BusinessMagazin

Blog

  • Ciucu, oficial candidat PNL la Primăria Capitalei: Vreau să fac din Bucureşti proiectul vieţii mele

    Ciprian Ciucu şi-a depus oficial candidatura pentru Primăria Municipiului Bucureşti, afirmând că se implică cu „multă încredere” şi dorinţa de a transforma capitala într-un oraş bine pus la punct în toate sistemele publice.

    „Vreau ca oraşul nostru să fie bine întreţinut, de la curăţenie şi siguranţă, până la transportul public şi sistemul de termoficare. Experienţa mea ca primar de sector şi consilier general îmi permite să mă apuc imediat de treabă”, a declarat Ciucu.

    El şi-a prezentat viziunea pentru Bucureşti, un oraş în care bucureştenii să se simtă bine, să iasă în parcuri întreţinute, să se plimbe pe străzi curate şi să respire aer curat.

    Ciucu afirmă că vrea să fie primar general şase ani şi jumătate, subliniind că proiectele mari necesită timp, licitaţii şi planificare riguroasă, aşa cum s-a întâmplat în Sectorul 6.

    Preşedintele PNL, Ilie Bolojan, a venit alături de Ciucu, subliniind că acesta este „cel mai bun candidat pe care Partidul Naţional Liberal îl putea propune”. Bolojan a evidenţiat experienţa lui Ciucu în administrarea Sectorului 6, modul în care a demonstrat integritate în gestionarea fondurilor publice şi ataşamentul său faţă de Bucureşti, afirmând că are capacitatea de a „pune la punct capitala ţării”.

    Ciucu s-a arătat încrezător în şansele sale electorale, declarând că îşi doreşte să facă din Bucureşti „proiectul vieţii mele” şi considerând candidatura sa o „mare onoare”.

  • Producătorul de aluminiu Alro Slatina a raportat în primele nouă luni din 2025 o cifră de afaceri de 3 miliarde lei, în creştere cu 17% , susţinută de preţurile mai mari la aluminiu şi de o cerere îmbunătăţită. Profitul net s-a redus la 1,8 mil.lei

    Compania Alro Slatina, unul dintre cei mai mari producători de aluminiu integraţi pe verticală din Europa, a raportat în primele nouă luni din 2025 o cifră de afaceri de 3 miliarde lei, în creştere cu 17% ,  susţinută şi de preţurile mai mari la aluminiu şi de o cerere îmbunătăţită.

    “Rezultatele obţinute în primele nouă luni ale anului demonstrează puterea modelului nostru de afaceri şi eficacitatea strategiei noastre într-un mediu economic provocator. Aceste performanţe sunt rezultatul a două direcţii strategice majore care au ghidat dezvoltarea ALRO. Primul se concentrează pe investiţii continue în tehnologie, eficienţă operaţională şi dezvoltarea oamenilor, factori care au permis companiei să-şi optimizeze procesele, să-şi diversificeportofoliul de produse şi să se concentreze pe sectoare cu valoare adăugată ridicată, cum ar fi aerospaţial, auto şi apărare, unde cererea continuă să crească. A doua direcţie strategică este reprezentată de politica noastră comercială, construită pe o înţelegere profundă a dinamicii pieţei internaţionale şi pe parteneriate pe termen lung cu clienţii noştri, care ne-au permis să valorificăm această cerere în creştere într-un mod sustenabil şi profitabil”, a declarat Marian Năstase, preşedintele Consiliului de Administraţie, ALRO. “

    În schimb, impactul preţurilor mai mari ale materiilor prime şi utilităţilor, cuplat cu ratele ridicate ale dobânzilor, a condus la rezultate nete mai mici, respectiv un profit net de 1,8 milioane lei, comparativ cu profitul de 4,5 milioane lei în T1- T3 2024, după deducerea sumei de 122 de milioane lei din vânzarea certificatelor de CO2.

    Strategia de investiţii a grupului a dus la vânzări mai mari pentru plăci pentru industria aeronautică şi de apărare, punând o bază solidă pentru creşterea viitoare în acest sector, se arată în raportul publicat la BVB. Vânzările segmentului de aluminiu prelucrat au crescut cu 15% în primele nouă luni ale anului 2025, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2024. La rândul său, segmentul aluminiului primar a înregistrat o creştere a vânzărilor de 19% în perioada analizată.

