BusinessMagazin

Blog

  • Votul s-a încheiat în Taiwan şi se numără buletinele de vot

    Numărătoarea voturilor este în curs de desfăşurare în secţiile de votare din Taiwan, potrivit Radio Free Asia.

    Votul s-a încheiat şi numărătoarea voturilor este în curs de desfăşurare în cadrul alegerilor prezidenţiale din Taiwan, un scrutin care va modela viitoarele relaţii cu China şi poziţia privind independenţa şi stabilitatea.

    Secţiile de votare s-au deschis la ora 8:00 în aproape 18.000 de localităţi, din sudul insulei până în capitala Taipei, şi s-au închis la ora 16:00 (10.00 ora României), voturile fiind numărate imediat şi raportate autorităţilor electorale la scurt timp după aceea.

    Rezultatul alegerilor de sâmbătă ar trebui să fie clar până seara târziu, când câştigătorul va ţine un discurs de victorie.

    Miza este pacea şi stabilitatea Strâmtorii Taiwan între China continentală şi insula autoguvernată, revendicată de Beijing ca fiind a sa, dar la fel de importante sunt şi problemele de bază.

    Principalii candidaţi în cursa prezidenţială sunt:: cicepreşedintele Lai Ching-te, din partea Partidului Democrat Progresist (DPP), cu tendinţe independentiste, Hou Yu-ih, din partea Kuomintangului (KMT), favorizat de Beijing, şi Ko Wen-je, din partea Partidului Popular din Taiwan (TPP).

  • Cluj-Napoca, pe locul 10 în topul oraşelor din Europa în privinţa calităţii vieţii

    Cluj-Napoca este pe locul 10 în topul oraşelor din Europa cu cea mai bună calitate a vieţii. Topul este condus de oraşul elveţian Zurich, potrivit unui raport realizat de Uniunea Europeană, potrivit Politico.eu.

    Raportul are 112 pagini şi se bazează pe rezultatele unui sondaj realizat în perioada ianuarie-aprilie 2023 în oraşe din ţări ale Asociaţiei Europene a Liberului Schimb (AELS), Regatul Unit, Balcanii de Vest şi Turcia. Acesta a fost realizat prin intervievarea a 71.153 de locuitori, din 83 de oraşe.

    Pe locul 10 este oraşul Cluj-Napoca, al doilea cel mai populat oraş din ţară. În Cluj-Napoca, 94% dintre locuitori s-au declarat mulţumiţi de viaţa în oraş. Având un sector tehnologic în plină expansiune, oraşul se află pe locul al doilea şi în ceea ce priveşte oportunităţile de angajare, 73% dintre locuitori spunând că este uşor să găseşti un loc de muncă bun în oraş.

    Pe locul 9 este oraşul portughez Braga, desemnat cea mai bună destinaţie europeană în 2021. Dar nu este doar un loc grozav pentru turişti: şi rezidenţii îl iubesc. 94% dintre cei chestionaţi spun că sunt mulţumiţi că locuiesc în oraşul lor. Braga este, de asemenea, considerat un oraş sigur (84% dintre persoanele chestionate au spus că se simt în siguranţă să meargă singuri noaptea) şi un loc bun de locuit pentru imigranţi, pentru persoanele în vârstă şi familiile cu copii mici.

    Locul 8 este ocupat de oraşul de coastă Rostock, din Germania. Aici, 94% dintre locuitorii chestionaţi s-au declarat mulţumiţi cu viaţa lor în oraş. Rostock este, de asemenea, un loc bun pentru persoanele în vârstă şi familiile cu copii mici (al doilea şi, respectiv, al şaselea cel mai bun loc din Europa). 85% dintre persoanele chestionate au spus că sunt mulţumite de situaţia lor personală la locul de muncă; oraşul se află pe primul loc în Europa în această privinţă.

