BusinessMagazin

Blog

  • Acel 11 septembrie al Rusiei

    Presedintele rus Vladimir Putin a tinut sa incheie cu o veste buna anul 2004, anuntand ca razboiul din Cecenia s-a terminat inca de acum trei ani si ca de la 1 ianuarie 2005 nici un recrut rus nu-si va mai face stagiul in Caucazul de Nord.

     

    Situatia din teren e insa departe de a-i confirma insa optimismul, atata vreme cat nu trece saptamana fara stiri despre atentate, dejucate sau nu, ori despre agitatii separatiste, si aceasta nu numai in Cecenia, ci in tot Caucazul de Nord. O astfel de indulcire a politicii de mana forte a Kremlinului, precum cea anuntata acum de Putin, nu se poate explica, deci, decat prin dorinta conducerii de la Moscova de a evita repetarea in aceste republici a unui scenariu gen Georgia sau Ucraina (sau poate Republica Moldova), unde in locul unui lider plantat de Rusia sa ajunga la putere un presedinte cu veleitati de independenta.

     

    Pe de alta parte, Kremlinul se confrunta cu urmarile tragediei din septembrie din Osetia, unde teroristii ceceni au rapit si au provocat moartea a peste 300 de copii. Lunile care au urmat dupa evenimentele de la Beslan au sporit tensiunile interetnice in Caucaz, familiile si comunitatile afectate incercand sa razbune singure moartea copiilor din Osetia. In aceste conditii, perpetuarea in zona a prezentei militare de la centru, care inseamna numai in Cecenia cam 80.000 de militari ramasi acolo din 1999, n-ar fi putut decat sa creasca incordarea.

     

    Unde s-a revansat insa liderul de la Kremlin a fost insa in plan politic, atata vreme cat tragedia de la Beslan i-a oferit un pretext excelent de a-si consolida autoritatea. Cuvantul de ordine oficial a fost ca tragedia din Osetia reprezinta un 11 septembrie al Rusiei (de altfel, oficialii rusi au sugerat ca vinovati de masacru sunt militantii Al-Qaida) si, ca atare, politica autoritatilor ruse in materie de securitate interna trebuie schimbata in aceeasi masura in care momentul 11 septembrie 2001 a schimbat politica SUA. Putin a procedat, deci, la cea mai radicala schimbare a sistemului politic rusesc din ultimul deceniu.

     

    La nivelul puterii executive, seful statului rus a propus ca presedintii si guvernatorii regionali sa nu mai fie alesi prin vot direct, ci aprobati de parlamentele regionale, la recomandarea Presedintiei. La nivelul puterii legislative, membrii Dumei de Stat vor fi alesi exclusiv pe baza listelor de partid, spre deosebire de vechiul sistem, in care jumatate din membrii Dumei erau alesi in circumscriptii, prin vot direct. Generalizarea sistemului de vot proportional a fost justificata prin ideea ca aceasta „va intari partidele si va spori responsabilitatea lor fata de alegatori“. Adica va elimina posibilitatea ca eventualii deputati cu vederi opuse Kremlinului sa blocheze la vot vreo initiativa a acestuia.

     

    Statele Unite au reactionat destul de prompt la aceste masuri autoritare: presedintele Bush s-a declarat ingrijorat ca schimbarile politice propuse de Putin vor submina democratia si ca nu aceasta este calea corecta de lupta cu dusmanii democratiei, respectiv cu teroristii. Numai ca, argumentand ca si Rusia are de luptat impotriva Al-Qaida, ca si Statele Unite, Vladimir Putin a inchis calea protestelor din partea comunitatii internationale: atata vreme cat Administratia Bush insasi incearca sa-si tina aproape propriii aliati in lupta impotriva Al-Qaida, SUA nu au cum sa dezavueze eforturile Rusiei de a combate acelasi inamic.

     

    Intr-adevar, atunci cand ministrul rus de externe, Serghei Ivanov, a proclamat ca Rusia isi rezerva dreptul de a organiza atacuri preventive impotriva teroristilor, oriunde in lume ar fi ei si fara a avertiza pe nimeni, replica secretarului american al apararii, Donald Rumsfeld, a sunat mai mult a recunostinta ca SUA nu mai sunt singura tara din lume adepta a politicii „loviturilor preventive“. Ca Putin a inteles bine genul de toleranta pe care a obtinut-o politica sa din partea Americii o dovedeste faptul ca, in ajunul alegerilor din SUA din 3 noiembrie, Putin a sarit in ajutorul lui George W. Bush, afirmand ca o infrangere a acestuia in fata lui John Kerry ar fi o victorie a teroristilor.

  • Cand razboiul incepe sa se banalizeze

    Lasand la o parte criticile neincetate ale europenilor la adresa politicii economice a Americii, care nu vrea sau nu reuseste sa-si rezolve problema deficitului de cont curent si a celui bugetar, n-a fost un an prea rau pentru Statele Unite. Dar nu pentru ca ar fi fost bun, ci pentru ca si americanii, si restul lumii au inceput sa se obisnuiasca oarecum cu starea de anormalitate instaurata o data cu declansarea razboiului din Irak, in aprilie 2003.

     

    Conceput initial ca o succesiune de lovituri chirurgicale, de natura sa-l inlature pe Saddam Hussein de la putere in numai cateva saptamani, razboiul din Irak s-a prelungit in mod nedefinit, continuand sa produca morti si raniti in randul fortelor coalitiei internationale si perpetuand in tara un haos aproape total. Numai ca lucrurile s-au cam mecanizat, repetarea acelorasi stiri despre atentate, victime si insurgenti islamisti mereu in ofensiva a inceput sa oboseasca opinia publica, iar manifestatiile de protest ale pacifistilor din Europa si Asia s-au banalizat si ele.