    Grupul a continuat să implementeze proiecte strategice de investiţii, printre care punerea în funcţiune a unui nou cuptor electric pentru îmbătrânirea plăcilor din aliaj de aluminiu, în urma unei investiţii de 11,6 milioane de lei. 

    Principalele pieţe de desfacere pentru produsele ALRO sunt Uniunea Europeană, dar compania are exporturi şi în SUA şi Asia.

    ALRO este o subsidiară a Vimetco PLC (Republica Cipru). Structura acţionarilor ALRO este: Vimetco PLC (54,19%), Pavăl Holding (23,21%), Fondul Proprietatea (10,21%) şi alţii (12,39%).

    Grupul ALRO este format din ALRO S.A. – producătorul de aluminiu, Alum S.A. – producătorul de alumină, Vimetco Extrusion S.R.L. – producător de aluminiu extrudat, Conef S.A. – societate de tip holding şi de management, Vimetco Trading – vânzări de aluminiu, Stocare Energie Slatina S.A. – producţie energie electrica, CCGT- Power Işalniţa – asociat şi Stocare Energie Tulcea (SET Tulcea S.A.) – asociat.

  • Dominic Fritz a primit aviz pozitiv pentru cetăţenia română: România, gata, sunt unul de-al tău!

    Liderul USR şi primarul Timişoarei, Dominic Fritz, a anunţat joi că a primit aviz pozitiv pentru obţinerea cetăţeniei române. Politicianul de origine germană a transmis un mesaj pe reţelele sociale, în care le-a mulţumit românilor şi ţării pe care o numeşte deja „acasă”.

    „România, gata, sunt unul de-al tău! Am trecut de proba de interviu şi am primit aviz pozitiv pentru obţinerea cetăţeniei române. Mulţumesc, România, că m-ai primit în casa ta acum 22 ani. M-ai făcut adult, m-ai făcut european, m-ai făcut mai tenace, mai călduros, mai inventiv. Iar acum m-ai făcut român cu acte în regulă”, a scris Dominic Fritz.

    Acesta a precizat că următorul pas este depunerea jurământului de credinţă faţă de statul român: „Urmează depunerea jurământului, la proxima ocazie. Trăiască România, trăiască Europa!”.

    Dominic Fritz, născut în Germania, a venit în România în 2003, implicându-se în proiecte civice şi sociale. În 2020, a fost ales primar al Timişoarei, devenind primul cetăţean străin ales într-o funcţie de primar în România.

  • California revocă 17.000 de permise de conducere comerciale pentru imigranţi

    Anunţul vine în urma criticilor dure din partea administraţiei Trump cu privire la California şi alte state care acordă licenţe persoanelor aflate ilegal în ţară. Problema a intrat în atenţia publicului în august, când un şofer de camion neautorizat în SUA a făcut o întoarcere ilegală şi a provocat un accident în Florida, în care au murit trei persoane, potrivit AP.

    Secretarul pentru transporturi, Sean Duffy, a declarat miercuri că acţiunea Californiei de a revoca aceste permise reprezintă o recunoaştere a faptului că statul a acţionat necorespunzător, chiar dacă anterior şi-a apărat standardele de licenţiere. California a lansat revizuirea permiselor de conducere comerciale emise după ce Duffy şi-a exprimat îngrijorarea.

    „După săptămâni în care au susţinut că nu au făcut nimic greşit, Gavin Newsom şi California au fost prinşi în flagrant. Acum, că le-am expus minciunile, 17.000 de licenţe de transport rutier emise ilegal sunt revocate”, a spus Duffy, referindu-se la guvernatorul statului. „Acesta este doar vârful aisbergului. Echipa mea va continua să forţeze California să demonstreze că i-a îndepărtat pe toţi imigrantii ilegali de la volanul camioanelor şi autobuzelor şcolare.”

    Biroul lui Newsom a declarat că toţi şoferii ale căror permise sunt revocate aveau autorizaţii de muncă valabile din partea guvernului federal. Iniţial, biroul său a refuzat să dezvăluie motivul exact al revocării permiselor, spunând doar că acestea încălcau legea statului.