    Pe locul 7 este oraşul elveţian Geneva. 95% dintre persoanele chestionate sunt mulţumite că locuiesc aici. Deşi Geneva ocupă o poziţie înaltă în alte câteva categorii (83 la sută la satisfacţia locului de muncă), oraşul ocupă ultimul loc pentru accesibilitatea locuinţelor. Doar 8 la sută dintre persoanele chestionate au spus că este uşor să găseşti locuinţe bune la un preţ rezonabil în acest oraş, ceea ce nu este chiar o surpriză.

    Locul 6 este ocupat de Stockholm, din Suedia, unde temperaturile nordice neiertătoare nu par să fie atât de deranjante pentru locuitorii oraşului, 95% dintre oameni mulţumiţi cu viaţa în acest oraş. Stockholm este, în general, considerat un loc bun în care să locuiască persoanele din comunitatea LGBTQ+ (se situează pe locul şapte în Europa). Dar, ca şi Geneva, mulţi locuitori se plâng că nu este deloc uşor să găseşti locuinţe la preţuri accesibile.

    Pe locul 5 în privinţa calităţii vieţii se ală oraşul polonez Gdańsk. Semnificaţiile istorice ale acestui oraş sunt recunoscute, dar el găzduieşte şi unul dintre cele mai mari porturi ale Mării Baltice. În Gdansk, 95 la sută dintre oameii din oraş sunt mulţumiţi de viaţa lor. Este, de asemenea, văzut ca un loc bun pentru imigranţii din alte ţări pentru a trăi, iar 92% dintre persoanele chestionate au spus că sunt mulţumite de facilităţile culturale din oraş.

    Încă un oraş german este în top 10 al oraşelor din Europa în privinţa calităţii vieţii. Este vorba despre Leipzig, situat în Germania de Est, clasat pe locul 4. Şi aici, 95% dintre locuitori sunt mulţumiţi de viaţa lor. Oamenii văd, de asemenea, Leipzig ca un oraş potrivit pentru familiile cu copii mici, iar 83% dintre ei s-au declarat mulţumiţi de calitatea aerului din oraş.

    Copenhaga, din Danemarca, este pe locul 3 în top, oraş care are ca principală atracţie turistică statuia Mica Sirenă. 96% la sută dintre rezidenţi au spus că sunt fericiţi să trăiască în acest oraş. Copenhaga este, de asemenea, un oraş sigur, dar locuitorii au spus că le este greu să găsească locuinţe la preţuri accesibile. Un lucru amuzant: Copenhaga ar putea fi cel mai puţin corupt oraş din Europa, doar 20% dintre locuitori spunând că există corupţie în administraţia publică locală a oraşului.

    Pe locul 2 este Groningen, din Olanda. Groningen găzduieşte cel mai mare pub din Europa (are peste 3.700 de locuri), ceea ce ar putea explica nivelul ridicat de satisfacţie: 96% dintre oameni spun că sunt fericiţi să locuiască aici. Groningen este văzută ca un loc grozav pentru imigranţi şi membrii comunităţii LGBTQ+, cu o mulţime de spaţii verzi şi publice. De asemenea, este considerat a fi curat şi sigur. 86% dintre cei chestionaţi spun că se simt în siguranţă când merg singuri noaptea şi că „se poate avea încredere în majoritatea oamenilor din oraşul lor”.

    Pe locul 1 în top este, deloc surprinzător, Zurich, din Elveţia. Oraşul este considerat în 2023 ca având cea mai bună calitate a vieţii din Europa, cu o rată de satisfacţie de 97%. Locuitorii din Zurich sunt mulţumiţi de situaţia lor financiară, de locul de muncă, de transportul în comun, de serviciile de sănătate, de calitatea aerului… cu aproape orice. Este, de asemenea, cel mai bun oraş european pentru persoanele LGBTQ+ şi persoanele în vârstă. Şi aici însă sunt probleme: doar 11% dintre oameni sunt de acord că este uşor să găseşti o locuinţă bună la un preţ rezonabil.