     

    In America, peisajul a inceput sa fie vazut dintr-o perspectiva tot mai larga: in ciuda rapoartelor facute de diversti experti ce repetau ca nu au fost gasite arme de distrugere in masa, pentru o parte a cetatenilor din State (despre care am vazut ca era de fapt majoritara) a contat mai mult faptul ca militarii americani l-au prins pe Saddam Hussein, simbolul raului absolut, si ca SUA democratizeaza Irakul, eventual intregul Orient Mijlociu, fie si cu forta.

     

    Acest gen de mandrie nationala, mai greu de inteles dincoace de Ocean, dar pe care presedintele George W. Bush a stiut sa-l cultive ca nimeni altul, a explicat in buna masura si victoria sa in alegerile din noiembrie. Americanii au preferat un om hotarat pana la obtuzitate, ca Bush, unui contracandidat ca John Kerry, care le-a parut cam nehotarat si poate prea putin dornic sa continue aventura tipic americana, aceea a exercitarii propriei autoritati asupra lumii intregi.

     

    In termeni europeni, aceasta se cheama unilateralism, iar analisti si politicieni deopotriva au sperat ca al doilea mandat al lui Bush va insemna o disponibilitate mai mare spre dialog. Poate ca pe parcursul acestui al doilea mandat se vor confirma aceste sperante, dar lucrurile depind in mare masura de modul cum SUA vor reusi sa se extraga din Irak si sa lase acolo in urma lor o tara cat de cat guvernabila.

  • Lumea dupa Arafat

    Moartea liderului palestinian Yasser Arafat a pus capat unei epoci de conflict aproape fara pauza intre arabi si israelieni, in care Arafat a fost considerat cand element de echilibru si moderatie in raport cu islamistii radicali, cand semanator de discordie a carui eliminare ar putea aduce pacea in zona.

     

    Cert e ca, imediat dupa moartea liderului palestinian, marile puteri occidentale au reluat planul de creare a statului palestinian, aproape abandonat din cauza violentelor din zona, iar premierul israelian Ariel Sharon a reinceput cu mai mult curaj eforturile de desfiintare a coloniilor evreiesti din Gaza. Alegerile de la 9 ianuarie ne vor spune mai multe despre cum va arata noua conducere palestiniana si cat de dispusa va fi ea la o incetare a violentelor si la compromisuri cu israelienii.

     

    Numai ca nu va ajunge in nici un caz vointa politica a liderilor pentru ca in Orientul Mijlociu sa se faca pace: insusi Yasser Arafat a fost contestat in timpul vietii pentru prea multa moderatie, iar Ariel Sharon are de luptat nu numai cu politicienii evrei care se opun retragerii colonistilor din Gaza, dar si cu colonistii insisi, care il acuza de tradarea intereselor Israelului si ameninta cu nesupunerea civila.

  • VESTI BUNE DIN ROMANIA

    Pentru ca nu puteam decide care eveniment este mai important, privatizarea Petrom sau noua politica a Bancii Nationale pe piata valutara, am dat cu banul. Care a cazut pe muchie.

     

    Banul a avut intelepciunea lui. Pentru ca dintre cele doua evenimente care au marcat economia Romaniei in 2004 este greu de ales, fiecare avand semnificatia sa. Aprecierea leului a fost socul anului, care a zdruncinat angrenaje economice aflate deja intr-o matca a lor, angrenaje care pareau, pana acum, de neclintit.  

     

    Efectele privatizarii companiei petroliere de stat, dar si ale vanzarii distributiilor de gaze si electricitate vor deveni vizibile in perioada care urmeaza, cand alte cursuri economice vor fi deviate. Companiile din sectorul energetic au fost ani la rand creditori mai importanti decat bancile pentru societatile romanesti. De stat sau private, companiile care au cumparat aceste entitati energetice romanesti sunt in primul rand capitaliste, care au lucrat si lucreaza in economii bazate pe o competitie cat mai reala, si este de asteptat ca ele sa-si transfere regulile si in Romania.

     

    Disciplinarea pietei si eliminarea surselor de coruptie ar trebui sa fie principalele efecte ce se vor resimti in plan economic, dupa ce noii proprietari isi vor fi intrat in rol. Socul aprecierii leului s-a produs la inceputul lunii noiembrie, dupa ce Banca Nationala a anuntat ca nu va mai interveni pe piata valutara. In urmatoarele saptamani, leul a crescut sustinut, doborand orice previziune a analistilor. In primavara acestui an, guvernatorul BNR Mugur Isarescu lansa un semnal important: aprecierea monedei nationale poate ajuta Romania sa prinda din urma tarile Uniunii Europene. „Aprecierea reala a leului poate ajuta la grabirea convergentei reale“, spunea atunci Isarescu.

     

    Nimeni nu a anticipat, insa, ce avea sa urmeze. Masura a condus la o apreciere a leului, in numai o luna, cu 7,6% fata de dolar si 4,3% in raport cu euro. In prima saptamana a lui decembrie, Banca Nationala a intervenit din nou, totusi, pe piata valutara, pentru a opri aprecierea monedei nationale.

     

    Dupa evolutiile din ultima luna, nimeni nu mai are insa curajul sa faca o previziune ferma despre cum va evolua cursul valutar – acesta a si fost, in esenta, obiectivul principal urmarit de Banca Nationala. Una peste alta, leul, in premiera, este mai puternic la sfarsitul unui an fata de inceputul lui – iar tendinta s-ar putea regasi si in 2005.

     

    Aprecierea leului va avea asupra economiei romanesti un efect poate mai puternic decat reformele fiscale promise in campaniile electorale. Companiile romanesti, importatoare sau exportatoare, vor trebui sa renunte la strategiile incremenite in care fie marcau castiguri, fie previzionau costuri mai mari din cauza unei plicticoase si constante cresteri a leului sau dolarului.