    Ulterior, biroul său a dezvăluit că legea statului la care se referea prevedea că permisele expiră la, sau înainte de încetarea statutului legal al unei persoane de a se afla în Statele Unite.

  • Din cauza inflaţiei mari, după „transferarea aproape integrală“ a majorării TVA în preţuri, dobânda-cheie închide 2025 în stagnare, la 6,5%

    ♦ Dobânzi mai mici putem vedea posibil în primăvara lui 2026, cred unii analişti.

    După ce inflaţia a urcat în ultimele luni aproape de 10% în urma creşterii fiscalităţii, BNR anticipează acum o „scă­dere modestă“ a inflaţiei în următoarele trei trimestre, şi pe o „traiectorie fluctuantă şi semnificativ mai ridicată“ decât cea din proiecţia precedentă din cauza efectelor „peste aşteptări“ ale expirării la 1 iulie a schemei de plafonare a preţului la energia electrică şi ale majorării TVA şi a accizelor de la 1 august.

    În aceste condiţii, boardul BNR a decis să menţină dobânda-cheie şi la ultima şedinţă de politică monetară din anul 2025 la 6,5%, nivel stabilit în august 2024. BNR vorbeşte acum de „transferarea aproape integrală“ a ma­jorării cotelor de TVA asupra preţurilor de consum“, inclusiv pe fondul rezilienţei cererii pe anumite segmente.

    În privinţa economiei, datele indică o cvasistagnare a activităţii economice pe ansamblul în S2/2025, asociată însă cu o creştere a dinamicii anuale a PIB în T3/2025.

    Cât priveşte creditarea, BNR menţionează că „dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat şi-a prelungit descreşterea“ în septembrie 2025, ajungând la 7,5%, de la 8% în august, în principal sub influenţa scăderii variaţiei împrumuturilor companiilor, dar şi în condiţiile în care ritmul creditului în lei pentru locuinţe şi-a stopat ascensiunea, iar cel al creditul în lei pentru consum a continuat să-şi reducă nivelul de două cifre.

    În perspectivă, BNR poate reduce dobânda-cheie de-abia în anul 2026, posibil în primăvară, după cum cred unii analişti.

  • „Nu mai merge şi aşa”: Platforma care încearcă să repare haosul din fotovoltaice înainte ca acesta să se transforme într-o criză

    Lucian Toader a văzut din interior cum piaţa fotovoltaică din România a crescut accelerat, dar fără infrastructura de încredere din spate. A crescut de la câteva zeci de mii de prosumatori la peste 250.000, iar sub această creştere stau montări defecte, riscuri de incendiu şi bani aruncaţi. Alt.Real a apărut exact pentru a umple acest gol înainte ca nota de plată să vină peste 2–3 ani, când problemele tehnice vor deveni vizibile, spune el.

    „Nu avem transparenţă, validare şi educaţie în piaţă” — acesta e punctul zero din care a pornit Alt.Real. Lucian Toader, fondatorul platformei, spune că ideea a venit după ani de lucru direct atât cu clienţii, cât şi cu firmele de instalare, exact în perioada în care piaţa a explodat: „Am prins saltul de la câteva zeci de mii de prosumatori la peste 250.000… Problemele sunt foarte mari şi vor deveni din ce în ce mai vizibile în următorii 2–3 ani”. Alt.Real este o platformă care verifică firmele de instalare din sectorul fotovoltaic şi validează doar pe cele care respectă standardele tehnice, pentru ca beneficiarii să ştie cu cine este sigur să lucreze. În paralel, traduce ofertele şi contractele pe înţelesul clienţilor — explică riscurile, diferenţele tehnice şi costurile reale. Iar în fundal, iniţiază un program naţional de educaţie şi prevenţie pentru ca piaţa să nu se prăbuşească sub propriile greşeli. Investiţiile de până acum în platforma lansată în octombrie 2025 au ajuns la peste 200.000 de euro, iar până la finalul acestui an, veniturile lunare recurente estimate sunt previzionate la circa 100.000 de euro. Care este motivul pentru care s-a ajuns la haosul din industrie? Certificările nu spun nimic despre calitate — „O certificare ANRE nu spune nimic… E doar permisiunea de a instala” — iar concurenţa pe preţuri mici „imposibil de atins de o firmă profesionistă care face lucrurile corect”, observă Lucian Toader. Clienţii – cred că fac economie fără să vadă riscurile reale: „Economiseşti acum 200 de euro… şi rişti zeci şi sute de mii de euro plus siguranţa ta”.