    Uniunea Europeană clasează capitala Europei abia pe locul 53 în privinţa calităţii vieţii, potrivit topului reallizat ţinând cont de răspunsurile locuitorilor. Cu toate acestea, stă bine în privinţa calităţii serviciilor medicale, fiind în top 10, cu 87% din locuitori mulţumiţi. Doar 76% dintre locuitori au apreciat şi calitatea procedurilor administraţiei locale. Potrivit raportului, Capitala Uniunii Europene nu este un oraş în care oamenii se simt izolaţii, doar 8% afirmând că s-au simţit singuri în ultima lună.

  • Cine este femeia ce conduce afacerile gigantului Google în România

    100 Cei mai admiraţi CEO din România – 28. Elisabeta Moraru, Country Manager, Google România: Dacă cineva îşi face treaba bine, acest lucru se reflectă asupra felului în care este perceput

    Cu o experienţă de peste un deceniu la Google, Elisabeta a început ca industry head şi a urcat în ierarhia organizaţională, ajungând CEO în toamna anului 2016. Absolventă a Facultăţii de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării de la Universitatea din Bucureşti, ea şi-a continuat studiile cu un master în ştiinţele comunicării şi în politică şi management electoral, precum şi un doctorat în sociologie. Înainte de a face parte din echipa Google, Elisabeta Moraru a lucrat în cadrul unor companii de talie mondială precum Microsoft (2007-2011) şi Xerox (2011-2012). Şi-a început însă cariera în domeniul comunicării în instituţii precum Universitatea Bucureşti, Institutul Naţional de Administraţie Publică şi Ministerul Afacerilor Interne. Elisabeta Moraru este o susţinătoare fermă a performanţei individuale şi a contribuţiei pozitive la imaginea unei organizaţii. „Dacă cineva îşi face treaba bine, acest lucru se reflectă asupra felului în care este perceput”, consideră ea, subliniind importanţa calităţii şi a profesionalismului în era digitală.

  • Cine este românca ce conduce o companie cu venituri de sute de milioane de lei si coordonează această afacere în peste 10 ţări

    100 Cei mai admiraţi CEO din România – 27. Andreea Moldovan, General Manager, Avon SE

    Din rolul actual, preluat în urmă cu aproape patru ani, Andreea Moldovan coordonează 11 pieţe din regiune. Cu o experienţă de peste două decenii în echipa Avon, ea şi-a clădit în acest timp o puternică experienţă internaţională, coordonând operaţiunile companiei în Maroc, Cehia, Slovacia, Finlanda, Estonia, Lituania şi Letonia, deşi primul rol l-a avut, ca director de vânzări, la Cluj. Sub mandatul său, Avon România a ajuns anul trecut la o cifră de afaceri de peste 334 de milioane de lei, potrivit datelor publice disponibile.

    Executiva a absolvit Facultatea de Ştiinţe Economice, secţia Informatică Economică din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai  din Cluj-Napoca şi a urmat, de asemenea, în cadrul London Business School, un Advance Leadership Program şi un Senior Executives Program. În afara biroului are hobby-uri diverse. Merge la schi, joacă tenis, înoată, e pasionată de fotografie şi o altă direcţie pe care s-a axat în trecut este moda. Cu ani în urmă, ea a urmat un curs de design vestimentar şi a lansat chiar şi o serie de colecţii proprii.

  • Cine este omul care conduce lanţul de magazine Lidl, liderul comerţului alimentar din România

    100 Cei mai admiraţi CEO din România – 26. Marco Giudici, CEO, Lidl România 

    Marco Giudici, care deţine rolul de CEO al Lidl Discount România din 2020, s-a dovedit a fi un arhitect al succesului într-un mediu de retail competitiv. Sub conducerea sa, compania a atins realizări notabile, înregistrând un profit net de aproximativ 214 milioane de euro în 2022, la o cifră de afaceri de 3,7 miliarde de euro.

    În ciuda provocărilor specifice pieţei, Lidl România, sub îndrumarea sa, se situează aproape de nivelul de profit al operatorului din Polonia, potrivit ZF. El s-a alăturat grupului Lidl în anul 2013, în Italia, dar a fost şi director naţional de achiziţii şi marketing şi membru al Consiliului de Conducere al Lidl România. Timp de un an, între 2019 şi 2020, a fost director comercial al A&D Pharma.

