinute din partea autorităţilor şi a societăţii civile pentru a promova dezvoltarea economică, accesul la educaţie şi formare profesională şi pentru a îmbunătăţi infrastructura în aceste regiuni”, a concluzionat reprezentanta Elite Searchers.

  • Afaceri de la Zero. Cum au crescut. Andrei Muşat a pornit Mura my Laundry cu două curăţătorii ecologice în Piteşti, iar acum se pregăteşte s-o deschidă pe a treia

    ♦ Businessul a generat în 2023 o cifră de afaceri de 150.000 de euro şi se află în continuă creştere, spune fondatorul său, care mai are şi alte planuri de dezvoltare. Dorinţa lui este să deschidă o curăţătorie în fiecare oraş mare din ţară.

    O experienţă nefericită la una din curăţătoriile din Piteşti l-a condus pe Andrei Muşat către o idee de afacere, care s-a concretizat în ceea ce este astăzi Mura my Laundry. Totul a pornit în primăvara anului 2021, când soţia lui l-a trimis să ridice nişte perne de la curăţătorie. Nu i-au plăcut serviciile oferite, iar acesta a fost declicul.

    „De profesie sunt inginer auto şi am lucrat în domeniul construcţiilor. În 2019 am luat un an de pauză, apoi a venit pandemia şi m-am gândit că trebuie să încep să fac ceva. Voiam să deschid un business, dar nu eram hotărât în ce domeniu“, a povestit Andrei Muşat la emisiunea online ZF Afaceri de la zero.

    A studiat domeniul curăţătoriilor şi businessurile de profil din Piteşti, iar la un moment dat a luat legătura cu un francizor din această industrie. Planul iniţial a fost să preia o franciză, însă nu s-a simţit confortabil în acest gen de business, aşa că a hotărât să renunţe la ideea de franciză şi să pornească un concept propriu, de la zero, cu ajutorul soţiei sale.

    „Am deschis în aprilie 2022, pornind la drum cu două locaţii şi cu o echipă de cinci oameni. Acum suntem opt, iar până în vară vreau să ne extindem până la 11-12.“

    „În aprilie anul acesta vom deschide a treia curăţătorie, în cadrul unui mall care urmează să fie inaugurat. În prezent suntem în curs de amenajare.“

    Investiţia iniţială pentru primele două curăţătorii a fost de 150.000 de euro. Fiecare dintre cele două puncte de lucru furnizează servicii complete, pentru haine, accesorii, încălţăminte, inclusiv servicii de croitorie.

    „Facem şi livrări la domiciliul clienţilor şi de asemenea şi preluăm obiectele care trebuie curăţate. O pondere de 95% din clienţii noştri este din Piteşti, dar avem comenzi din toată ţara. Am primit comenzi online şi din Bucureşti, pentru produse mai speciale, precum ii vechi, pălării, costume moto, clăpari sau pulovere intrate la apă. Curăţăm orice în afară de covoare. Avem cerere şi pentru acelea, dar e vorba despre alte procese“, a mai spus Andrei Muşat.

    Pentru o cămaşă, serviciul de spălat şi călcat la Mura my Laundry costă 20 de lei. Businessul a generat în 2023 o cifră de afaceri de 150.000 de euro şi se află în continuă creştere, spune fondatorul său, care mai are şi alte planuri de dezvoltare. Dorinţa lui este să deschidă o curăţătorie în fiecare oraş mare din ţară.

    Andrei Muşat a ales să se implice mai mult în industria în care activează, aşa că este membru fondator al singurei asociaţii din domeniul curăţătoriilor din România „ Grupul Român de Întreţinere a Textilelor. Scopul este schimbarea unor legi şi normative care vizează această industrie.

    „Am întâmpinat multe dificultăţi când am deschis această afacere şi îmi doresc să schimb ceva, pentru ca pe viitor altcineva să găsească totul cum mi-ar fi plăcut şi mie să găsesc.“

    Anul acesta, Mura my Laundry a lansat şi o soluţie nouă pentru transportul hainelor la şi de la curăţătorie. Este vorba despre un sac-husă din material impermeabil, care poate fi folosit atât pentru a duce hainele la curăţătorie, cât şi pentru a le prelua, evitându-se astfel risipa foliilor de plastic utilizate în mod obişnuit. Produsul este deocamdată abia în faza de testare printre clienţi.