     

    De anul viitor, numarul celor care vor iesi din scena daca nu vor sti bine replicile cu acoperirea riscului valutar si investitii pentru cresterea productivitatii va fi din ce in ce mai mare.  Tot la nivel macro, estimarile privind valoarea cresterii PIB pe 2004 au inregistrat modificari succesive si in crestere, dar este posibil ca ultima modificare anuntata de fostul premierul Adrian Nastase, de 8,1%, sa aiba o puternica incarcatura electorala. Nastase a pus cresterea in special pe seama rezultatelor obtinute in agricultura, industrie si sectorul constructiilor.

     

    Mai temperat, Ministerul Finantelor Publice anunta, in octombrie, ca Romania va inregistra in acest an o crestere economica de 7,6%. Avansul economic din anul 2003 a fost de 4,9%, iar proiectul de buget pentru anul 2005 prevede o crestere de 5,3%.

     

    Ritmul de crestere economica depaseste estimarile autoritatilor de la inceputul acestui an, care previzionau o rata anuala de 5,5%, cu 0,6 puncte procentuale peste 2003. Produsul Intern Brut al Romaniei a atins, dupa primele sase luni, 22,3 miliarde de euro. La formarea PIB, cele mai bune rezultate au fost obtinute in sectorul constructiilor, cifrele aratand o majorare cu 8,6%. Industria si agricultura au avut o dinamica mai modesta, inregistrand un plus de 5,9% si, respectiv, 5,3%, inferioara cresterii de 6,5% a valorii adaugate brute din servicii.

     

    Piata constructiilor pare, intr-adevar, a se fi simtit excelent in acest an, cand a depasit, pentru prima oara in ultimii 15 ani, pragul de cinci miliarde de euro. Cea mai mare dinamica a avut-o constructia de locuinte, care a crescut cu 40% fata de anul trecut, cand au fost date in folosinta circa 28.000 de unitati locative. In continuare, marile lucrari de infrastructura programate sunt in masura sa sporeasca cele cinci miliarde de euro.

     

    Numai lucrarile la autostrada Bechtel vor avea o valoare anuala de cateva sute de milioane de euro. In plus, efectele pe orizontala si pe verticala vor fi uriase, nivelul investitiilor adiacente (fabrici, depozite, hoteluri, benzinarii) fiind estimat sa atinga circa 4 miliarde de euro. Numai necesarul de ciment pentru autostrada ar putea absorbi productia tuturor fabricilor romanesti pentru un an. Si nu va fi vorba numai de Bechtel.  „Se construieste in draci. Se construieste orice“, spune unul dintre oamenii de afaceri romani din constructii intervievati pentru aceasta retrospectiva.

     

    Iar cea mai buna dovada ca anii urmatori vor fi ai constructiilor a fost febra achizitiilor din industria materialelor de constructii, unde practic toate marile companii au fost cumparate de grupuri internationale in ultimii doi ani. Exista insa si o parte mai putin fericita a povestii: din cauza cererii mari, pretul constructiilor va creste puternic, numai in octombrie 2004 inregistrandu-se majorari de 15-20% la metrul patrat construit.

     

    Si agricultura se lauda cu cea mai mare recolta de cereale din istoria Romaniei, cu toate ca exista producatori care contesta valorile oficiale. La grau, de exemplu, recolta este estimata la 7,7 milioane de tone, dar in circuitul comercial au intrat in jur de patru milioane de tone, iar cantitatea ramasa la producatori este si greu de cuantificat, si greu de valorificat.

     

    Piata imobiliara are o singura directie, in sus, dupa cele 7,5 miliarde de euro care reprezinta valoarea totala a tranzactiilor imobiliare din Romania in 2004. In imobiliare isi fac simtita prezenta din ce in ce mai puternic marile fonduri de investitii, iar mari jucatori mai sunt de asteptat.

     

    Un an fast au avut si retailerii. Pentru Carrefour si Selgros, 2004 inseamna anul stoparii pierderilor pe care le-au inregistrat pana acum in Romania; Metro si Billa sunt de mai bine de patru ani pe profit. A doua parte a anului a marcat un numar important de deschideri de magazine si un record de investitii al jucatorilor din piata, adica peste 100 de milioane de euro.

     

    O schimbare de generatie marcheaza sectorul auto: a iesit din joc Dacia 1300, batrana doamna care a reprezentat pentru romani nu numai marca nationala, ci si un indicator al statutului social, si a pasit in scena Logan, copilul-minune al celor de la Renault. Noul model Renault inseamna pentru Romania si investitii ale producatorilor de componente auto de un miliard de euro.

     

    In al patrulea an din secolul comunicatiilor, tehnologia 3G, care permite utilizatorului acces rapid la Internet, transfer de date, imagini, ascultarea de muzica pe telefonul mobil, precum si vizualizarea de imagini video in timp real, este disponibila in Romania. In ansamblu, piata romaneasca de IT&C insumeaza la finele lui 2004, potrivit estimarilor oficiale, 3,7 miliarde de euro, iar actorii pietei estimeaza o crestere pentru 2005 de aproximativ 40%. Cea mai spectaculoasa crestere in industria de IT au consemnat-o in 2004 vanzarile de hardware.

     

    „Miracolul“ telefoniei mobile a continuat, ambii operatori de profil – Orange si Connex – anuntand din nou cresteri solide, de 30-40% pentru profit si cifra de afaceri. Si daca va intrebati de unde au avut romanii bani pentru a cumpara atat de mult, incat sa imbogateasca retailerii, companiile de constructii sau operatorii de comunicatii, e suficient sa va uitati catre sistemul bancar pentru a gasi raspunsul.

     

    Trecand rapid peste socul regulilor mai stricte pentru creditare impuse de BNR la inceputul anului, bancile au gasit solutii pentru a imprumuta mai mult pe mai multi. Dovada stau si cifrele (activele bancare vor creste cu circa 20% anul acesta), dar mai ales elementele vizuale: invazia de reclame agresive si deschiderile de sucursale au demonstrat clar ca pentru banci a sosit vremea retailului. Clientul roman cu venituri medii (sau chiar mici), ignorat pana de curand, va fi rasfatatul urmatorilor ani. Stau garantie pentru asta banci precum ING, HVB ABN Amro sau Unicredit, care au intrat in 2004 in lupta cu jucatorii traditionali de retail precum  BCR, BRD, Raiffeisen sau Banc Post.