    Ulterior, şi-a continuat activitatea în cadrul sediului central al grupului Lidl, fiind responsabil pentru divizia de marketing, strategii promoţionale şi category management la nivel de grup. De altfel, şi pregătirea sa teoretică ţine de domeniul marketingului: a studiat marketingul şi economia la Università degli Studi di Parma, potrivit informaţiilor disponibile pe LinkedIn.

  • Adrian Sârbu: Intrăm în Schengen tot perdanţi, cu controlori de graniţă austrieci în aeroporturi

    Nemo: Schengen venim şi suntem pregătiţi să-ţi facem faţă. Ăsta e mesajul cu care vine Compania Naţională pentru Aeroporturi din Bucureşti. Pregătirile au fost făcute din timp, iar aeroporturile Otopeni şi Băneasa nu o să fie blocate pentru că o să avem culoare separate pentru cei care vin din afara spaţiului Schengen.

    Hofi: Abia aşteptam să ajung la momentele astea în care vedem ofiţerii austrieci pe aeroportul din Otopeni. Asta înseamnă să intri într-un Schengen care în realitate nu mai există.

    Nemo: Există, doar că nu avem noi acces la el.

    Hofi: Asta da, dar nu am avut niciodată acces la Schengen. Schengen e sau nu e. Îţi mai spun o dată. Nu există femeie pe jumătate însărcinată. Ori este, ori nu este însărcinată o femeie.

    Adrian Sârbu: Tu azi eşti european, formal. Ai paşaport pe care scrie…

    Hofi: Ce-i aia european? Scrie România pe paşaport.

    Adrian Sârbu: Pe paşaportul tău scrie Uniunea Europeană, te rog să te uiţi. Nu scrie România, scrie Uniunea Europeană. Eşti parte dintr-o Europă, dar nu parte din core-ul Europei, pentru că nişte cetăţeni în Austria nu au vrut să fii. Hai să ne întoarcem la identitatea culturală română. Dl.Ciolacu zice: „domne, prioritatea mea e să schimb mentalitatea românilor din looseri în winneri deoarece eu am reuşit să declar că am intrat în Schengen”. S-a purtat ca un winner. Nici domnia sa nu şi-a dat seama că e winner, atât de adânc e looser înăuntrul lui şi argatul e înăuntrul lui încât nu a vrut să spună: „domne, prioritatea României este să maximizăm, să capitalizăm câştigul de autoîncredere pe care am reuşit să-l obţinem, şi poate eu am fost driverul acestui câştig, şi de acum încolo prioritatea mea economică este să fim câştigători, să nu mai pierdem şi prin urmare economia va câştiga”. Nu, domnia sa nu spune. Fiţi atenţi. Un lider al României, preşedintele României, vede că un alt lider, prim-ministrul, a reuşit să facă o breşă în zidul ăsta austriac. Şi zice: „Nu, domne. Fiţi serioşi, nu intrăm în Schengen”. Asta ne spune: „Hai să trăim cu spiritul de looseri. Cine? Domnul Iohannis, care nu e român. Dl. Iohannis este neamţ.

    Hofi: Care nu are spirit de looser.

    Adrian Sârbu: Pentru el, dl Iohannis este 100% winner, dl. Iohannis nu citeşte Mioriţa. Domnul Iohannis citeşte Siegfried. Noi citim Mioriţa şi Meşterul Manole, unde angajaţii Meşterului Manole i-au dărâmat ce a construit pentru că nu ştiu de ce s-o fi certat cu el şi după aia au îngropat-o pe nevastă-sa acolo. Pe cine era să îngroape?

    Hofi: Angajaţii Meşterului Manole erau ca mecanicii auto…

    Adrian Sârbu: Deci, noi trăim şi facem apologia eşecului care este dărâmarea Mănăstirii Argeşului. De ce să nu ne trezim în fiecare dimineaţă să ne spunem “sunt câştigătorul acestei zile, cum am fost câştigătorul zilei de ieri. Alaltăieri nu mi-a ieşit, dar nu am ratat. A fost o situaţie, dar azi câştig, mâine câştig” şi aşa mai departe.

