BusinessMagazin

Blog

  • Goana catre est

    Costa Gavras este deja de-al casei, Polanski spune ca ar veni oricand aici sa-si faca filmele, peisajele americane din „Cold Mountain“ arata identic cu cele de pe langa Bran, iar Wesley Snipes apare in ziarele romanesti la rubrica mondenitati autohtone. Nu este o pelicula SF ci consecinte ale asaltului „Estului cinematografic“ asupra Hollywood-ului sub lozinca „Mai ieftin ca la Praga“. Cuvintele magice au deschis in ultimii ani portile pentru o invazie care ii face probabil pe multi fosti lideri comunisti sa se intoarca in mormant.

    Asta pentru ca in studiouri in care inainte de ‘90 se jucau scene cu ingineri (inevitabil lideri de promotie) veniti din capitala la tara pentru a imbunatati recolta de porumb la hectar, acum invata replici „capitaliste“ actori precum Andy Garcia, Nicole Kidman sau Jeremy Irons.

    Iar explicatia pentru acest lucru are legatura tot cu un apanaj al capitalismului: reducerea la maxim a costurilor, fara remuscari patriotice. Si cum expertii in eficientizare fara resentimente sunt americanii, la nivel mondial se manifesta in prezent un trend semnificativ de delocalizare a productiei studiourilor din SUA. Tot mai multe filme americane sunt realizate nu la Hollywood ci in Canada, Africa de Sud si Europa de Est, datorita unor diferente semnificative de costuri.

    Prima tara din fostul bloc comunist care a sesizat oportunitatea a fost Cehia, prin Studiourile Barrandov. Pentru ca afacerea a devenit foarte rentabila, in joc au intrat si studiouri din tari vecine, precum Polonia, Ungaria, Romania, Slovacia si, mai nou, Bulgaria. Cu ce au putut veni aceste tari in plus? Simplu, o experienta cinematografica provenita dintr-o istorie oarecum solida – cel putin cantitativ – cinematografica, la tarife reduse. Cat de reduse? Romanii de la MediaPro Pictures sau Castel Film nici macar nu vor sa faca vreo comparatie intre preturile pe care le cere un studio de la Londra sau de la New York si cele de la noi. Insa e cert pentru toti ca Romania, spre exemplu, este „mai ieftina“ cu circa 30% fata de Praga, despre capitala Cehiei spunandu-se ca ar fi mai ieftina decat Londra cu inca 30%. Reducerile de costuri sunt, deci, semnificative.

    In Romania, primul film occidental cu nume si buget suficient de importante pentru a atrage atentia a fost Highlander 4, in 1997. Realizarea filmului a declansat un prim val de „intrari“ care a devenit apoi, la inceputul anilor 2000, tsunami in toata regula. „Amen“, „Cold Mountain“, „Modigliani“ sau „Callas Forever“ sunt doar cateva dintre filmele cu bugete de zeci de milioane de dolari care au fost turnate in ultimii patru ani in Romania. „Pe langa locatia buna, care ne-a permis recrearea Parisului anilor ‘20 in doar sase saptamani, costul filmarilor si profesionalismul echipei sunt motivele pentru care Lucky 7 Productions a filmat «Modigliani» in Studiourile de la Buftea si se va intoarce cu noi proiecte“, explica Stephanie Martinez, unul dintre producatorii lui „Modigliani“, motivele alegerii Romaniei. Principalii beneficiari ai invaziei din ultimii ani au fost doi: Castel Film, companie infiintata in 1992, si MediaPro Pictures, care a cumparat in 1998 studiourile Buftea.

    Alaturi de ei, mai nou, alti doi producatori din Romania incearca sa-si faca un nume in domeniu. Unul este Silver Bullet, care se recomanda a fi drept compania de productie cu cea mai mare crestere. Al doilea, Kentauros studios & production, intrata pe piata in 2003, cand a anuntat ca va investi 15 milioane de dolari pentru construirea unor studiouri intr-o comuna de langa Bucuresti.

    Cei mai noi pe piata patrund destul de greu in esalonul superior din cauza costurilor initiale foarte ridicate si numarului redus de oameni cu pregatire specifica.

    Adevaratul boom al afacerilor cinematografice din Romania are stransa legatura cu filmarea, in 2002, a productiei Miramax, „Cold Mountain“. In ultimii doi ani, dupa „Cold Mountain“ s-au realizat cateva productii cu buget mic spre mediu pentru americani, dar substantial pentru Romania. Zilele acestea, in studiourile MediaPro de la Buftea se filmeaza „An American Haunting“, dupa ce de curand s-au incheiat filmarile pentru „The Last Drop“, cu Billy Zane, Michael Madsen si David Ginola, „Joyeux Noel“ si „BloodRayne“. In curand, in Studiourile MediaPro va intra in productie un film de arta, „Vizita Arhiepiscopului“.

    In ultimii doi ani, in studiourile MediaPro au fost produse „Cave“ si „BloodRayne“, cu bugete de 30 de milioane de dolari, si „Modigliani“, „Joyeux Noel“, „Banlieue 13“, „One Point Zero“, „Sex Traffic“ si „Amen“, cu bugete de 20 de milioane de dolari. La categoria 10 milioane de dolari au intrat „Haute Tension“ sau „Gunpowder, Treason & Plot“.

    La Castel Film se lucreaza in prezent la trei productii, toate americane: unul de actiune – „Painter“ – cu Wesley Snipes, care filmeaza a doua oara la Bucuresti, comedia „Funny Money“, cu Chevy Chase, si un thriller, „Man with the movie camera“, care se afla pe ultima suta de metri din punctul de vedere al productiei.

    Bogdan Moncea, marketing manager al Castel Film, considera ca cel mai important motiv pentru care vestul cinematografic devine est sunt costurile.

    „Sunt chiar si filme mari care la ora actuala nu-si pot permite sa fie realizate in tari precum SUA sau Marea Britanie, unde costurile au ajuns la niveluri extrem de ridicate“, spune Moncea. Un alt motiv pentru care este aleasa Romania sunt si locatiile mai noi, mai exotice, fata de cele cu care au fost obisnuiti in filmele de pana acum, considera managerul de la Castel Film.

    Pana aici toate bune si frumoase, studiourile romanesti incaseaza milioane de dolari. Intrebarea care se pune, insa, ca de fiecare data este: cat de mult va mai dura? Europa de Est nu inseamna doar Romania, iar restul tarilor din zona s-au miscat si ele destul de rapid in ultimii ani.

    „Se tot vorbeste despre o competitie a Romaniei cu Cehia dar cred ca de fapt atentia noastra trebuie sa se indrepte in alta parte. Expansiuni similare cu cea din Romania au loc si in Lituania, Bulgaria sau Slovacia“, afirma Andrei Boncea, directorul general al Media Pro Pictures. In Lituania, de exemplu, care tocmai si-a privatizat studiourile Lithuanian Film Studio, tarifele sunt cu 40% mai mici decat la Praga. Directorul studioului, Ramunas Skikas, a adus deja in tara filmarile la „Dungeons & Dragons 2“ (originalul a fost filmat la Praga), a pregatit 800 de costume pentru filmul „Reefer Madness“ al casei de productie Showtime si tine sub observatie alte filme importante pe care le pregateste Hollywoodul.

    In capatul sudic al continentului, Boyana Film Studio din Bulgaria a furnizat doar in 2003 servicii pentru 27 de filme, iar anul acesta se estimeaza ca se vor depasi 30 de productii. Potrivit reprezentantilor studiourilor romanesti, la ora actuala Bulgaria este chiar mai rentabila decat Romania, devenind un competitor din ce in ce mai important. Daca pana acum un an sau doi, Romania era cea mai ieftina locatie din Europa, sau aproape, in momentul de fata Bulgaria ataca cu succes pozitia de lider, chiar daca la infrastructura inca nu sta foarte bine.

    Si Ungaria reprezinta acum un subiect ce naste invidii printre tarile vecine, data fiind introducerea prin lege de reduceri de 20% la taxele percepute pentru filmele straine care se fac acolo. In plus, exista un proiect de studio urias – o investitie privata ce beneficiaza de sprijinul statului.

    Cu toate acestea, spun producatorii romani, Bucurestiul are inca atuuri pentru a atrage producatori deoarece „chiar si cu reducerile de taxe de 20%, este mai ieftin decat Ungaria“.

    In prezent, Praga face in general filmele cu bugete de 50 de milioane de dolari si peste, in timp ce la filmele de circa 30 milioane de dolari Romania reprezinta deja o competitie serioasa.

    Celebra trupa rock americana Red Hot Chilli Peppers dadea lovitura pe piata muzicala in urma cu cativa ani cu albumul „Californication“. Melodia cu acelasi nume are un vers care spune ca „Spatiul este ultima frontiera, (aluzie la Star Teck – n.r.) dar este construit intr-un subsol de la Hollywood“.