    Toader aduce şi date externe pentru a arăta că problema nu este „o impresie”, ci un fenomen documentat. Intertek — o organizaţie internaţională de testare şi certificare — a inspectat 600 de sisteme fotovoltaice rooftop comerciale în 14 ţări considerate mature în domeniu (SUA, Germania, Spania etc.). Rezultatul: „peste 90% cu probleme serioase de montaj” — probleme care cresc semnificativ riscul de incendiu şi reduc producţia reală faţă de cea estimată. Dacă pieţe dezvoltate, cu standarde mai vechi şi mai bine reglementate, au ajuns la un asemenea procent de defecte, spune Toader, România — unde piaţa este „emergentă, haotică, fără verificare şi cu presiune mare pe preţ” — va produce efecte şi mai grave. „Nu mai putem să continuăm cu «merge şi aşa» — pentru că ceea ce astăzi nu se vede în 2–3 ani va costa enorm: bani, siguranţă şi încredere.” De aici misiunea Alt.Real: transparenţă, validare şi educaţie la scară mare. Pe lângă verificarea tehnică, echipa pregăteşte un Program Naţional de Educaţie, Prevenţie şi Consum Responsabil, cu parteneriate „cu Ministerul Educaţiei, Ministerul Mediului şi cele mai mari universităţi”, pentru „un impact de sute de mii de elevi şi studenţi pe termen lung”. Pentru fondator, educaţia nu este accesoriu: „Educaţia este pilonul zero al oricărei tranziţii verzi sănătoase”. Lucian Toader spune că diferenţa dintre Alt.Real şi un simplu marketplace stă în mecanismul de verificare: „Validarea Alt.Real nu este o etichetă pusă din pix, ci un proces bazat pe transparenţă şi dovezi. Noi centralizăm toate datele publice pentru toate firmele de instalare din România — date financiare, autorizaţii, expertiză, echipamente — şi acolo unde este nevoie le traducem în termeni simpli ca să fie inteligibile pentru un beneficiar obişnuit”. 

    Ce face, concret, Alt.Real?

    Alt.Real este o platformă cu trei funcţii: verifică şi validează firmele de instalare din piaţa fotovoltaică, educă beneficiarii şi colectează intelligence din piaţă. Clienţii finali plătesc pentru consultanţă şi pentru interpretarea ofertelor (comparator de oferte, raport tehnic tradus pe înţelesul lor). Instalatorii şi marii jucători din piaţă pot achiziţiona abonamente pentru educaţie, verificare şi validare, iar accesul la zona de transparenţă şi educaţie rămâne gratuit. Modelul este construit astfel încât efortul de corecţie a pieţei — educaţie, validare, standardizare — să fie finanţat de întreg ecosistemul, nu doar de consumatorul final.

    O componentă critică este recenzia verificată, pentru că „prea multe dintre recenziile din piaţă sunt plătite sau sunt scrise de angajaţi, rude sau competitori”. El explică de ce nu poţi lăsa o investiţie de 20 de ani pe mâna recenziilor de pe internet: „Dacă îţi vorbeşte echipa frumos şi face curat când pleacă, tu laşi 5 stele. Dar poate instalarea s-a făcut prost — de unde îţi dai seama ca persoană fără expertiză tehnică?”. Procesul Alt.Real merge dincolo de prima impresie, spune el. „Noi verificăm de ambele părţi că există un contract real între beneficiar şi firmă. Cerem informaţii detaliate despre instalare şi urmărim proiectul pe termen lung. Poate eşti foarte mulţumit după instalare, dar noi revenim peste 6 luni. Poate nu-ţi mai merge sistemul sau nu-ţi mai răspunde firma la telefon — aceste lucruri devin vizibile în platformă.” Iar monitorizarea este continuă: „Avem metrici de calitate şi performanţă pe care îi actualizăm în timp real: timpi de instalare, timp de răspuns, timp de soluţionare. Dacă tu promiţi că rezolvi în 72 de ore şi vedem că sute de clienţi spun că nu răspunzi cu săptămânile, ajustăm scorul de încredere”. 