     

    Rezultatele sondajului Mediafax- ZF-Aleph News

    Decide tu prioritatea numărul 1 a României în 2024 şi următorii 5 ani

    1. Creşterea economică de peste 5% prin alocarea resurselor financiare rezultate din tăierea cu 20% a numărului bugetarilor şi alocarea fondurilor europene către antreprenori, operatori privaţi şi către proiecte româneşti – 42%
    2. Revenirea la modelul real de democraţie liberală, putere-opoziţie, prin renunţarea la democrativă şi creşterea controlului cetăţeanului asupra acţiunilor Parlamentului, Guvernului şi Preşedintelui-18%
    3. Schimbarea mentalităţii românilor din pierzători în câştigători, capabili să-şi promoveze identitatea culturală în România şi în Europa – 17%
    4. Adoptarea accelerată şi largă a tehnologiilor digitale, a inteligenţei artificiale în economie, administraţie, în educaţie în vederea transformării României într-o societate învăţată şi verde – 14%
    5. Ridicarea capacităţii de apărare a României prin investiţii în tehnologii moderne şi resurse umane, în condiţiile extinderii războiului regional -9%

     

     

     

  • Protest la pas al transportatorilor şi fermierilor: DN 2 blocat

    Potrivit Centrului Infotrafic din Inspectoratul General al Poliţiei Române, în contextul protestelor transportatorilor rutieri/fermieri, care au circulat cu viteză redusă pe timpul zilei pe DN 2 şi Centura Capitalei, îngreunând traficul, la această oră şoferii maşinilor prezente pentru manifestare au coborât din acestea şi protestează pedestru.

    Astfel, este blocată circulaţia pe ambele sensuri de mers ale DN 2, în localitatea Afumaţi, la limita cu oraşul Voluntari.

  • Cum arată nevoia de medici în cele 19 spitale din subordinea Primăriei Capitalei? Sunt peste 1.700 de posturi vacante de medici şi personal medical şi din administraţie

    Cele 19 spitale de stat din subordinea Primăriei Bucureşti, prin Administraţia Spitalelor şi Serviciilor Medicale Bucureşti (ASSMB), au nevoie de 1.700 de medici, asistenţi, personal auxiliar (infirmiere, brancardieri) sau personal administrativ (TESA).

    ♦ Premierul Marcel Ciolacu a promis deblocarea angajărilor în sistemul de sănătate pentru 7.600 de posturi vacante. ♦ Măsura vine după ce mai mulţi manageri de spitale s-au plâns că funcţionează cu personal mult prea puţin pentru numărul de pacienţi ♦ Doar la spitalele din subordinea Primăriei Bucureşti sunt 1.700 de locuri vacante ♦ Procedura de ocupare a unui post în sistemul sanitar de stat implică mai multe etape, care se întind pe câteva săptămâni sau chiar luni.

    Cele 19 spitale de stat din subordinea Primăriei Bucureşti, prin Administraţia Spitalelor şi Serviciilor Medicale Bucureşti (ASSMB), au nevoie de 1.700 de medici, asistenţi, personal auxiliar (infirmiere, brancardieri) sau personal administrativ (TESA).

    Cea mai gravă situaţie este la Spitalul Colentina, unde este nevoie de încă 368 de angajaţi, arată o situaţie transmisă de către ASSMB.

    În Spitalul Gomoiu, spre exemplu, unde sunt 530 de angajaţi total, nevoia este de 153 de angajaţi, adica unitatea trebuie să suplimenteze cu aproape 30% din numărul de persoane din spital.