    Daca fuga producatorilor americani catre est va continua, nu este exclus ca subsolul sa fie in curand unul de Bucuresti.

  • Studiouri de film

    Pana acum un an sau doi, Romania era cea mai ieftina locatie din Europa, dar in momentul de fata Bulgaria ataca cu succes pozitia de lider

    CASTEL FILM

    1. COLD MOUNTAIN (2002)
    Regia: Anthony Minghella
    Cu: Nicole Kidman, Jude Law, Renee Zellweger, Donald Sutherland

    2. SEED OF CHUCKY (2004)
    Regia: Don Mancini
    Cu: Jennifer Tilly, Brad Dourif, Debbie Lee Carrington, John Waters

     

    3. 7 SECONDS (2004)
    Regia: Simon Fellows
    Cu: Wesley Snipes, Tamzin Outhwaite, Georgina Rylance

    4. TRAIN DE VIE (1997)
    Regia: Radu Mihaileanu
    Cu: Marie Jose Nat, Clement Harari, Lionel Abelanski, Agathe de la Fontaine

    5. LE ROIS MAUDITS (2004, IN PREGATIRE)
    Regia: Jose Dayan
    Cu: Jean Moreau, Philippe Torreton

    6. PAINTER (2004, IN CURS DE FILMARE)
    Regia: Markus Adams
    Cu: Wesley Snipes

    7. HIGHLANDER – ENDGAME (1999)
    Regia: Douglas Aarniokoski
    Cu: Christopher Lambert, Adrian Paul, Bruce Payne

    8. SAINT ANGE (2003)
    Regia: Pascal Laugier
    Cu: Virginie Ledoyen, Lou Doillon.

    9. METHOD (2003)
    Regia: Duncan Roy
    Cu: Elizabeth Hurley, Jeremy Sisto

    10. SAMANTHA’S CHILD (2003)
    Regia: Simon Fellows
    Cu: Heather Graham, James Purefoy, David Hemmings, Fionnula Flanagan

    MEDIAPRO PICTURES

    1. CAVE (2004)
    Regia: Bruce Hunt
    Cu: Cole Hauser, Eddie Cibrian, Morris Chestnut, Marcel Iures

    2. AN AMERICAN HAUNTING (2004)
    Regia: Courtney Solomon
    Cu: Sissy Spacek, Donald Sutherland, Rachel Hurd-Wood

    3. CALLAS FOREVER (2001)
    Regia: Franco Zeffirelli
    Cu: Fanny Ardant, Jeremy Irons

    4. AMEN (2001)
    Regia: Costa Gavras
    Cu: Ulrich Tukur, Mathieu Kassovitz, Marcel Iures

    5. MODIGLIANI (2003)
    Regia: Mick Davis
    Cu: Andy Garcia, Elsa Zylberstein, Eva Herzigova, Udo Kier

    6. GUNPOWDER, TREASON & PLOT (2003)
    Regia: Gillies MacKinnon
    Cu: Robert Carlyle, Clémence Poesy, Richard Coyle

    7. SEX TRAFIC (2003)
    Regia: David Yates
    Cu: Anamaria Marinca si Maria Popistau

    8. HAUTE TENSION (2002)
    Regia: Alexandre AJA
    Cu: Cècile De France, Maïwenn

    9. FILANTROPICA (2000)
    Regia: Nae Caranfil
    Cu: Mircea Diaconu, Gheorghe Dinica, Mara Nicolescu, Viorica Voda.

    10. GARCEA SI OLTENII (2001)
    Regia: Sam Irvin
    Cu: Mugur Mihaescu, Radu Pietreanu, Alexandra Mutu

  • Creatia care ne da senzatia

    La timp. Tineti minte cuvintele acestea: nu va veti mai intalni niciodata cu ele in momentul in care intrati in lumea crepusculara a creatiei. Acolo unde artistii fac legile, tot ei le voteaza si nu lasa pe nimeni sa le aplice. N-o luati ca o critica, dragi creativi: e doar o relatare de calatorie, asa cum a facut si capitanul Cook inainte sa-l manance chiar canibalii despre care scria.

    Totusi, dincolo de aceasta plangere minora, creatia ramane singura ratiune pentru care clientii raman convinsi ca suntem, cumva, diferiti de restul lumii. Indiferent de serviciile complet adaptate nevoilor care nici nu exista inca, de know-how-ul trecut peste Atlantic cu bani grei, de starurile din fruntea agentiilor, creatia ramane marfa pentru care musteriii se intorc. Sau din cauza careia fug (sa fim putin autocritici, in premiera pe tara in publicitate).

    Cat costa ea? Aici e cea mai mare drama. Un slogan bun se face in 25 de secunde. O idee de ad poate veni intr-un minut. Un concept de campanie incape pe un servetel la carciuma (artistii nu se duc la restaurant, sa nu cumva sa uitati chestia asta!), iar o idee de promotie e gata cateodata in lift, in drum spre etajul directorului de marketing al clientului. 

    Cum sa vinzi scump asa ceva? – se intreaba in sinea lor cei care cumpara. Cum sa dai gratis tocmai lucrul cel mai de pret? – e dilema celor care vand.

    Indiferent de raspuns, e sigur ca pretul creatiei creste. Si asta pentru ca tot creatia i-a convins pe creativi ca o masina X, clasa premium, e mai de dorit decat una Y, clasa compacta. Sau ca o vacanta in Tenerife e singurul refugiu in fata vandalizarii Vamei Vechi. Rezultatul este ca oamenii buni au devenit oameni scumpi si buni – si n-am folosit aici termenul „scumpi“ in sensul de dragalasi. 

    In cazul televiziunii, unde star-sistemul a aparut mai de mult, valoarea unui star e masurata in rating – si de multe ori omul e platit in functie de asta. 

    In cazul creatiei, lumea inca nu se poate hotari. E buna ca vinde produsul sau e buna ca e geniala? Pana la taierea nodului gordian (cu o foarfeca de aur, ca otelul e demodat) sa notam ca avem un indicator de proba: creatia e buna tocmai pentru ca e scumpa. 

    Mihaela Nicola este matematician, presedinte Ogilvy Romania si  lector universitar la Facultatea de Comunicare si Relatii Publice „David Ogilvy“.

  • Tratament cu reclame TV

    Surpriza: medicamentele si-au facut loc in topul marilor investitori de publicitate TV, spun statisticile. Dar v-ati fi imaginat ca unele companii farmaceutice au cheltuit anul acesta pe publicitate mai mult ca producatorii de cosmetice sau chiar decat cei de masini?

    Miscarea e neasteptata si s-a produs dupa ce compania Berlin Chemie a intrat in forta, toamna trecuta, pe televiziuni, tragandu-si dupa ea si competitorii, care s-au vazut obligati sa-si revizuiasca, la randul lor, bugetele de publicitate. Cifrele sunt clare. Volumul cheltuielilor de publicitate pentru medicamente pe ultimele doua luni ale lui 2003 a reprezentat 38% din volumul total brut la aceasta categorie. In 2004, tendinta de crestere s-a confirmat: pe medicamente s-au cheltuit, in primele 10 luni, cu 76% mai mult decat in aceeasi perioada a anului trecut.

    De cele mai multe ori, farmacia e locul in care ajungem in speranta ca vom reusi sa evitam doctorul – pe acest comportament mizeaza, de fapt, companiile de medicamente.  Stefan Tudorescu, 28 ani, angajat la o firma de calculatoare, intra in farmacie impins doar de o raceala puternica sau cu o reteta de la medic. De data aceasta, a intrat intr-o farmacie din Piata Rosetti din cauza unei dureri de articulatii, provocata de o partida de tenis prelungita. Habar nu are cum se trateaza asa ceva, iar medicamentele pe care le stie ceva mai bine sunt doar aspirina si paracetamolul. Ii mai vine in cap Fastum Gel, dar nu stie exact daca e recomandat pentru afectiunea pe care o are. Farmacista ii recomanda un alt gel, Finalgon. Stefan prefera insa Fastum Gel. „Macar am auzit de numele asta la televizor“, spune el.

    „Vanzarile produselor cu reclama la televizor sunt cu pana la 250% mai mari decat cele ale produselor similare care nu au reclama“, spune Isabelle Iacob, director general al retelei de farmacii HelpNet. Iar Stefan Tudorescu este reprezentativ pentru aproximativ o cincime din oamenii care intra in farmacii. 

    Conform unui studiu realizat in primavara acestui an de Mercury Research pentru Pharma Play TV, companie specializata in publicitatea in farmacii, aproximativ 72% din oamenii care intra in cele 50 de farmacii monitorizate de studiu au venituri de pana in 200 de dolari.