    „Folia este singurul lucru, deocamdată, care nu este ecologic la noi. La finalul anului 2025 însă, la noi în curăţătorie nu va mai exista folie de plastic“, spune Andrei Muşat.

     

    ZF şi Banca Transilvania au lansat proiectul Afaceri de la zero, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. 

    ► Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    ► În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

     

  • Transavia, unul dintre cei mai mari producători din industria avicolă din România, a finalizat anul 2023 cu afaceri de peste 1 mld. lei şi estimează dublarea cifrei de afaceri şi a profitului până în 2026

    ♦ Compania a bugetat pentru 2024 investiţii de peste 50 mil. euro, din fonduri proprii, în modernizarea şi extinderea capacităţilor de producţie.

    Transavia, unul dintre cei mai mari mari producători din industria avicolă din România, companie fondată în urmă cu 33 de ani de antreprenorul Ioan Popa, a finalizat 2023 cu o cifră de afaceri de peste 1 mld. lei (aproximativ 202 mil. euro) şi estimează o dublare a afacerilor şi a profitului până în 2026.

    Transavia are în prezent peste 2.300 de angajaţi, care activează preponderent în cele 31 de ferme de creştere a păsărilor şi în cele 4 ferme de producţie vegetală, în fabrica de nutreţuri combinate, în cele 3 aba­toare şi în fabrica de procesare a cărnii. În fermele Transavia, localizate în 8 judeţe din România, se produc anual peste 100.000 de tone de carne de pui.

    „În ultimii ani, în care cu toţii ne-am confruntat cu o presiune imensă cau­zată de pandemie, de o inflaţie fără precedent şi de o multi­criză glo­bală, noi am reuşit să ne creş­tem semni­ficativ cifra de afaceri şi să avem un profit record în sector. (…)“

    „Avem dis­ciplină, eficienţă demon­strată şi avem ceea ce multora le lipseşte – vi­ziune, curaj şi resursele necesare da­torită profitului sănătos, în creştere an de an. (…) Rezultatele pe care le-am înre­gistrat până în prezent susţin ambiţia noastă de a ne dubla afacerea în următorii 3 ani“, a declarat Ioan Popa, preşedinte şi fondator Transavia.

    Aproximativ 30% din producţia anuală a companiei merge către export, în mai multe state europene şi de pe alte continente.

    Transavia exportă în ţări precum Bulgaria, Croaţia, Congo, Estonia, Franţa, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Lituania, Malta, Marea Britanie, Olanda, Polonia, Serbia, Slovacia, Ungaria, potrivit unor informaţii furnizate anterior de companie.

    „Într-un moment în care lumea afacerilor este supusă unor transformări rapide şi presiunilor crescânde, noi facem un pas îndrăzneţ către viitor, considerând că e timpul să ţintim mai sus. (…) Suntem în cel mai bun moment din care putem să ne accelerăm dezvoltarea pentru a deveni un jucător important pe piaţa europeană a cărnii de pui“, a spus Ioan Popa.

    După ce în 2023 Transavia a pus în funcţiune o nouă linie de produse procesate care îi permite dublarea capacităţii de procesare a cărnii de pui în produse elaborate, compania a anunţat pentru acest an cel mai ridicat nivel de investiţii anuale din istoria sa de 33 de ani, dar şi din sector. Astfel, în 2024, compania va investi peste 50 de milioane de euro, din fonduri proprii, în modernizarea şi extinderea capacităţilor de producţie.

    Pe lângă acestă investiţie, compania are în vedere utilizarea energiei regenerabile în proporţie de 80-100% din necesarul proceselor de producţie, produsă de panourile fotovoltaice şi staţia de co-generare de înaltă eficienţă energetică puse în funcţiune anul trecut, digitalizarea, eficientizarea şi optimizarea lanţului valoric, inovaţii şi extinderea portofoliului de produse, cucerirea de noi segmente şi pieţe, achiziţii de noi jucători din ţară şi din străinătate. În 2022, Transavia a absorbit Avicola Braşov, cealaltă societate importantă din grup activă în domeniul creşterii păsărilor.