     

    Iar daca bancile vor urma tendinta data de BNR, care a micsorat repetat dobanda de interventie in ultimele luni din 2004, si vor ieftini creditele, atunci chiar ca vor urma ani fericiti. Si nu numai ca vor exista mai multi bani pentru cheltuit, dar si preturile nu vor mai creste atat de repede. In 2004, inflatia a scazut pentru prima data sub 10% si va continua sa fie exprimata cu o singura cifra multi ani de acum incolo.

     

    Daca tot ce vine din partea romanilor poate fi suspectat de patriotism financiar, reactia strainilor la imbunatatirea mediului de afaceri nu mai are nevoie de comentarii. Investitiile straine, fie directe, fie sub forma achizitiilor de companii romanesti, au batut orice record inregistrat in ultimii 15 ani. Daca pana in urma cu doi ani, o investitie de 10 milioane de euro era considerata eveniment, acum Romania mai poate fi impresionata doar de sume ce depasesc suta de milioane de euro. Numai achizitiile Petrom, Distrigaz, Electrica au adus in Romania anul acesta peste 2,5 miliarde de euro.

     

    Investitiile straine „greenfield“ de peste un milion de euro (monitorizate si atrase de Agentia Romana pentru Investitii Straine) au depasit nivelul de 3,4 miliarde euro in 2004. Nivelul de investitii straine pe cap de locuitor a ajuns la 180 euro, dublu fata de anii anteriori.   

     

    Iar daca romanilor nu li se va parea prea grea povara celor 180 de euro si vor putea „suporta“ si 300 sau 400 de euro, precum polonezii sau ungurii, Romania va deveni un loc din ce in ce mai bun de trait in urmatorii ani. Numai sa nu ramana fara locuitori pana atunci.

  • Minunata Europa noua

    A fost unul din cei mai agitati ani din istoria Uniunii Europene, ar spune unii; altii ar spune, dimpotriva, ca a fost unul din cei mai fructuosi. La 1 mai, Uniunea s-a extins cu inca 10 state – Polonia, Ungaria, Slovenia, Slovacia, Republica Ceha, Cipru, Malta, Lituania, Letonia si Estonia -, iar in decembrie si-a oficializat intentiile de a accepta patru noi state – Romania, Bulgaria, Croatia si Turcia.

     

    La sfarsitul lui octombrie, liderii celor 25 de state membre au semnat (foto) Constitutia UE, actul fundamental al unei comunitati de state cu 450 de milioane de locuitori – a treia entitate demografica a planetei, dupa China si India. In fine, seful Comisiei Europene in perioada 1999-2004, Romano Prodi, si-a incheiat in toamna un mandat de o importanta istorica greu de egalat, avand in vedere ca sub presedintia lui a fost introdusa moneda unica europeana si au fost luate cele mai dificile decizii privind extinderea. O expansiune a Uniunii in zona Balcanilor si cuprinderea Turciei n-ar mai face acum decat sa desavarseasca visul unei Europe unificate, armonioase si puternice.

     

    In realitate insa, visul cu pricina s-a impiedicat la tot pasul de piedici subiective si obiective, ajungand aproape sa semene a cosmar. Extinderea de la 1 mai a adus in casa comuna a Europei o multime de necunoscuti, parte din ei cam prea saraci pentru clubul select unde au intrat; ideea ca urmatoarele valuri de integrare vor aduce noi membri inca mai saraci si mai necunoscuti a iritat deja spiritele in destule tari ale „vechii Europe“ si a starnit polemici politice aprinse, imposibil de linistit doar prin diplomatia liderilor care n-au incetat sa proclame ca primirea de noi membri nu face decat sa imbogateasca Uniunea.

     

    Nici vechii membri n-au fost de prea mare ajutor: contextul unui dolar tot mai slab in raport cu euro a scos in evidenta lipsa de competitivitate a economiei europene fata de cea americana si a redeschis discutiile despre parametrii prea rigizi ai Pactului de Stabilitate si Crestere. Unii membri au fentat de-a dreptul parametrii respectivi, declarand pur si simplu deficite bugetare mai mici pe ultimii ani: a fost cazul Greciei, pe care insa Bruxelles-ul se fereste s-o pedepseasca prea tare, atata vreme cat inclusiv Germaniei, Frantei sau Italiei le e greu sa respecte Pactul.

     

    Mai departe, armonizarea culturala pe continent se dovedeste poate cel mai greu de atins. Redactarea Constitutiei europene, un proces mult mai indelungat si mai anevoios decat se crezuse, a impartit practic Europa in doua tabere, in functie de atitudinea fata de includerea in text a referirii la originile crestine ale civilizatiei europene. Iar faptul ca s-a optat in final pentru imaginea unei Europe laice nu arata atat intentia de modernizare, de iesire de sub tutela Bisericii, cat deferenta fata de vecinatatea tot mai nelinistitoare a islamismului: mai intai sub forma valurilor masive de imigranti musulmani, mai in perspectiva sub forma integrarii Turciei, tara musulmana cu o populatie cat cea la un loc a celor 10 state proaspat primite in UE la 1 mai.

     

    Unii comentatori au admis ca inmultirea membrilor UE poate ajunge sa insemne de fapt inmultirea problemelor cu care se confrunta institutiile europene, incepand chiar cu dificultatea traducerii textelor si a dezbaterilor comunitare in limbile tuturor tarilor. Deocamdata, esecul fara precedent al primei Comisii Barroso dovedeste ca unitatea europeana sufera in primul rand la capitolul institutiilor comunitare. Ambitia Parlamentului European de a-si impune autoritatea, cu pretul unei amanari rusinoase a preluarii mandatului de catre noua Comisie Europeana, vesteste un viitor destul de complicat al Uniunii, unde impartirea puterii va deveni din ce in ce mai dificila.