    Pretul la un gel antiinflamator variaza intre 150.000 si 200.000 lei. „Daca inainte le-as fi spus sa cumpere Fastum Gel sau Voltaren, ar fi spus ca sunt prea scumpe, insa dupa ce le-au vazut la televizor le cauta chiar si oamenii care nu au mari posibilitati financiare“, afirma Maria Georgescu, farmacista la o unitate centrala. Ea mai spune ca un produs traditional, precum Lasonil, care inainte de ‘89 era in mare voga si se procura pe sub mana, nu mai este cautat de nimeni, desi este mai ieftin si are inca beneficiile lui. Dar sa ne intoarcem la Berlin Chemie. Decizia companiei de a investi masiv in publicitatea TV a insemnat numai in 2003 un buget brut de 4,38 milioane de euro, la care s-au adaugat inca 8,68 milioane de euro pe primele zece luni ale acestui an. Iar toti acesti bani au fost alocati pentru promovarea a patru marci: Fastum Gel, Lioton Gel, Prostamol Uno si Mezym Forte. 

    Trebuie precizat ca in Romania, publicitatea la medicamente se rezuma doar la asa-numitele OTC-uri (over-the-counter), adica medicamentele care se pot cumpara fara reteta, printre care se numara si vitaminele, suplimentele alimentare sau tratamentele pentru piele.

    „Piata OTC-urilor a ajuns sa semene cu piata bunurilor de larg consum“, spune Oana Cociasu, managing director la Medic One, agentie specializata in publicitatea la medicamente. Din acest motiv, promovarea medicamentelor urmeaza in principal aceeasi cale cu a berii, ciocolatei sau cosmeticelor: televiziunea.

    Anul acesta, bugetele brute investite in publicitatea pe TV au crescut cu 76% fata de perioada similara din 2003, iar numarul marcilor promovate s-a inmultit. Unele cu bugete la fel de impresionante ca cele din portofoliul Berlin Chemie. 

    Cel mai cunoscut exemplu este Prostenalul, tratament pentru prostata al companiei Wallmark, care a intrat cu reclama pe TV din aceasta primavara, cheltuind un buget apropiat de cel pus in joc de Berlin Chemie pentru produsul sau similar, Prostamol.  Este interesant de observat ca desi ambele produse amelioreaza aceeasi disfunctie, iar denumirile lor suna asemanator, spoturile pentru TV incearca sa diferentieze produsele, adresandu-se unor segmente diferite: barbatii mai in varsta in cazul Prostamol si cei de 45-50 de ani in cazul Prostenal. 

    Dar intre cele doua medicamente mai exista o diferenta: data la care au intrat pe TV, tradusa in diferente de vanzari. „Vanzarile de Prostamol sunt duble fata de cele de Prostenal. In cazul acestuia exista o tendinta de crestere, mai ales de cand a aparut oferta speciala prin care pacientul primeste o cutie cu 30 de tablete gratuit“, spune directorul general al retelei HelpNet.

    In lupta pentru atragerea clientilor produsele pentru prostata nu sunt singura categorie pentru care publicitatea face diferenta. „Vanzarile produselor cu reclama sunt mai mari fata de cele produselor similare care nu beneficiaza de reclama, iar procentul variaza de la caz la caz intre 55% si 250%“, afirma Isabelle Iacob.

    De ce a ales Berlin Chemie aceasta abordare in forta? Oficialii companiei spun ca a fost o „decizie strategica“ pe care intentioneaza sa o aplice si in viitor, cu largirea gamei de marci promovate. 

    „Efectul Berlin Chemie“ asupra pietei e sesizabil: competitorii au incercat sa tina pasul, majorandu-si si ei bugetele de publicitate. GlaxoSmithKline (GSK), de exemplu, lider al pietei de medicamente din Romania, a investit in publicitatea pe TV cu 63% mai mult (la rate card) in primele zece luni ale anului fata de aceeasi perioada din 2003, in timp ce Novartis, locul doi pe piata medicamentelor, a alocat publicitatii cu 368% mai mult in 2004 fata de 2003. 

    Citand studiul Omnibus efectuat de GfK in mai 2004, Ioana Enache, director comercial al diviziei Open Care de la GSK, spune ca „publicitatea constituie factorul cel mai important in decizia de cumparare a vitaminelor. Pentru brandul Vitamax, reclama are o pondere de 52% in ceea ce priveste notorietatea, alte surse importante fiind recomandarea medicului sau farmacistului“.

    Pe piata medicamentelor din Romania, OTC-urile reprezinta aproximativ 16% din volumul total, conform companiei de cercetare a pietei Cegedim, restul fiind medicamentele distribuite prin spitale si prin prescriptii. Din punct de vedere al publicitatii, legislatia din Romania, aliniata la cea din Uniunea Europeana, nu permite companiilor sa faca reclama decat la OTC-uri fara insa ca aceasta diferentiere sa se produca si la vanzare.

    „In Romania pot sa-mi cumpar fara reteta cel mai puternic antibiotic, care sa-mi afecteze serios sanatatea, in schimb nu pot sa-i fac reclama pe TV, in care sa explic la ce foloseste si ce riscuri prezinta“, spune Doina Topala, director executiv al Wellcare, agentie de publicitate pentru medicamente. 

    In cazul medicamentelor cu prescriptie, cea mai mare parte a promovarii este adresata medicilor, care la randul lor vor recomanda medicamentul pacientilor. „In cazul medicamentelor cu prescriptie, concurenta dintre companii este si mai mare decat la OTC-uri, iar companiile sunt foarte atente la tot ce face concurenta in materie de promovare“, spune Oana Cociasu de la Medic One. Organizarea simpozioanelor si congreselor de informare, cat si in formarea echipelor de promovare necesita, in majoritatea cazurilor, bugete mult mai mari decat cele alocate pentru promovarea OTC-urilor. „Din punct de vedere al costurilor, peste doua treimi din ce facem noi reprezinta proiecte pentru medicamentele cu prescriptie“, precizeaza Oana Cociasu. 

    O cale de a se adresa direct si consumatorului final exista si pentru medicamentele cu prescriptie, si anume campaniile educationale, in care populatia este informata despre existenta unui tratament fara ca numele medicamentului sa fie mentionat. Un exemplu este campania de out-door pentru tratarea disfunctiei erectile de la compania Pfizer, in care nu apare numele pastilei Viagra, insa sunt prezente alte elemente de identificare vizuala: culoare, logo, slogan si producator. In plus, campania a fost prezenta si cu afisaje pe autobuze, avand ca element central pilula albastra pe care era inscris numele companiei, nu al medicamentului. Asociatia Nationala a Medicamentului s-a sesizat in acest caz, solicitand companiei Pfizer sa scoata reclamele de pe autobuze.

    Cresterea bugetelor de publicitate indica o tendinta clara. Concurenta intre medicamente este tot mai mare si nu tine cont de vechimea pe piata. Este si cazul Sicomed, cea mai mare companie romana de medicamente si producator al algocalminului sau antinevralgicului, care luna aceasta a schimbat atat ambalajul la o serie de produse clasice cat si imaginea corporatista. „In contextul unei concurente in crestere, notorietatea medicamentelor trebuie alimentata incontinuu, mai ales in conditiile in care competitorii nou intrati pe piata deruleaza campanii agresive de promovare“, spune Mirel Nicola, director de dezvoltare in cadrul companiei Sicomed.

  • Medicamentele cu prescriptie la TV

    • UNIUNEA EUROPEANA

    LEGISLATIE: Publicitatea la medicamentele cu prescriptie este interzisa la televiziune. Ridicarea interdictiei a fost luata in discutie dar respinsa de mai multe ori de catre CE, ultima data in mai 2004.

    ARGUMENTE PRO:  Pacientii care sufera de HIV, astm sau cancer spun ca accesul la informatii – inclusiv publicitare – despre noi tratamente le poate prelungi si chiar salva viata. 

    ARGUMENTE CONTRA: Multe dintre guvernele tarilor europene se tem ca o eventuala ridicare a restrictiilor la publicitatea TV ar putea determina pacientii sa solicite noi medicamente, care ar fi prea costisitoare pentru bugetele de sanatate.

    • STATELE UNITE ALE AMERICII

    LEGISLATIE: Restrictiile pentru publicitatea TV la medicamentele care se vand pe baza de prescriptie au fost ridicate in 1997.

    PUBLICITATE: In 2003, numai publicitatea TV la medicamentele cu prescriptie a insumat 3,8 mld. dolari. Vioxx este cel mai recent caz care arata relatia directa dintre volumul vanzarilor si publicitate.

    CONSECINTE: Cresterea artificiala a costurilor nationale de sanatate, pentru ca pacientii prefera sa ceara doctorilor un medicament pe baza de reteta, care este mai scump, dar compensat de la bugetul de asigurari, decat sa plateasca din buzunar un OTC mai ieftin.