    „Am intrat într-o nouă etapă de creştere strategică, de transformare către un nivel superior de performanţă şi expansiune prin capitalizarea avantajelor competitive pe care le avem deja şi a investiţiilor făcute în ultimii ani, dar şi prin valorificarea de noi oportunităţi. Pe lângă cele mai mari investiţii anuale pentru modernizarea şi creşterea capacităţii de producţie, avem deschise o serie de contacte şi negocieri în vederea achiziţiilor pe care ni le dorim, despre care vom vorbi atunci când vom agrea cu partenerii de discuţie şi vom avea undă verde pentru finalizare“, a precizat fondatorul Transavia. Compania Transavia este o afacere de familie pornită acum 33 de ani în judeţul Alba de către antrepenorul Ioan Popa. Compania deţine şi produce brandul de carne de pui Fragedo şi semipreparate pe bază de pui Papane.

     

     

  • De ce sunt fermierii francezi atât de puternici?

    Fermierii din Franţa, ca şi cei din multe alte ţări, exercită o putere politică enormă, din motive istorice şi contemporane, scrie Deutsche Welle. Iar reacţia recentă a guvernului francez faţă de protestele acestora demonstrează acest lucru. Puterea acestora este consacrată la toate nivelurile, prin numeroase camere agricole, dar şi pentru că mulţi politicieni locali sunt fermieri. Structura clară de reprezentare este de asemenea în avantajul fermierilor.

     

  • Polonia este un hub cheie pentru startup-urile ucrainene

    Majoritatea tinerelor companii tech care se relochează din Ucraina au pus ochii pe Polonia ca bază de expansiune, scrie Warsaw Voice. Un studiu recent arată că Polonia reprezintă prima opţiune pentru 59% dintre companiile tinere, inovatoare care se relochează din Ucraina.

  • Cel mai mare proiect de energie nucleară din sud-estul Europei nu include companii europene

    Compania sud-coreeană Hyundai pare să fie cea preferată pentru construcţia unităţilor VII şi VIII ale centralei nucleare de la Kozlodui din Bulgaria, care va deveni cel mai amplu proiect nuclear din Europa de sud-est după ce parlamentul bulgar s-a asigurat că concurenţa este eliminată, potrivit Euractiv.

     

  • Consiliului Judeţean Galaţi a câştigat un proiect european de peste 36 mil. lei pentru achiziţionarea unor roboţi utilizaţi în dezinfecţia saloanelor şi sălilor de operaţie ale spitalelor din subordine

    Consiliul Judeţean Galaţi a câştigat un proiect european de peste 36 mil. lei (7,2 mil. euro) pentru achiziţia a 22 de roboţi utilizaţi în dezinfecţia saloanelor şi sălilor de operaţie ale spitalelor din subordine. Astfel, în cadrul proiectului, toate spitalele din subordinea Consiliului Judeţean Galaţi – Spitalul Judeţean, Spitalul de Boli Infecţioase, Spitalul TBC, Spitalul Orăşenesc Târgu Bujor şi Spitalul Municipal Tecuci  – vor beneficia de astfel de echipamente.

    ’’Cu ajutorul ultravioletelor de tip UV-C, noul robot distruge în doar câteva minute bacteriile, virusurile şi alte tipuri de microorganisme, inclusiv coronavirusul şi bacteriile rezistente la antibiotice. Poate fi controlat de pe tabletă sau telefon şi este dotat inclusiv cu senzori care detectează prezenţa persoanelor în raza de acţiune, pentru a evita orice expunere greşită. Roboţii cu ultraviolete vor fi folosiţi pentru dezinfecţia zonelor vitale ale spitalului. Un salon poate fi dezinfectat, în medie, cu noul robot în mai puţin de 10 minute, faţă de 4-5 ore cu vechile dispozitive.’’, a spus Costel Fotea, preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi.

  • Epicentrul următorului cutremur imobiliar vine de la cea mai puternică ţară europeană. Care sunt cauzele şi cine sunt cei care suferă cel mai tare

    În timp ce temerile legate de proprietăţile imobiliare comerciale din SUA au îngrijorat băncile germane în această lună, mesajul lor a fost clar: nu vă faceţi griji, marea majoritate a expunerii noastre imobiliare este internă. Cu toate acestea, pericolul unei crize nu a trecut, scrie Bloomberg.