  • HOPUL ANULUI 2005

    Aprecierea puternica a monedei nationale fata de euro si dolar a fost, fara indoiala, evenimentul sfarsitului de an. Un leu mai puternic si in 2005 sau 2006 va schimba radical fata economiei romanesti in urmatorii ani. De ce a decis, insa, Banca Nationala sa isi ia mana de pe cursul leului, permitand astfel vanzatorilor de valuta sa devalorizeze euro si dolarul?

     

    Pentru ca Romania va trebui ca, din aprilie anul viitor, sa ia o masura ale carei efecte le asteapta toti cu sufletul la gura: liberalizarea contului de capital. Strainii vor putea atunci sa devina jucatori directi pe piata monetara romaneasca, adica si sa faca depozite in lei sau sa cumpere titluri de stat, si sa repatrieze banii. In opinia analistilor, Banca Centrala si-a testat, prin aceasta decizie, strategia inaintea momentului de liberalizare a contului de capital.

     

    Din acelasi scenariu face parte si scaderea repetata a dobanzii de interventie a Bancii Centrale. In prezent, o banca straina ar putea plasa fara probleme cateva sute de milioane de dolari in depozite in lei cu dobanda de 15-16%, obtinand aici un randament de circa 6 ori mai mare decat pe pietele internationale.

     

    Anticipand potentialele dificultati de anul viitor, Banca Nationala a anuntat la inceputul lunii decembrie al saptelea pas de scadere a ratei dobanzii de interventie, pana la 17% pe an, respectiv cu 4,25 puncte procentuale mai jos fata de nivelul de 21,25% de la care a inceput trendul descendent in luna iunie a acestui an. Bancile comerciale au urmat si ele, mai lent, tendinta, reducand dobanzile la depozitele in lei. Pentru ca sistemul financiar romanesc sa fie, macar in parte, protejat in fata intrarilor speculative de capital, dobanda de interventie a bancii centrale ar trebui sa scada cel putin in acelasi ritm, spun analistii.

     

    Principalul risc pe care il presupune aprecierea leului e dezechilibrarea balantei comerciale, adica a importurilor si exporturilor. In conditiile scaderii euro sau dolarului, marjele de profit ale exportatorilor pot scadea substantial sau se pot transforma in pierderi. Pe de alta parte, un leu mai puternic poate incuraja importurile. Pe primele noua luni ale acestui an, deficitul comercial al Romaniei (diferenta dintre importuri si exporturi) a urcat deja la 3,2 mld. euro, de la 2,4 mld. euro in aceeasi perioada a lui 2003.

     

    Aprecierea leului ar putea fi o provocare si pentru gasirea surselor de finantare pentru acoperirea deficitul de cont curent, care ar putea creste din cauza celui comercial. Deocamdata, BNR si-a permis sa lase piata libera, pentru ca intrarile de valuta sunt mari. In prezent, 2/3 din soldul contului curent este finantat prin atragerea de capitaluri din strainatate, in special investitii si imprumuturi ale statului. Guvernul s-a angajat fata de FMI sa reduca, in acest an, deficitul de cont curent la 5,5% din PIB, de la 5,8% in 2003.

     

    Cresterea va ajuta Banca Nationala a Romaniei sa se mentina daca nu in tinta de inflatie stabilita la inceput de an, macar in apropierea acesteia. Autoritatile intentioneaza sa reduca rata inflatiei, la sfarsitul lui 2004, la 9%, fata de 14,1% la finele anului 2003. Cei mai multi dintre analistii bancilor anticipeaza o inflatie calculata pentru perioada decembrie 2003-decembrie 2004 sub nivelul de 10%, insa „cu siguranta“ peste tinta initiala de 9%. Cei mai multi dintre reprezentantii bancilor au indicat, pentru intervalul precizat, o crestere a indicelui preturilor de consum cu 9,6 puncte procentuale.

     

    De anul viitor, prioritatea Bancii Nationale va deveni inflatia. Banca Centrala va trece la o politica de tintire directa a inflatiei, avand ca obiectiv o crestere a indicelui preturilor de consum de 7%. Pentru 2006, tinta este de 5%, urmand ca, in anii viitori, inflatia sa fie redusa la 3-4%.

  • Fabrica de scandaluri

    Conflictul din Irak se dovedeste un soi de cutie a Pandorei, plina cu scandaluri greu de banuit cu un an in urma. In SUA si in Marea Britanie, divergentele mocnite dintre serviciile secrete, pe rand acuzate ca n-au recunoscut la timp primejdia terorista si apoi ca s-au inselat supraestimand-o, au rabufnit anul trecut, hranind din plin niste dispute politice care, cel putin dincolo de Canalul Manecii, au ajuns sa puna in pericol insasi cariera politica a premierului Tony Blair.

     

    Faptul ca tarile europene au intrat in razboiul din Irak pe baza unor dovezi false despre niste arme de distrugere in masa inexistente ale lui Saddam Hussein a fost extrem de umilitor pentru liderii europeni adepti ai razboiului. Iar pentru noul premier spaniol Jose Rodriguez Zapatero a fost argumentul decisiv in retragerea trupelor tarii sale din Irak, chiar daca venirea lui la putere s-a produs imediat dupa cel mai sangeros atentat terorist din 2004, cel de la Madrid, soldat cu aproape 200 de morti. Criticii l-au acuzat pe premierul spaniol ca frica lui de alte atentate a fost mai puternica decat dorinta de a respecta adevarul, numai ca acest factor pare a fi functionat mai puternic in cazul altor tari, ca de pilda Filipinele, care si-au retras trupele din Irak in schimbul eliberarii unui conational ostatic amenintat cu decapitarea.