  • Star sistem de doua stele

    Vedeta  e diferita. Vedeta e ca noi. 

    Am numarat: sunt sapte cuvinte. Din ele se fac insa banii, celebritatea, gloria eterna sau uitarea subita in show-biz. Cele doua propozitii sunt de fapt optiunile fundamentale in materie de imagine a starurilor. Ca PR-ist de vedete n-ai alta treaba decat sa  combini, dupa gust, scoala si intuitie (un alt nume pentru greselile in care  persisti pana cand e prea tarziu) aceste doua ingrediente de imagine: vedeta cu nimic deosebita de omul de pe strada si vedeta care nici nu stie cum arata strada.

    Dar sa lasam deoparte extremele, mai ales ca nici nu prea avem parte de ele la noi. Ca si in domeniul hotelier, unde canapeaua de 5.000 de euro coexista in hol cu vaza de o suta de mii, peisajul stelelor noastre e dominat de hibrizi, de constructii mediatice facute din bucati care nu se imbina, din trairi care nu se asorteaza, din personalitati care nu se potrivesc cu discursul si asa mai departe.

    Sa luam de exemplu cazul starurilor din muzica. 90% dintre aceste vedete au un traseu de cariera clar: un succes – ceva bani – schimbarea stilului de viata – scandaluri – insucces. In cazul lor, problema cea mai mare este gloria, nu anonimatul. Multi manageri stiu sa le faca celebre – insa putini PR-isti reusesc sa le pastreze asa… 

    Cum le recunosti pe vedetele noastre? Simplu: cand se fac mari, nu mai comunica decat lucrurile care le despart de publicul lor. Masini, case, calatorii si mari cuceriri geologice (diamantul fiind aici cea mai potrivita stanca) sau biologice (le iubeste pisica sau amantul, dupa caz). 

    Aparent, toate vor sa scape de bani. De fapt (dar asta nu va recunoaste nimeni), cele mai  multe ar vrea sa se descotoroseasca de insecuritate. Si asta pentru ca, vedeti dumneavoastra, cele mai multe vedete nici nu stiu de ce au ajuns celebre. 

    Fara asistenta profesionala, fara macar vreo analiza a punctelor forte si slabiciunilor, vedetele noastre spera ca au talent si se roaga sa-si pastreze carisma. Si-n tot acest timp sunt la cheremul mediului cultural al star-sistemului romanesc. Care are o singura regula: cheltuie si spune. Altminteri lumea o sa creada ca nu mai ai succes. De aici, drumul e simplu: aceste staruri inceteaza sa mai comunice cine sunt si se concentreaza pe ceea ce au. 

    Sau pe ce isi cumpara saptamana viitoare, de la buticul Roberto Cavalli, din Milano, unde isi petrec week-endul, dupa o saptamana obositoare, alaturi de stilistul care le decoreaza casa.

    Pentru o meserie in care singura marfa e imaginea, e cam putin de vanzare in star-sistemul nostru. Ca si in industria racoritoarelor, pe la inceputul anilor ‘90, se simte nevoia de o multinationala…

    Mihaela Nicola este matematician, presedinte Ogilvy Romania si  lector universitar la Facultatea de Comunicare si Relatii Publice „David Ogilvy“.

  • Declinul „Le Monde“

    Schimbari dramatice la unul dintre cele mai influente cotidiene franceze

    Le Monde e in criza. In redactia celui mai cunoscut ziar francez se vorbeste deja de restructurari masive – 100 de angajati ai ziarului si 90 ai tipografiei vor trebui sa-si caute de lucru. S-a ajuns aici din cauza scaderii vanzarilor si a diminuarii incasarilor din publicitate. Conducerea cotidianului spune ca nu numai Le Monde trece printr-o asemenea criza. Toata presa de informatie din Franta e in declin ca urmare a exploziei surselor de informare gratuite si usor de accesat, care ii indeparteaza ireversibil pe cititori de ziarul clasic, rasfoibil.

    Actuala conducere de la Le Monde, avandu-l in frunte pe Jean-Marie Colombani, a preluat controlul la mijlocul anilor ‘90 cu misiunea clara de a reforma un cotidian prafuit, prea putin modernizat dupa fondarea, in 1944, dupa eliberarea Frantei de sub ocupatia nazista. 

    Sub conducerea lui Colombani ziarul s-a schimbat: in pagini s-au regasit mai multe fotografii, articolele au fost scurtate, scriitura a fost si ea inviorata. Veniturile ziarului au inceput sa creasca, iar tirajul a ajuns, si el, la 400.000 de exemplare zilnic in 2001. Acum doi ani, Le Monde cocheta chiar cu ideea unei listari la bursa. Acum se asteapta schimbari dramatice: pe langa concedieri, se vorbeste despre transformarea cotidianului – care acum apare dupa-amiaza –  intr-unul de dimineata. In plus, echipa redactionala discuta si posibilitatea de a micsora dimensiunea ziarului cu jumatate, ca sa se apropie mai mult de formatul A4, al ziarelor gratuite.

    Le Monde mai duce o lupta. Incearca sa-si recastige credibilitatea, puternic zdruncinata de publicarea anul trecut, a cartii ajunsa rapid best-seller „Fata ascunsa a Le Monde“ – o investigatie agresiva despre anumite practici ale jurnalistilor de la Le Monde, neconforme cu etica jurnalistica.

    „Timp de 20 de ani, a fost precum Biblia – daca era scris in Le Monde, atunci era adevarat. Acum sentimentul ca Le Monde este ceva sacru a disparut“, spune Daniel Schneiderman, fost angajat al Le Monde, acum comentator media pentru cotidianul rival Liberation. Acum, redactorul-sef Jean-Marie Colombani trebuie sa vina cu un plan de redresare pana la sfarsitul anului. „Trebuie sa ne restabilim prioritatile editoriale. Formula pe care o folosim acum a fost creata cu 10 ani in urma. Este sanatos si natural sa ne gandim la schimbare“, spune Colombani.

  • CINE SE INTERESEAZA…

    CINE SE INTERESEAZA…

    Vanzarea Astral ar putea aduce la masa negocierilor un nume greu din telecom (UPC) si fonduri de investitii de calibru, toate cu experienta in industria de cablu. 

    UPC (SUA)

    • Parte a United Global Com, cu venituri anuale de peste 2 miliarde $
    • Circa 10 milioane de clienti in Europa
    • Operatiuni in Europa Centrala si de Est: Cehia, Polonia, Ungaria, Romania 

    HICKS, MUSE, TATE & FURST (SUA)

    • Administreaza fonduri de investitii in valoare de 11 miliarde $
    • Unul dintre cei mai mari investitori financiari in cablu din lume
    • Detine Aster City Cable (companie de cablu) in Polonia 

    AIG – EMERGING EUROPE INFRASTRUCTURE FUND (SUA)

    • Capitalizarea fondului: 550 milioane $
    • A cumparat anul trecut Vivendi Telecom Hungary (telefonie fixa)
    • A detinut un operator de cablu in Polonia impreuna cu Hicks, Muse, Tate & Furst 

    ENTERPRISE INVESTORS (POLONIA)

    • Investitii totale: peste 800 milioane $ in Europa Centrala si de Est
    • Fond nou de 250 de milioane de euro anul acesta
    • Investitii in telecomunicatii: Bulgaria Telecommunication Company, Orange Romania, Orange Slovenia  

    CSFB PRIVATE EQUITY (INTERNATIONAL)

    • Compania de asset management a bancii de investitii Credit Suisse First Boston
    • Fonduri administrate: peste 25 miliarde $
    • A investit in doua companii de cablu in Cehia

     

    …SI DE CE

    • Industria de telecom s-a revigorat in ultimii doi ani
    • Cu o cota de 24 – 25%, Astral reprezinta, alaturi de RCS&RDS, cea mai rapida cale de a obtine o pozitie suficient de mare pe piata
    • Potentialul Astral pe segmentul de telefonie fixa si internet
    • Situatia financiara foarte buna a Astral (profit operational estimat de peste 30 milioane $ anul acesta)

  • PLOAIE DE TRANZACTII IN 2004

    Valoarea fuziunilor si achizitiilor incheiate in Romania in primele 11 luni ale acestui an s-a situat la peste 717 milioane de dolari, potrivit unui studiu al firmei de consultanta KPMG. Aceasta suma nu include privatizarile si nici tranzactiile anuntate, dar care nu au fost incheiate pana la acea data. Daca adaugam si vanzarile de companii de stat, dintre care se remarca Petrom, anul 2004 a fost unul dintre cei mai prolifici pentru activitatea de fuziuni si achizitii.