    Despre comportamentul industriei, Toader răspunde: „Singurul motiv pentru care ai evita verificarea este că intern există probleme de care nu vrei să se afle. Sunt firme mari care au păcălit beneficiarii în Casa Verde şi încă acţionează nestingherite”. De aceea, toate firmele sunt listate, chiar dacă nu colaborează cu ei: „Le includem ca neverificate, cu tot ce se poate valida din date publice şi din ceea ce raportăm pe baza clienţilor reali”. Modelul de business este construit pe dublu flux: „E un model hibrid — o plată one-time pentru consultanţă către beneficiari şi abonamente către restul ecosistemului”. Scopul nu este doar filtrarea instalatorilor, ci reformarea pieţei: „E nevoie de un efort mare pe educaţie şi validare în următorii ani. Ni-l asumăm, dar vrem susţinere de la tot ecosistemul — instalatori, distribuitori, furnizori de energie — altfel schimbarea nu prinde”. Scalarea validării nu este o barieră: „Procesul se poate automatiza uşor. Acum facem multe manual, dar pe măsură ce prindem tracţiune, colectarea de dovezi se va automatiza şi va rămâne doar supravegherea şi inspecţia periodică”.

    Ce urmează? Lucian Toader nu exclude extinderea în alte ţări şi au început deja şi demersuri în acest sens: „Prospectăm piaţa din Bulgaria pentru extindere în 2026. Facem parte dintr-un accelerator de acolo numit SCION creat în parteneriat cu Rezolv Energy, care construiesc acum la Arad cel mai mare parc fotovoltaic din Europa cu o putere de peste 1 GW. Ne-am construit un network bun acolo şi există interes pentru soluţiile pe care le oferim. Planul este ca în următorii 2-3 ani să fim prezenţi şi în alte ţări din Europa Centrală şi de Est: Ungaria, Polonia, Slovacia. Iar în 5 ani să avem prezenţă în majoritatea ţărilor europene”.    

    Patru întrebări şi răspunsuri din interviul cu Lucian Toader, fondator Alt.Real:

     

    1. România a trecut de 5.800 MW şi va depăşi 7.000 MW — dar doar 12% dintre prosumatori au stocare.De ce? De ce autoconsumul rămâne la doar 30%?

    Sunt mai multe motive. În ceea ce priveşte stocarea, motivele principale sunt: costul ridicat şi lipsa de programe de finanţare care să includă stocarea. Deşi preţurile pentru stocare au tot scăzut, chiar cu 50% la nivel european din 2023 şi până în prezent, în continuare vorbim de mii de euro pentru o capacitate între 5-10 kWh, cât îşi instalează majoritatea românilor. În plus, pe zona rezidenţială stocarea a fost finanţată de-abia din 2024, începând cu programele Casa Verde (ediţia 2024) şi REPower. În zona de business, a existat finanţare, dar insuficientă. Pe partea de autoconsum motivele principale sunt: lipsa unor capacităţi de stocare adecvate şi nepotrivirea tiparelor de consum cu cele de producţie. Pe lângă faptul că puţini prosumatori au sisteme de stocare, ele nici nu au capacităţi suficient de mari pentru a acoperi cu adevărat surplusul, mai ales cel pe timp de vară, când sistemele fotovoltaice produc în medie de 3 ori mai mult decât iarna. Ca să investeşti în stocare suficient de mare ca să-ţi acopere semnificativ surplusul, ajungi să plăteşti de 2-3 ori costul sistemului fără stocare. Majoritatea nu-şi permit o asemenea investiţie care se recuperează greu. Sistemele fotovoltaice produc energie doar pe timpul zilei, cu maxime în anumite perioade ale zilei în funcţie de orientarea şi unghiul lor. Pentru orientarea spre sud, cea mai căutată, producţia se concentrează majoritar în jurul orelor 10-15. Dar oamenii consumă energie diferit în funcţie de anotimp sau în funcţie de perioada din zi. Dacă momentele în care tu consumi energia nu se potrivesc cu momentele în care este produsă, automat ajungi să injectezi surplusul în reţea. Românii în general nu îşi ajustează obiceiurile de consum odată cu instalarea unui sistem fotovoltaic şi pierd randament.