     

    Pe de alta parte, sondarea mai amanuntita a dedesubturilor razboiului a scos la lumina o serie de fapte stanjenitoare pentru multe figuri respectabile ale lumii civilizate. Raportul intocmit de seful inspectorilor americani in Irak, Charles Duelfer, pe tema armelor de distrugere in masa ale lui Saddam Hussein afirma ca seful irakian a sabotat cu succes regimul sanctiunilor impuse de ONU, mituind politicieni si inalti functionari din ONU, Franta, China, Rusia si din alte tari, reusind astfel sa incheie contracte de export de petrol in valoare de peste 11 miliarde de dolari. Tot Saddam ar fi incalcat embargoul privind comertul cu arme, izbutind sa cumpere armament conventional si echipamente militare dintr-o serie de tari, printre care Rusia, China, cele doua Corei, Iordania, Egipt, Siria, India, dar si Franta, Italia, Romania, Polonia si Bulgaria.

  • Cand piata creste, toata lumea se descurca

    Principalele statii TV s-au incarcat cu publicitate pana la limita permisa de lege, toate trusturile importante de presa au lansat cel putin o publicatie, au aparut mai multe televiziuni de nisa si inca doua posturi de radio. Audienta pe TV a continuat sa scada, numarul cititorilor de ziare a crescut. In ansamblu, piata de publicitate a crescut in valoare neta cu 25-30% fata de 2003, iar asteptarile pentru anul viitor sunt la fel de optimiste.

     

    In cifre nete, valoarea pietei de publicitate este estimata pentru acest an la 180 – 200 milioane de dolari. Nu exista o sursa oficiala pentru acest rezultat, el fiind o medie a parerilor mai multor jucatori din piata. Oficial, monitorizarea incasarilor din publicitate se realizeaza in continuare pe baza tarifelor rate-card (care nu iau in calcul discounturile), si in consecinta volum brut obtinut este de pana la 10 ori mai mare decat suma neta.

     

    Chiar si asa insa, luand in calcul marimea tarii si numarul de locuitori, piata de publicitate din Romania are o valoare mult mai mica in comparatie cu tarile din Europa Centrala, precum Polonia sau Ungaria, care se aflau in acest stadiu acum 8-10 ani. In consecinta, nici prezenta marilor companii de media straine nu este la acelasi nivel, cel mai vizibil exemplu fiind cel al presei scrise, de unde lipsesc trusturi straine, precum Bauer, Kirch Media, Axel Springer sau Bertelsmann, care insa sunt jucatori importanti pe pietele tarilor din Europa Centrala.

     

    Pe de alta parte, este adevarat si faptul ca in acest moment piata de publicitate din Romania inregistreaza unul din cele mai rapide ritmuri de crestere din zona, si prin urmare are toate sansele sa devina interesanta si pentru alte companii straine, atat in zona de presa scrisa, cat si in cea de televiziune sau outdoor.

     

    „Romania este una din stelele Sanoma, cu una din cele mai rapide cresteri din toate tarile in care suntem prezenti“, spune Peter Jansen, managing director al Sanoma Hearst Romania.

     

    TELEVIZIUNE. Estimarile pentru acest an indica faptul ca piata televiziunii a continuat sa atraga cea mai mare cota din bugetele de publicitate, adica aproximativ 60% din volumul net. Corelata si la cresterea pietei, acest lucru a condus la incarcarea masiva cu publicitate a marilor televiziuni si in consecinta scaderea audientelor. „Clientii care s-au hotarat sa comunice pe TV in ultimele luni au mai putut doar cu greu achizitiona spatii la marile televiziuni in Prime Time din lipsa ofertei, reorientandu-se catre restul intervalului orar, catre alte medii sau catre televiziuni mai mici“, spune Oana Petroff, group director la agentia de media MindShare. Sufocate de cererile de spatiu publicitar, Pro TV si Antena 1 au anuntat la inceputul toamnei ca in 2005 isi vor creste semnificativ preturile la publicitate, si la final de an ambele statii continua sa isi sustina pozitia. „In acest moment, putem confirma ca trendul de crestere a preturilor va continua in aceeasi maniera abrupta si in 2005“, declara Zoe Vasilescu, director de vanzari MediaPro International.

     

    Pe de alta parte, numarul posturilor TV a continuat sa creasca, ceea ce a condus la o fragmentare si mai mare a pietei. In topul audientelor pe mediul urban, la segmentul de varsta 18-49 ani, primele pozitii au continuat sa fie dominate de Pro TV si Antena 1, inregistrandu-se in acelasi timp ascensiunea in forta a postului Acasa TV, care de multe ori a concurat pentru locul trei, la egalitate cu TVR 1. La aceste statii, principala tendinta a fost orientarea catre productii locale de mare amploare, cu scopul fidelizarii telespectatorilor si a consolidarii cotei de piata.

     

    „Piata de televiziune este destul de structurata din punct de vedere al pozitiei jucatorilor. In continuare, consider ca productiile proprii sunt cele mai interesante pentru telespectatori“, afirma Laurentiu Ionete, director de vanzari la Antena 1. Pentru anul viitor, el anticipeaza ca piata televiziunii va ajunge pana la aproximativ 160 milioane de dolari, adica va avea o crestere neta de 25-30%. Vor mai fi lansari de noi televiziuni anul viitor?

     

    „Daca exista intentii din partea altor grupuri de a lansa alte televiziuni, trebuie sa fie pregatite sa le finanteze o buna perioada de timp din alte surse, mai putin publicitate“, este de parere directorul de vanzari al MediaPro International, trust care a lansat in acest an canalul de filme ProCinema. „Asta se intampla din doua motive: primul ar fi ca «asezarea» unei televiziuni ca si performante de audienta este dificila si costisitoare. In al doilea rand, exista un decalaj semnificativ intre momentul in care incepi sa «contezi» ca audienta pe piata si momentul in care incep sa ti se aloce bugete“, explica Zoe Vasilescu.