     

    Privatizarea Petrom: Grupul austriac OMV a preluat pachetul majoritar de actiuni la Petrom, platind 1,49 miliarde euro, dintre care 669 milioane euro au ajuns la stat.

     

    Privatizarea distribuTiei de gaze: Compania germana E.ON a cumparat Distrigaz Nord cu 304 milioane euro, iar societatea franceza Gaz de France, Distrigaz Sud, cu 311 milioane euro.

     

    Privatizare In electricitate: Grupul italian ENEL a preluat Electrica Banat si Dobrogea contra sumei de 112 milioane euro.

     

    Preluare In producTia de Tevi: Producatorul international de tevi Tenaris a cumparat Tubman International pentru 42 milioane dolari. Astfel, Silcotub Zalau, Tubinox Bucuresti si Laminorul Braila au intrat in proprietatea Tenaris.

     

    Vanzarea Alum Tulcea: Balli a vandut producatorul de alumina BBG Alum pentru 9,5 milioane dolari catre omul de afaceri rus Vitali Masitchi, proprietarul Alro si Alprom Slatina. Noul proprietar a preluat si datoriile companiei, afacerea ajungand la peste 50 milioane dolari.

     

    Monopol pe faianTA: Grupul austriac Lasselsberger a achizitionat in numai cinci luni, in acest an, toti cei trei mari producatori de placi ceramice din Romania. Austriecii au preluat direct Sanex Cluj si Mondial Lugoj, iar in luna septembrie au cumparat grupul ungar Zalakeramia, proprietarul Cesarom Bucuresti.

     

    Mai multe cArAmizi: Producatorul austriac de materiale de constructii Wienerberger a achizitionat in primavara acestui an o fabrica de caramizi la Sibiu, pentru noua milioane de euro. Wienerberger detine deja o fabrica de caramizi langa Targoviste.

     

    Lafarge vinde varul: Lafarge a anuntat vanzarea diviziei de var catre compania Simcor Oradea.

    Tigla In atenTie: Tondach a preluat 85% din actiunile fabricii de tigla ceramica Cema Sibiu si a anuntat constructia unei alte fabrici, langa cea existenta, care va costa peste 23 milioane de euro.

    Kronospan a luat PAL-ul: Grupul Kronospan a preluat de la Frati doua fabrici de placi lemnoase din Sebes, intr-o afacere evaluata la 250 de milioane de euro.

     

    RAEF merge cu Domo: Romanian American Enterprise Fund (RAEF) a devenit actionar al Domo Retail, compania care detine reteaua de magazine Domo, in urma unei tranzactii de 10 milioane de euro.

     

    Nou-intrat: Fondul de investitii DBG Eastern Europe II a devenit actionar al lantului de retail Flanco, in urma unei investitii de 6,5 milioane euro.

     

    Vanzarea IRIDE: Parcul industrial IRIDE a fost cumparat de Immofinanz, cel mai mare fond austriac de investitii imobiliare, pentru o suma estimata la 35-40 de milioane de euro.

     

    Parc logistic: Fondul de investitii Europolis a incheiat un parteneriat cu compania italiana Cefin pentru construirea unui parc logistic in valoare de 75 de milioane de euro.

     

    Complex comercial vandut: Holdingul austriac Meinl European Land Limited a cumparat de la belgienii de la Liebrecht & wooD proiectul Militari Shopping Center cu 20 de milioane de euro.

     

    Inainte de finalizare: Complexul comercial City Mall din sudul Capitalei, dezvoltat de compania Sirius Investitii, controlata de oameni de afaceri israelieni, a fost achizitionat de Jaguar Development, detinuta de o firma din Israel si un om de afaceri grec, intr-o tranzactie de 25 de milioane de euro.

     

    Consolidare In internet: PCNET a fost preluat de grupul RCS&RDS pentru o suma estimata la 10 milioane de dolari, tranzactia urmand sa se finalizeze anul viitor.

     

    AchiziTia Comcereal: Fondul de investitii Broadhurst Investments a vandut gigantului american Cargill participatia de 71,1% din capitalul Comcereal Alexandria, intr-o tranzactie de aproape 20 de milioane de dolari.

     

    PepsiCo se extinde: Compania Snack Ventures Europe (SVE), un joint venture intre PepsiCo si producatorul din industria de morarit si panificatie General Mills din SUA, a preluat cel mai mare producator si distribuitor de snacksuri din Romania, Star Foods, companie cu capital elen.

     

    Din nou pe locul doi: Producatorul de bere SABMiller si-a recastigat locul doi pe piata, cu o cota de circa 20%, dupa preluarea fabricii Aurora Brasov.

     

    Cehii cumpArA conserve romaneSti: Hame, cel mai mare producator ceh de conserve si pateuri, a achizitionat 60% din Romconserv Caracal.

     

    Smithfield Si porcul romanesc: Smithfield, cel mai mare procesator de carne de porc din lume, a cumparat Com-Tim si detine 22% din Campofrio Alimentacion, prezenta in Romania prin Tabco-Campofrio.

     

    Cargill Si Bunica: Cargill a preluat afacerile cu ulei ale companiei Topway Industries (fabricile de la Podari si Craiova plus dreptul de folosinta a marcii „Bunica“), intr-o tranzactie care s-a ridicat la 30 de milioane de dolari.

     

    OTP intrA In forTA: In aprilie, banca ungara de economii OTP a cumparat intregul pachet de actiuni al Bancii Comerciale RoBank din Bucuresti, pentru suma de 47,5 milioane de dolari. OTP urmareste piata romaneasca pentru noi achizitii.

     

    DouA pe an: Omniasig Bucuresti a cumparat, pe rand, doua societati de asigurare – AGI Romania si Asirag Pitesti, formand in acest fel cel mai mare holding de asigurari din Romania.

     

    Ringier strange cotidiene: Ziarul Evenimentului Zilei a fost preluat de catre Ringier Romania, de la Gruner A Jahr, divizia de presa a grupului Bertelsmann, in urma tranzactiei realizate la nivel european prin care Bertelsmann a vandut catre Ringier toate ziarele sale din Europa Centrala si de Est.

  • Portocala mecanica

    Am avut un an palpitant, care s-a derulat, de la inceput la sfarsit, sub semnul alegerilor. In politica, teme dominante au fost integrarea europeana si coruptia – vor fi, cu siguranta, teme dominante si in 2005.

     

    ianuarie – O luna cu multe intrebari

    „Cine si unde l-a impuscat pe ministrul agriculturii?“ a fost prima intrebare „politica“ a anului 2004. A doua: cui ii serveste intrarea lui Gigi Becali in politica? Dar anuntata candidatura la Presedintie a Liei Roberts, o romanca devenita lider al filialei Nevada a Partidului Republican? O alta intrebare de inceput de an: va reusi Corneliu Vadim Tudor, liderul unui partid, PRM, catalogat drept extremist, sa-si schimbe imaginea inaugurand la Brasov o statuie a regretatului premier israelian Yitzak Rabin si semnand un contract cu firma de comunicare a evreului Eyal Arad?

     

    Tot la inceput de an, Alianta D.A. PNL-PD a obtinut, la a doua incercare, legalizarea juridica. Si tot cam pe atunci, fostul secretar general al PSD, Cozmin Gusa, a facut trecerea la PD, iar Consiliul Suprem de Aparare a Tarii a decis neconstitutionalitatea proiectului privind autonomia Tinutului Secuiesc.

     

    Prima bomba politica a anului a fost amorsata de baroneasa Emma Nicholson, raportor european pentru Romania, care a criticat sever incalcarea moratoriului asupra adoptiilor de copii si a Conventiei ONU privind Drepturile Copilului. Iar deputatul european Arie Oostlander, sustinut de baroneasa, a cerut suspendarea negocierilor de aderare pe motiv ca Romania „nu este un stat de drept“, din cauza „coruptiei inspaimantatoare“ si a „situatiei catastrofice a copiilor orfani“.

     

    „O fumigena“, a replicat premierul Adrian Nastase. Totusi, liberalul Calin Popescu Tariceanu a plecat la Bruxelles impreuna cu Gyorgy Frunda (UDMR) si Viorel Hrebenciuc (PSD) ca sa discute despre amendamentul Oostlander. In acelasi timp, insa, seful Delegatiei Comisiei Europene, Jonathan Scheele, atragea atentia ca Romania va avea probleme cu integrarea daca alegerile din 2004 nu vor fi castigate de un guvern democratic si nu va exista un stat de drept, care sa apere drepturile omului.

     

    In tara, Ion Iliescu se afla in fata unei probleme delicate: reabilitarea fostului general de Securitate Ion Mihai Pacepa. Cine sa faca acest lucru? Raspunsul lui Iliescu: „Nicolae Ceausescu“.