    În timp ce ţara a evitat până acum corecţiile rapide ale pieţei care au zguduit SUA, experţii susţin că acest lucru reflectă practicile contabile obscure care îi protejează pe creditorii şi investitorii săi de efectele  imediate. Ajustările relativ modeste şi provizioanele benigne ascund faptul că creditorii germani sunt mai expuşi la proprietăţi imobiliare comerciale decât majoritatea colegilor lor europeni şi, potrivit unui studiu, au acordat credite într-o manieră mai agresivă decât vecinii lor.

    Rezultatul acestor practici o prăbuşire imobiliară care se întâmplă cu încetinitorul şi care ameninţă să se accelereze pe măsură ce marii proprietari imobiliari, cum ar fi grupul Signa al lui Rene Benko sau Adler Group, sunt forţaţi să vândă, împovărând creditorii mici şi mijlocii.  Unii oficiali de rang înalt de la Banca Centrală Europeană spun că ţara va fi în mod inevitabil un punct de interes special în momentul în care vor examina riscurile privind creditele imobiliare la băncile din întreaga regiune.

    „Cu siguranţă, aceasta nu este doar o problemă a SUA. Nu aş fi surprinsă dacă am asista la un val de provizioane pentru pierderi din împrumuturi pentru băncile germane în ceea ce priveşte expunerea lor la proprietăţi imobiliare comerciale din ţară”. a declarat Valeriya Dinger, profesor de economie la Universitatea Osnabrueck din Germania.

    Băncile germane au cele mai multe credite imobiliare comerciale din Uniunea Europeană, alături de cele franceze, dar au clasificat o parte relativ mică din aceste credite ca fiind neperformante. Cu toate acestea, în ultima vreme, această pondere a crescut, în timp ce a scăzut în alte câteva ţări.

    Nivelul scăzut al creditelor  neperformante se datorează în mare parte faptului că evaluatorii imobiliari din cea mai mare economie europeană folosesc o abordare pe termen lung care uniformizează variaţiile de preţ pe baza faptului că majoritatea investitorilor nu vând pe o piaţă în scădere. De asemenea, băncile germane actualizează evaluările clădirilor pe care le-au finanţat cu mai puţină frecvenţă decât cele din SUA sau Regatul Unit, astfel încât problemele pot fi mascate mai mult timp.

    Vizibilitatea este redusă şi mai mult de normele care oferă băncilor mai mici o marjă de manevră în ceea ce priveşte evaluarea unor titluri de valoare la valoarea lor de piaţă, ceea ce poate îngreuna obţinerea de către investitori a unei imagini actualizate a situaţiei lor financiare. Cu toate acestea, această practică limitează, de asemenea, înregistrarea câştigurilor nerealizate, ceea ce înseamnă că creditorii individuali pot fi, de fapt, într-o situaţie mai bună decât par.

    Autorităţile de reglementare i-au îndemnat pe creditori să se pregătească pentru eventualele pierderi, iar BCE i-a îndemnat să folosească o parte din profiturile uriaşe de anul trecut pentru a constitui provizioane. Dar normele contabile menite să împiedice băncile să se sustragă de la plata impozitelor înseamnă că creditorii sunt de fapt limitaţi în ceea ce priveşte suma pe care o pot pune deoparte pentru datoriile în curs de deteriorare.

    Deocamdată, organismul local de supraveghere BaFin consideră că această problemă afectează mai degrabă câştigurile creditorilor individuali decât să le ameninţe solvabilitatea, în parte pentru că problemele sunt concentrate într-o parte mai mică a pieţei decât au fost în timpul crizei financiare. Şi, deşi ratele mai mari sunt de vină pentru scăderea valorii creditelor de real-estate, acestea au oferit băncilor şi profituri care ar trebui să ajute la absorbţia loviturilor.

    Cu toate acestea, valoarea acestor proprietăţi rămâne subiectul multor dezbateri, pe măsură ce diferenţa dintre preţurile pe care cumpărătorii sunt dispuşi să le plătească şi cele de care au nevoie vânzătorii pentru a-şi putea rambursa împrumuturile creşte.