     

    Pe de alta parte, Laurentiu Ionete promite ca trustul Intact din care face parte Antena 1 va lansa un post de stiri in primul trimestru al anului viitor. Planul este mai vechi, insa nu s-a concretizat pana in prezent. Pe langa miscarile principalilor jucatori, o alta tendinta vizibila in piata a fost rebrandarea mai multor televiziuni – posturile publice, Prima TV, Realitatea TV si Atomic -, in ideea unei pozitionari mai precise fata de telespectatori. Dintre acestea, evolutia cea mai buna dupa rebranding s-a produs la Realitatea TV, care a reusit sa depaseasca in audiente televiziuni generaliste precum B1 TV si National TV.

    Presa scrisA. Pentru piata publicatiilor, 2004 a fost un an bogat in evenimente, de la lansari de noi titluri, in special pe segmentul revistelor feminine, pana la cresteri de tiraje, schimbarea formatului si a formulei editoriale.

     

    In afara de acestea insa, cel mai important eveniment a fost preluarea Evenimentului Zilei de catre Ringier Romania, de la Gruner A Jahr, divizia de presa a grupului Bertelsmann, in urma tranzactiei realizate la nivel european prin care Bertelsmann a vandut catre Ringier toate ziarele sale din Europa Centrala si de Est. La capitolul investitori, alegerile locale si generale au adus fonduri importante spre presa scrisa, in special la ziare, unde partidele si aliantele politice s-au numarat in primii cinci cumparatori de publicitate.

     

    In randul cotidienelor, cea mai spectaculoasa evolutie a fost cea a Jurnalului National, care la inceputul anului si-a marit tirajul de la 50.000 la 100.000 de exemplare, ceea ce a condus si la o crestere a audientei cu 58%, conform ultimului Studiu National de Audienta. Ziarele aflate in portofoliul Ringier – Libertatea, Evenimentul Zilei si ProSport – au continuat sa ocupe primele pozitii in topul audientelor. In sens descrescator s-au aflat evolutiile celor doua cotidiene aflate in proprietatea grupului german WAZ, Romania Libera si National, care au inregistrat atat o scadere a tirajului, cat si a numarului de cititori. Segmentul revistelor glossy feminine in format pocket a fost cel mai vizat de trusturile de presa, care au lansat trei titluri „de buzunar“, respectiv Sana si Joy de la RPG si Bolero de la Ringier.

     

    Miscari importante de trupe au avut loc si pe piata ghidurilor TV, unde principalele titluri ProTV Magazin, TV Mania si TV Story au suferit diferite modificari, de la numarul de pagini la format si frecventa de aparitie. La acestea se adauga intrarea pe piata a revistei Apropo TV, lansata de PubliMedia, compania de publishing a trustului MediaPro. 

     

    „Pentru anul viitor ne vom concentra in primul rand pe dezvoltarea retelei de ziare locale si extinderea diviziei de reviste, prin lansarea de noi titluri“, afirma Mihnea Vasiliu, director executiv al MediaPro. Anul acesta, PubliMedia a mai lansat revista BUSINESS Magazin si a introdus spre vanzare directa revistele ProMotor, Go4It si Descopera, care initial erau distribuite impreuna cu Ziarul Financiar.

     

    La capitolul lansari in 2004, compania Sanoma Hearst a mai introdus in portofoliul sau un singur titlu, respectiv revista saptamanala pentru femei „Bine pentru tine“, care initial s-a numit „Femeia de azi“. „Pe termen mediu si lung intentionam sa facem din revista «Bine pentru tine» vedeta portofoliului companiei, atat din punct de vedere al tirajului, cat si al venitului“, spune Peter Jansen, managing director Sanoma Hearst Romania. Acest plan este inspirat de piata revistelor din Vest, unde titlurile saptamanale de mass-market au cele mai mari tiraje si cele mai mari venituri din publicitate.

     

    Pentru anul viitor, Sanoma Hearst  are in plan lansari de noi titluri pe segmente de nisa, plus o revista glossy feminina de up-market, care deja exista in strainatate, si o revista pentru barbati destinata segmentului de varsta de 35-45 ani.

     

    La randul sau, Ringier Romania isi doreste sa continue procesul de crestere, atat prin consolidarea titlurilor din portofoliu, cat si prin achizitii sau lansari de titluri noi. „Studiem piata cu atentie pentru a descoperi noi oportunitati“, spune Thomas Landolt, general manager la Ringier Romania. „Suntem multumiti de dezvoltarea afacerilor Ringier din Romania, insa comparativ cu alte piete din Europa de Est, Romania este inca in urma“, adauga Landolt.

     

    Ce surprize mai pot sa vina de la presa scrisa? Una ar fi intrarea pe piata a unor companii din strainatate, mai ales pe segmentul de carti si reviste. „Ne putem astepta anul viitor la intrari noi in Romania din partea unor companii importante de publishing (reviste si carti) din Germania, Franta si Austria“, afirma Nemes Szabolcs, consultant Roland Berger.

     

    Prognoza nu este deloc nerealista, avand in vedere ca in prezent au loc negocieri in urma carora mai multe edituri romanesti importante ar putea fi preluate de companii straine de publishing“. Cert este ca oricine va veni va fi atras in primul rand de nivelul pietei, pentru care este estimata o crestere de circa 30% in 2005.

    „Cresterea investitiilor de publicitate pe presa scrisa se va datora in primul rand cresterii organice a pietei, pe care o estimez la cel putin 30%, si mai putin unei potentiale migrari dinspre televiziuni a clientilor cu bugete mai mici“, este de parere Mihnea Vasiliu.