     

    februarie – Controversa Bechtel

    Comisia electorala a respins reformarea sistemului electoral, refuzand votul uninominal. Subiectul lunii ramane insa supararea Comisiei Europene, care cere investigatii in cazul Bechtel (atribuirea companiei americane, fara licitatie, a constructiei autostrazii Brasov-Bors, un contract de peste doua miliarde de dolari). Replica Aliantei PNL-PD:  cerem demisia Guvernului Nastase, care reprezinta „un obstacol in calea integrarii europene a Romaniei“.

     

    La randul lui, comisarul european pentru extindere face o declaratie nuantata: calendarul stabilit pentru aderarea la UE va fi respectat numai daca Romania isi respecta angajamentele asumate. Iar Raportul pentru 2003 al Departamentului american de Stat privind drepturile omului atrage atentia asupra coruptiei generalizate din Romania, o constanta a luarilor de pozitie a oficialilor americani.

     

    La Bucuresti incepe asaltul asupra primarului general al Capitalei, Traian Basescu: Petre Roman pleaca din PD, formand Forta Democrata, si provoaca desfiintarea grupului parlamentar al PD, motiv sa-l pomenim aici si pe Radu Vasile, care-si pierde functia de vicepresedinte al Senatului. Iar purtatorul de cuvant al Actiunii Populare, Mugur Ciuvica, il acuza pe liderul democrat ca ar fi fost informator al Securitatii. Basescu il da in judecata pe Ciuvica si cere cercetari. „Fumigene cusute cu ata alba“, comenteaza Mircea Dinescu, membru al  Colegiului CNSAS.

     

    martie – Trei probleme

    Guvernul capata un sef al cancelariei primului-ministru (Alin Teodorescu, de la IMAS) si trei ministri de stat:  Dan Ioan Popescu – economie, Ioan Rus – social, si fostul consilier prezidential Ioan Talpes – integrare europeana, justitie si aparare. In locul lui Talpes, la Cotroceni ajunge controversatul fost ministru al justitiei, Rodica Stanoiu. Tot acum incepe scurta epopee de candidat la Primaria Capitalei a lui Bogdan Niculescu Duvaz (aventura se va incheia dupa mai putin de doua luni, inainte de inceperea propriu-zisa a campaniei electorale).

     

    La Bruxelles, comisarul european Günter Verheugen cere ca lupta anticoruptie sa-i vizeze pe „pestii cei mari“, iar baroneasa Emma Nicholson declara: „Romania are trei probleme: coruptia, coruptia si coruptia. Daca aceste probleme sunt rezolvate, majoritatea celorlalte isi vor gasi un raspuns“. Un senator PSD, Traian Rece, este trimis in judecata pentru complicitate la delapidare. El ii cere ajutorul presedintelui Ion Iliescu, caruia ii aminteste ca i-a salvat viata de doua ori, la Revolutie.

     

    Doliu national, in 14 martie, in memoria romanilor morti in atentatele teroriste din Spania. Continua scandalul privind amplasarea Catedralei Mantuirii Neamului in Parcul Carol. Traian Basescu declara in fata deputatilor din Comisa pentru abuzuri ca nu va autoriza amplasarea catedralei, pentru a evita distrugerea parcului. „Baronii locali“ Nicolae Mischie si Constantin Bebe Ivanovici se autosuspenda din functiile de presedinte al PSD Gorj, respectiv PSD Ilfov, pentru a permite PNA sa-i ancheteze. „Frectie la un picior de lemn“, comenteaza presedintele executiv al PD, Emil Boc, care spune ca, daca ar fi fost bine intentionati, ar trebui sa renunte la functiile publice. La finalul lunii martie, fostul director general al postului Realitatea TV, Dan Andronic,  devine director al campaniei electorale a PSD, analistul Dan Pavel devine consilier politic al Partidului Noua Generatie, iar Ion Iliescu il contrazice pe Adrian Nastase: veniturile care nu pot fi justificate ar trebui confiscate, nu impozitate cu 90%.

     

    aprilie – In sfarsit, membri ai NATO

    Luna aprilie a inceput cu o zi libera, pe 2 aprilie, pentru marcarea aderarii la NATO. Pe atunci purtator de cuvant al Aliantei PNL-PD, Calin Popescu Tariceanu pomeneste pentru prima oara despre posibilitatea unor alegeri anticipate „daca nici PSD, nici Alianta nu vor putea forma Guvernul dupa scrutinul din noiembrie“. Opozitia avertizeaza tot mai insistent asupra riscului fraudarii alegerilor locale. In replica, Nastase anunta ca guvernul a angajat un birou de avocatura pentru a-i da in judecata pe toti cei care mai fac asemenea acuzatii. „O incercare de intimidare a opozitiei“, riposteaza reprezentantii Aliantei PNL-PD. Nou avertisment si din partea Occidentului: ambasadorul Marii Britanii, Quinton Quayle, spune ca „in cercurile Uniunii Europene si-a facut loc scepticismul in privinta Romaniei“.

     

    La Bucuresti incepe sa se vorbeasca din nou despre Miron Cozma. Ministerul Justitiei da aviz negativ ultimei cereri de gratiere a lui Miron Cozma. „Decizia finala apartine insa sefului statului“, arata surse oficiale. La Arad, circa 7.000 de persoane participa la inaugurarea Parcului Reconcilierii romano-maghiare si la dezvelirea Statuii Libertatii. Iar la Bacau, pentru a evita „speculatiile si interpretarile“, primarul Dumitru Sechelariu isi anuleaza audientele, in care, de obicei, oferea cate 500 milioane de lei pentru „nevoiasii orasului“. In sfarsit, decizia Uniunii Civice Maghiare (UCM) de a participa cu liste proprii la alegerile locale „are in spate forte din tara si strainatate“, considera senatorul UDMR Eckstein Kovacs Peter. In sprijinul UDMR vine si decizia Inaltii Curti de Casatie, care  confirma ho-tararea Biroului Electoral Central prin care UCM nu poate participa la alegeri.

     

    Mai – Miscari de trupe inaintea localelor

    Prea cald pentru luna mai. Cel putin pentru selectionerul Anghel Iordanescu, care, aflat inca in proces cu alt politician, Gigi Becali, intra in PSD, devine  vicepresedinte al organizatiei Ilfov si candidat in alegerile locale. Cu o luna inainte de alegeri, „iepurele“ Duvaz ii lasa locul ministrului de externe Mircea Geoana ca sa se bata cu Traian Basescu pentru fotoliul de primar al Capitalei. Geoana devine si presedinte executiv al PSD Bucuresti.

     

    Un alt ministru important, Ioan Rus (Interne), se lanseaza in lupta cu democratul Emil Boc, pentru Cluj. Aceste candidaturi „induc o perturbatie majora“ in procesul electoral, spune Corneliu Vadim Tudor, care arata ca ministerele celor doi au atributii in desfasurarea alegerilor. O alta problema sesizata de Opozitie: doi dintre ministrii implicati in negocierile cu Uniunea Europeana intra, timp de o luna, in concediu. Unul dintre capitolele grele: Justitia si afacerile interne. Intre timp, seful Delegatiei Comisiei Europene la Bucuresti, Jonathan Scheele, estimeaza ca peste 80% dintre magistratii romani considera ca independenta justitiei este „inexistenta sau ineficienta“.

     

    Theodor Stolojan il roaga „staruitor“ pe Ion Iliescu sa nu faca vizite de lucru in perioada electorala in orasele in care candideaza pesedisti pentru un nou mandat. „Aceste intalniri fac parte din activitatile curente ale sefului statului“, ii raspunde administratia prezidentiala. Vom cere suspendarea din functie pentru incalcarea Constitutiei, spune Alianta. „Politizare excesiva si demagogie“, vine replica presedintelui.

     

    Comisia electorala decide ca presedintele Ion Iliescu poate candida ca independent pe listele unui partid politic si poate participa la campania electorala a partidului respectiv. Hrebenciuc: „Nu inseamna ca seful statului ar fi mai putin echidistant in cele doar 30 de zile ale campaniei electorale“. Adrian Nastase: „Il vad pe Ion Iliescu ocupand din nou prima pozitie in PSD“. Accidentul de la Mihailesti e o bomba cu efect electoral pentru PSD. Theodor Stolojan denunta o „grava lipsa de responsabilitate a statului“ in acest caz si spune ca „unii ministri ar trebui sa-si dea demisia“. „Un asemenea gest nu ar repara pierderile umane“, comenteaza presedintele Iliescu.