    Iar situaţia a fost dezbătută la începutul acestui an, în contextul unei crize acute de medici, asistenţi, infirmieri din spitalele de stat. Presiunea pusă de managerii unităţilor publice a dus la anunţul premierului Ciolacu de scoatere la concurs a 7.600 de posturi din sistemul sanitar în toată ţara. Totuşi, pentru a ocupa un loc dintre cele vacante, un spital public trebuie să anunţe concurs, să îl organizeze, să publice rezultatele, să rezolve contestaţiile. Acest lucru ar putea prelungi situaţia critică în care se află spitalele de stat, mai ales în plin sezon rece, în care numărul de viroze şi de pacienţi cu gripă este unul crescut.

    Problema a fost generată de o ordonanţă de urgenţă adoptată în mai 2023, prin care posturile din sistemul de stat sunt blocate. Georgiana Mihalache

    Scopul ordonaţei a fost ca România să se încadreze în ţinta de deficit bugetar stabilită de Uniunea Europeană. Măsura a lovit însă direct în spitale, care nu au mai putut face angajări decât cu acordul guvernului. Iar în ultimele şapte luni, doar 700 de posturi au fost deblocate, din peste 10.000 de solicitări.

  • Concedierile din sistemul bancar nu se mai opresc: Un gigant mondial vrea să elimine 20.000 de posturi în urma celei mai mari restructurări a companiei din ultimii 20 de ani

    Citigroup se aşteaptă să elimine din organigramă 20.000 de locuri de muncă pe „termen mediu” deoarece a raportat cele mai slabe venituri trimestriale din ultimii 15 ani, scrie FT.

    Citi, care se află în timpul unui proces compex de restructurări, a raportat pierderi de 1,8 miliarde de dolari din cauza reorganizării, retragerii din Rusia şi devalorizării monedei argentiniene.

    Divizia de consumer banking Citi a înregistrat o creştere de 12%, iar cea Treasury, responsabilă pentru procesarea plăţilor companiilor mari, a avut un avans de 6%.

    Investment banking-ul a perfomat, de asemenea, bine cu un venit de aproape 1 miliard de dolari, cel mai bun rezultat din ultimii doi ani.

     În acest timp, veniturile din împrumuturile acordate firmelor au scăzut cu 26%, pe măsură ce creşterea dobânzilor a încetinit creditarea.

    Volatilitatea din piaţa de la sfârşitul anului i-a afectat pe traderii băncii. Veniturile din tranzacţionare s-au prăbuşit cu 25%.

  • Nicio piaţă şi aproape toate unităţile şcolare dintr-un Sector din Bucuresti nu au autorizaţie ISU

    Nicio piaţă şi aproape toate unităţile şcolare din Sectorul 5 al Capitalei nu au autorizaţie ISU, anunţă primarul Cristian Popescu Piedone. Potrivit acestuia, 59 de şcoli, 32 de agenţi economici, 4 centre de servicii sociale li 7 pieţe funcţionează fără autorizaţie ISU.

    Primarul Sectorului 5, Cristian Popescu Piedone, susţine că a solicitat o situaţie referitoare la existenţa autorizaţiei ISU în cazul tuturor agenţilor economici, instituţiilor de învăţământ, centrelor din cadrul DGASPC Sector 5 şi pieţelor.

    Astfel, în urma centralizării tuturor verificărilor, reiese că din cele 61 de licee, şcoli, grădiniţe şi creşe, 59 nu deţin autorizaţie ISU. Dintr-un număr total de 204 agenţi economici care îşi desfăşoară activitatea pe raza Sectorului 5, 32 nu deţin autorizaţie ISU (printre care hypermarketuri, clinici medicale, staţii de alimentare cu carburanţi).

    Pe listă mai sunt 4 din totalul de 17 complexe de servicii sociale pentru adulţi şi copii din cadrul DGASPC Sector 5. De asemenea, din cele 7 pieţe, niciuna nu deţine autorizaţie ISU.

    Ca urmare, Direcţia Generală de Poliţie Locală Sector 5 a transmis o informare către Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă. Problemele ar putea fi remediate anul acesta. Cei depistaţi fără autorizaţie ISU nu au nici autorizaţie de funcţionare din partea Primăriei Sectorului 5.