     

    OUTDOOR. Piata panotajului este sectorul in care 2004 a fost anul unei reale cresteri, care a permis refacerea jucatorilor din piata dupa „criza“ traversata in anii anteriori. Pentru anul acesta, piata de outdoor este evaluata la aproximativ 18-20 milioane de dolari, iar estimarile pentru anul viitor indica un ritm de crestere tot de circa 30%. In privinta tranzactiilor, singura miscare importanta si in acelasi timp surprinzatoare este vanzarea principalului jucator Euromedia catre Plasty Prod, o companie de productie publicitara din Constanta.

     

    RADIO SI INTERNET. Incepand cu acest an, piata radio a avut la dispozitie un studiu oficial de masurare a audientelor (Studiul de Audienta Radio), recunoscut de toti jucatorii din piata. Din punct de vedere valoric, piata are inca un nivel scazut, atragand aproximativ 4-5% din bugetele de publicitate. Similar anului trecut, continua sa fie lansate noi posturi de radio, cea mai importanta anul acesta fiind lansarea InfoPRO, al doilea post de radio privat care detine licenta de emisie la nivel national.

     

    Daca la nivel mondial, 2004 a fost anul in care Internetul a castigat teren masiv in atragerea bugetelor de publicitate, reusind chiar sa depaseasca radioul in SUA, in Romania, acest suport media continua sa ocupe ultima pozitie din punct de vedere al cotei de investitii atrase. Chiar si asa, publicitatea pe Internet a cunoscut cel mai rapid ritm de crestere, de pana la 60%, iar numarul companiilor care au inclus publicitatea online in planul lor de media a fost mult mai mare. Pentru acest an, estimarile pietei indica o valoare neta de aproximativ 1,5 milioane de dolari si un ritm de extindere rapid pentru anul viitor.

  • PUBLICITATEA IN PRESA SCRISA (TARIFE BRUTE)

          Avertiser

    Euro

      1. ORANGE

    3.799.121

      2. PSD

    2.985.651

      3. MOBIFON

    2.612.135

      4. L’OREAL ROMaNIA

    2.533.290

      5. RENAULT NISSAN ROMANIA

    2.211.222

      6. UNIUNEA PSD-PUR

    1.936.680

      7. ROMTELECOM

    1.894.743

      8. PHILIP MORRIS

    1.787.073

      9. PORSCHE ROMaNIA

    1.577.058

    10. AUTO ITALIA

    1.482.280

    Ziare Centrale

    1      Advertiser

    Euro

      1. ORANGE

    1.930.627

      2. RENAULT NISSAN ROMaNIA

    1.546.006

      3. ROMTELECOM

    1.511.303

      4. PSD

    1.323.010

      5. PETROM

    1.128.955

      6. MOBIFON

    1.106.719

      7. UNIUNEA PSD-PUR

    1.047.361

      8. C.N. POSTA ROMANA

    969

      9. AUTO ITALIA

    933

    10. UNIV. SPIRU HARET

    895

    Reviste

          Advertiser

    Euro

      1. L’OREAL ROMANIA

    2.500.800

      2. ORANGE

    1.435.171

      3. PROCTER & GAMBLE

    1.276.034

      4. UNILEVER

    1.245.346

      5. MOBIFON

    1.180.630

      6. BRITISH AMERICAN TOBACCO

    1.093.584

      7. PHILIP MORRIS

    891.990

      8. PORSCHE ROMaNIA

    840.845

      9. BEIERSDORF ROMANIA

    838.312

    10. TELEMOBIL SA

    834.842

    Ziare locale 

        Advertiser

    Euro

     1. PSD

    1.583.545

     2. UNIUNEA PSD-PUR

    823.819

     3. ALIANTA PD-PNL

    518.154

     4. PNL

    493.489

     5. ORANGE

    433.323

     6. PD

    388.854

     7. MOBIFON

    324.785

     8. ATLASSIB HOLDING

    284.773

     9. EUROPEAN DRINKS & EUROPEAN FOOD

    283.976

    10. DISTRICT

    275.898

    Alfacont Mediatrack. Perioada: ianuarie-noiembrie 2004.

    Au fost excluse din top trusturile de presa, iar pentru luna noiembrie au fost monitorizate 80% din publicatiile locale.

     

  • AUDIENTE TV PRIME TIME

    TOP 5 STIRI

     1. Stirile Pro TV 19 (20 ian.) – 15,2%

     2. Stirile Pro TV 19 (23 ian.) – 14,6% 

     3. Stirile Pro TV 19 (27 ian.) – 14,5%

     4. Stirile Pro TV 19 (15 ian.) – 14,4%

     5. Stirile Pro TV 19 (23 feb.) – 14,1%

     

    TOP 5 FILME

     1. Evadatul (Pro TV, 18 ian.) – 16,0%

     2. Ce-si doresc femeile (Pro TV, 14 feb.) – 14,0%

     3. Tantalaul si gogomanul (Pro TV, 25 ian.) – 13,9%

     4. Taxi 2 (Pro TV, 4 ian.) – 13,9%

     5. Academia de politie 6 (Pro TV, 22 nov.) – 13,5%

     

    TOP 5 seriale romanesti

     1. La bloc (Pro TV, 19 feb.) – 13,3%

     2. La bloc (Pro TV, 9 feb.) – 12,8%

     3. La bloc (Pro TV, 16 feb.) – 12,8%

     4. La bloc (Pro TV, 23 feb.) – 12,4%

     5. La bloc (Pro TV, 3 feb.) – 12,2%

     

    PUBLIC-TINTA: persoanele cu varsta cuprinsA Intre 18 Si 49 de ani Si care trAiesc In mediul urban, incluzand Si vizitatorii;

     

    INDICE DE AUDIENTA (RATING): Procent din posesorii de televizoare care s-au uitat In respectivul slot orar la un anumit post TV;

     

    COTA DE PIATA (SHARE): Procent din posesorii de televizoare care aveau televizorul deschis In acel slot orar Si care au urmArit respectivul post TV

     

    Sursa: TNS – AGB International