     

    iunie – Socul alegerilor locale

    Asociatia Pro Democratia anunta ca PSD a cheltuit aproape un milion si jumatate de dolari cu reclama stradala si in presa in campania electorala pentru Bucuresti. Fara prea mult succes, pentru ca Traian Basescu castiga din primul tur, iar patru din cele sase sectoare revin Aliantei PNL-PD, formatiune care obtinea si majoritatea in Consiliul General. „Prin votul lor, bucurestenii au transmis PSD un semnal clar si un mesaj explicit si fara echivoc pe care partidul si-l asuma“, declara presedintele PSD Bucuresti, Dan Ioan Popescu. „Rezultatele au fost mai slabe decat cele asteptate“, recunoaste si Adrian Nastase.

     

    Basescu si Stolojan atrag atentia membrilor PNL si PD sa nu faca nici un fel de intelegeri cu PSD si fac un apel public catre PUR si PRM pentru asigurarea majoritatii in consiliile locale si judetene, in vederea eliminarii „baronilor“ din administratia locala. In general, insa, acolo unde au putut, PRM si PUR au alcatuit majoritati alaturi de PSD. Turul al doilea se anunta aprig la Cluj (unde candidatul PSD Ioan Rus demisioneaza din Guvern ca sa se concentreze asupra scrutinului, dar pierde in fata democratului Emil Boc), la Bacau (unde Dumitru Sechelariu va fi infrant la scor de Romeo Stavarache, PUR) si in alte orase importante.

     

    Reprezentantii Aliantei anunta ca PNL si PD au castigat 20 municipii resedinta de judet, plus Bucuresti si patru sectoare ale Capitalei (54,5%), PSD, 13 mandate (29,5%) UDMR, 3 mandate (6,8%), PNTCD, PUR, FDGR si un independent, cate 1 mandat. Vicepresedintele PSD Viorel Hrebenciuc: „Erodarea PSD s-a produs la nivelul municipiilor resedinta de judet, unde PD a castigat mai mult in Ardeal, iar PNL in Moldova“. Vicepresedintele PSD Victor Ponta: „PSD a primit un avertisment serios. Daca nu facem schimbari de fond, riscam sa pierdem generalele“. Intre timp, Asociatia Pro Democratia anunta ca PSD a cheltuit peste 3 milioane de dolari pentru publicitate electorala in presa scrisa, mai mult decat toate celelalte partide si candidatii independenti la un loc.

     

    Primele victime ale alegerilor: Dumitru Sechelariu iese din PSD si intra in PNG, fratele lui, Sergiu Sechelariu, pleaca din functia de secretar de stat in Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului, dupa un scandal legat de alocarea discretionara de fonduri si sprijinul acordat fratelui sau in campania electorala, Mircea Geoana e inlocuit din functia de presedinte executiv al PSD Bucuresti. Ramas primar si rezolvandu-si intrucatva problemele cu PNA, Marian Vanghelie se intoarce in PSD.

     

    iulie – Stefan cel Mare intra in politica

    Cu ocazia ceremoniei de comemorare a lui Stefan cel Mare, Manastirea Putna e transformata de SPP intr-o fortareata. Iliescu, Nastase si alti oameni politici asista din curtea manastirii, in vreme ce pelerinii sunt trimisi in curtea exterioara sau pe dealurile din imprejurimi. „Masuri excesive“, comenteaza Biserica Ortodoxa Romana, in vreme ce arhiepiscopul Pimen al Sucevei si Radautilor e mult mai dur in exprimare. Suparat, Ion Iliescu solicita scuze publice pentru „jigniri“. In loc de scuze, IPS Pimen revine cu precizari: „Nu poti sa ai pretentii de credinta“ la persoane care 50 de ani „au fost sub comunisti“ si „sunt absolventi de Stefan Gheorghiu“, care „fac cruci mari de dragul de a fi filmati, sa-i vada lumea la televizor“.

     

    PUR renunta sa mai sustina candidatura Liei Roberts si il propune pe Codrut Seres. Ulterior, va renunta si la acesta, in favoarea lui Adrian Nastase. Care „dispare“ pentru o zi, pe fondul zvonurilor privind demisia sa. Revine insa in direct si la o ora de varf, confirmand ca a intentionat sa demisioneze, ca asumare a rezultatelor din locale si ca semnal al schimbarilor radicale in partid, dar ca a renuntat la acest gand. In schimb, anunta o remaniere guvernamentala, care afecteaza cinci ministri. „Conflictul dintre Adrian Nastase si Ion Iliescu, precum si criza de la nivelul PSD nu au fost dezamorsate total“, declaratia premierului aratand doar „o amanare a bataliei pentru putere“, puncteaza Traian Basescu.

     

    La mijlocul lunii, ambasadorul SUA, Michael Guest, spune din nou ca „problema coruptiei in Romania afecteaza si interesele SUA si limiteaza relatiile pe care Statele Unite vor sa le aiba cu Romania“. La scurt timp, Adrian Nastase e primit la Casa Alba de presedintele american George W. Bush si la Kremlin de Vladimir Putin, caruia ii propune un „parteneriat strategic cu Rusia“.

     

    august – Replici de vacanta

    Romania in vacanta. Viata politica, insa, fierbe. Viorel Catarama e exclus de pe toate listele parlamentare, pe motiv ca imaginea lui ar afecta campania electorala a Aliantei. Gheorghe Ciuhandu devine presedinte al PNTCD. Nicolae Vacaroiu anunta ca PSD va recurge la campania negativa. PNA ii trimite in judecata pe Traian Basescu si alte 80 de persoane in dosarul „Flota“ si pe senatorul PNL Radu F. Alexandru, acuzat de coruptie de un consilier al lui C.V. Tudor. In acest timp, Adrian Nastase anunta in comuna Malini ca va candida la Presedintia Romaniei, apoi incepe seria atacurilor dure la adresa lui Stolojan („e sustinut de mafia financiar- bancara“, e o „marioneta a lui Traian Basescu“, „e dominat de interese meschine“ si s-a indepartat de „dimensiunea bunului-simt, spatiul realitatii si limitele logicii“.)

     

    De la noul ambasador american, Jack Dyer Crouch II, aceleasi declaratii ca si de la predecesorul sau: „Rezolvarea problemei coruptiei este esentiala pentru ca Romania sa fie pusa in pozitia de a fi competitiva la nivel global“. Ion Iliescu, pe care congresul extraordinar al PSD il cheama la conducerea partidului si pe listele de candidati pentru Senat, face o declaratie-soc: „Retrocedarea padurilor a fost o prostie istorica“.

     

    septembrie – Canalul Bistroe si curatenia de dinaintea campaniei

    In septembrie, Senatul solicita interventia comunitatii internationale in cazul Canalului Bistroe, iar Ion Iliescu respinge ideea ca aceasta criza reprezinta un esec al diplomatiei romane. Intre timp, ministrul de externe primeste o noua nominalizare, de data aceasta pentru functia de premier.

     

    Au loc alegerile preliminare din interiorul PSD. „O operatiune de imagine. Sistemul de vot electronic este riscant, iar lipsa unei prevederi privind vechimea in partid a electorilor duce la lipsa unui control serios asupra corpului de alegatori“, comenteaza Asociatia Pro Democratia. PUR decide sa participe in alegeri impreuna cu PSD, ceea ce-i determina pe mai multi alesi locali ai PUR sa paraseasca partidul. Printre ei, primarul Bacaului, Romeo Stavarache.

     

    Ion Iliescu il critica pe Nastase („PSD si-a pierdut identitatea si fizionomia“ deoarece presedintele partidului este si premier) si merge la Montreal, unde, la inaugurarea Pietei Romania, este huiduit si lovit cu o bucata de branza.

     

    PSD infiinteaza o comisie interna pentru a le gasi locuri de munca parlamentarilor care nu vor mai obtine un nou mandat, Partidul Romania Mare, Partidul Blocul National Democrat (PBND) si Blocul National Sindical (BNS) – protocol de colaborare pre-electorala, electorala si post-electorala, iar negocierile de fuziune PNTCD-Actiunea Populara cad din cauza cererii imperative a AP de a-l numi pe Emil Constantinescu intr-o functie de conducere, afirma Gheorghe Ciuhandu. In sfarsit, Traian Basescu devine sef al campaniei electorale a Aliantei PNL-PD. Obiective principale: 51% in parlamentare si victoria in prezidentiale.

     

    Parlamentul numeste noul Consiliu de Administratie al BNR, condus de Mugur Isarescu (guvernator si presedinte al CA al BNR), Florin Georgescu (prim-viceguvernator si vicepresedinte al CA), Eugen Dijmarescu si Cristian Popa (viceguvernator). Iar MApN confirma ca a trimis Judecatoriei sectorului 2 un document clasificat referitor la Traian Basescu, la solicitarea „concreta“ a instantei, iar la CNSAS a trimis un alt raspuns, pentru ca primise un alt tip de cerere.

     

    octombrie – Lotul prezidentiabililor, la BEC

    Ziua de 2 octombrie este cea in care Theodor Stolojan s-a retras din cursa prezidentiala, invocand motive de sanatate. Basescu i-a multumit si a izbucnit in lacrimi. A doua zi, a spus ca starea de sanatate a lui Stolojan nu e asa de grava, problema fiind stresul provocat de santajul politic „al unui sistem ticalosit“. Trei zile mai tarziu, pe 6 octombrie, Basescu devine candidatul Aliantei la Presedintie. El exclude orice colaborare post-electorala cu Adrian Nastase, in calitate de premier, in cazul in care va castiga prezidentialele, iar PSD ar castiga parlamentarele.

     

    Cam in acelasi timp in care C.V. Tudor isi anunta candidatura, Andrei Plesu si Mircea Dinescu demisioneaza din Colegiul CNSAS, protestand fata de faptul ca votul Colegiului a decis ca liderul PRM nu ar fi facut politie politica, desi documentele primite de la SRI demonstrau contrariul. Raportul de tara al Comisiei Europene arata ca Romania dispune de statutul de economie de piata functionala si atrage, din nou, atentia asupra coruptiei generalizate.

     

    PSD isi lanseaza candidatii pentru Parlament, fara sa spuna cine sunt acestia, Victor Ponta critica scoaterea tinerilor de pe liste, desi se calificasera in preliminarii, conducerea PD il nominalizeaza pe Calin Popescu Tariceanu pentru functia de premier si exclude de pe liste sapte dintre candidatii propusi anterior, ca urmare a semnalelor de la Coalitia pentru un Parlament curat. Listele provizorii ale candidatilor considerati incompatibili: 110 din partea PSDAPUR, 12 din partea Aliantei. „Este un atac politic al Aliantei, care se ascunde in spatele doamnei Alina Mungiu-Pippidi“, replica cei din PSD. Unii dintre ei dau in judecata reprezentantii societatii civile.

     

    Intrecere la BEC: cine se inscrie primul? In ordinea sosirii: Adrian Nastase, Traian Basescu, C.V. Tudor. Alti candidati: Gigi Becali, Marko Bela, Petre Roman, Gheorghe Ciuhandu si altii, in total, 12 persoane. Si tot de la BEC, veste buna pentru UDMR: Uniunea Civica Maghiara (UCM) nu va putea participa la alegerile parlamentare, decide Parchetul dupa verificarea semnaturilor de sprijin.

     

    La sfarsitul lunii, Iliescu rosteste in Parlament discursul privind starea natiunii si anunta ca se va implica in campania electorala „pentru partid“. A doua zi participa la lansarea candidatilor la Polivalenta. Vadim se lanseaza la Sala Palatului, iar Basescu la Constanta.

     

    IPS Pimen schimba placa, apreciind drept „judicioasa si multumitoare“ improprietarirea Arhiepiscopiei Sucevei si Radautilor cu 90.000 de hectare de padure. Prin fapta sa, premierul Adrian Nastase „s-a inscris in randul marilor ctitori si ocrotitori ai manastirilor si bisericilor-monumente istorice“, spune Pimen.

     

    noiembrie – Remiza electorala

    Raportul Comisiei Internationale pentru Studierea Holocaustului in Romania: in tara noastra a avut loc Holocaust, ca urmare a „antisemitismului cu radacini adanci in istoria politica si culturala a tarii“. Iliescu: statul roman isi asuma responsabilitatile.

     

    Ion Tiriac ii da lui Adrian Nastase o limuzina Mercedes S 500, la inaugurarea celei de-a 402-a sali de sport construita prin programul guvernamental, platind un pariu pierdut cu premierul. Nou episod in cazul Miron Cozma: senatorul PSD Adrian Paunescu pledeaza pentru scurtarea pedepsei cu inchisoarea a fostului lider sindical, iar senatorul PRM Doru Liviu Bindea cere gratierea. Raspunsul lui Ion Iliescu: „E posibil sa ma mai gandesc“.

     

    PSD lanseaza o tema inedita in dezbaterea electorala: raportarea la homosexualitate. Totul porneste de la o declaratie a lui Traian Basescu („Nu sunt un suporter al casatoriilor intre homosexuali, dar nu ma opun optiunii fiecaruia“). „Casatoria intre homosexuali si adoptiile de copii de catre cuplurile homosexuale sunt inadmisibile“, afirma Nastase. Totusi, liderul PSD nu accepta dezbateri fata in fata cu Traian Basescu, decat inainte de turul II. Intre timp, Traian Basescu e inculpat in 500 dosare penale.

     

    Doar Uniunea PSDAPUR si Alianta PNL-PD au depus liste complete cu candidati. Iliescu participa la campania electorala, alaturi de candidatii PSD, pentru ca, zice el, „am datoria fata de tara sa-i indrum pe oameni spre ceea ce cred eu ca e bine“. „Ce incalc, care neutralitate? Draga, eu nu sunt Elvetia, sunt presedintele Romaniei“, spune Iliescu. BEC respinge contestatia Aliantei prin care se solicita interzicerea afisarii posterelor electorale cu Iliescu sub sigla PSDAPUR.

     

    Fostul lider PSD Gorj, Nicolae Mischie, da in judecata PSD pentru folosirea, intr-un clip electoral, a imaginii sale iesind din sediul PNA, in timp ce vocea lui Adrian Nastase spune: „Am declansat lupta anticoruptie cu ajutorul PNA“. Cu cinci zile inainte de alegeri, ziarele publica stenograme ale sedintelor conducerii PSD, in care liderii partidului discuta, printre altele, despre modalitati de control al presei si dosare penale folosite in scop politic.

     

    Alegerile parlamentare sunt castigate de Uniunea PSDAPUR, dar Alianta PNL-PD si PRM acuza o serie de fraude care „au afectat scorul electoral cu 3-5%“ (Basescu). Un democrat proaspat ales in Senat este dat afara din partid pentru ca a votat la mai multe sectii. Pro Democratia anunta retragerea observatorilor, motivand ca legislatia este prea permisiva. In data de 30 noiembrie, Traian Basescu face o declaratie-soc, cerand anularea alegerilor. El acuza Directia de statistica de favorizarea unei fraude prin softul pus la dispozitia BEC.

     

    Institutul National de Statistica respinge acuzatiile si explica fluctuatiile prin faptul ca unele sectii au refacut procesele-verbale completate gresit. Ion Iliescu il acuza pe Basescu ca a procedat intr-o „maniera iresponsabila si anti-nationala“, care compromite Romania „in ochii lumii“. Iese la rampa presedintele BEC, Emil Ghergut: „Nu e permis sa aduci asemenea acuzatii numai de dragul de a castiga, pentru ca n-ai castigat din turul I, asa cum se lauda Basescu“. Alianta cere sanctionarea lui, la Consiliul Superior al Magistraturii, pentru partizanat politic.

     

    decembrie – Romania lui Basescu invinge Romania lui Nastase

    Evenimentul cel mai important al lunii decembrie a fost turul al doilea al prezidentialelor, castigat la limita de Traian Basescu. In premiera, trei sondaje facute la iesirea de la urne dadeau acelasi rezultat la ora 21.00: egalitate perfecta. S-a spus ca n-au avut curaj, ca cele trei institutii s-au inteles intre ele sa nu riste indicand un castigator. „Exista doua Romanii, una rurala si una urbana“, a declarat Adrian Nastase in discursul de acceptare a infrangerii.

     

    De partea cealalta, Traian Basescu a anuntat ca se bazeaza pe axa Washington-Londra-Bucuresti si ca il va nominaliza pe Calin Popescu Tariceanu pentru functia de premier, lucru pe care l-a si facut, o saptamana mai tarziu. Negocierile pentru alcatuirea Guvernului au fost pe muchie de cutit. Decisiv a fost unul dintre ultimele gesturi ale lui Ion Iliescu, ca presedinte, acela de a-l gratia pe Miron Cozma, alaturi de un fost colonel de militie, implicat in reprimarea revolutiei, de un fost consilier guvernamental condamnat pentru coruptie si de alte 41 de persoane.

     

    „Ne-a impins, parca intentionat, de partea cealalta a baricadei“, declara, socat, Marko Bela, al carui partid, UDMR, devenea astfel aliat al Aliantei pentru formarea Guvernului. Traian Basescu refuza sa calatoreasca la Bruxelles in acelasi avion cu Ion Iliescu, din cauza gratierii, pentru parafarea incheierii negocierilor de aderare. A doua zi, de la Bruxelles, Iliescu revoca gratierea, socand pentru a doua oara Romania.

     

    Sefia celor doua Camere revine, prin vot, PSD (Nicolae Vacaroiu la Senat si Adrian Nastase la Camera Deputatilor), iar consilieri prezidentiali au fost numiti Theodor Stolojan, Andrei Plesu, Renate Weber, Adriana Saftoiu si Claudiu Saftoiu.

BusinessMagazin