    2. Noua lege a prosumatorului promite să rezolve nemulţumirile legate de compensare, dar nu rezolvă presiunea pe reţea. Ce soluţie reală există în lipsa investiţiilor în reţea şi stocare?

    Investiţiile încep să se facă, însă implementarea efectivă durează ani de zile. Va trece mult timp până când capacitatea de stocare şi infrastructura energetică vor ţine pasul cu ritmul de instalare al regenerabilelor. Soluţia cea mai avantajoasă din punctul meu de vedere este organizarea în microreţele şi comunităţi de energie. Descentralizarea capacităţilor de producţie şi agregarea micilor producători. Aşteptăm de 3 ani o legislaţie completă pentru comunităţi de energie, în timp ce în restul UE avem deja peste 9000 de astfel de comunităţi: în jur de 3.000 în Germania, 1.700 în Grecia, spre 1.000 în Ţările de Jos etc. Prin comunităţi de energie, ai grupuri de gospodării, firme şi autorităţi locale care colaborează pentru a produce şi consuma energie regenerabilă local. Poţi investi şi în stocare centralizată pentru asemenea comunităţi, integrată în microreţele, cu costuri mai mici. Comunităţile de energie pot contribui la reducerea sărăciei energetice. Aproape jumătate din români trăiesc în sărăcie energetică, am putea să luăm exemplul Greciei, unde participanţii activi din comunităţile de energie finanţează sau furnizează practic energia şi pentru membrii din comunităţi care nu îşi permit. Mai departe, poţi agrega resursele de energie descentralizate prin conceptul de Virtual Power Plant. Un exemplu este un test recent din California, unde s-au folosit 100.000 de baterii din locuinţe cu locaţii complet diferite pentru a livra peste 500 MW de energie în două ore la cererea distribuitorilor de energie, suficient pentru a alimenta jumătate din oraşul San Francisco. Prin această soluţie, câştigă şi prosumatorii care sunt compensaţi corect şi capătă autonomie şi control pe producţia lor de energie. Câştigă şi distribuitorii pentru că va creşte enorm autoconsumul şi nu va mai fi nevoie să echilibreze reţeaua atunci când regenerabilele furnizează energie, de multe ori când nu este nevoie de ea. Nici nu vor mai trebui să transporte cu pierderi mari energie prin reţea la nivel naţional. Câştigă şi toată ţara, pentru că organizarea descentralizată a producţiei şi consumului de energie vor produce avantaje financiare şi independenţă energetică pentru oameni, companii şi autorităţi locale din toate regiunile ţării.

    3. Eliminarea plafoanelor la preţul energiei — va accelera sau va distorsiona tranziţia verde?

     Cred că ne concentrăm pe problema greşită. Noi trebuie să producem energie cât mai ieftină şi cât mai curată, care să fie produsă, stocată şi consumată în modul cel mai eficient posibil. Plafonarea preţului la energie a mascat de fapt situaţia pentru populaţie. Guvernul a plătit preţul real al energiei tot din taxele populaţiei, chiar dacă oamenii nu au văzut direct impactul în facturile lor la energie. Nu cred că putem avea o tranziţie verde sănătoasă fără partea de descentralizare şi organizare în microreţele, comunităţi de energie şi Virtual Power Plants. Sistemul energetic bazat pe regenerabile este complet diferit faţă de ce aveam în trecut şi nici tiparele de consum moderne nu se mai potrivesc cu trecutul.   

    4. Dacă mâine ar exista comenzi pentru 10.000 de noi instalaţii, câte ar putea fi montate corect cu forţa de muncă actuală?

    Greu de spus. Toate, dacă s-ar face informare corectă către clienţi şi ar exista transparenţă şi verificări reale pe instalaţii. Ca efort de instalare, nu e un număr aşa mare pe cât s-ar crede. Am crescut cu +10.000 de sisteme de la lună la lună toată vara aceasta. Dar nimeni nu verifică real cum se instalează aceste sisteme. Dacă doar firmele profesioniste s-ar ocupa de cele 10.000 de instalări, aproape toate s-ar monta corect, toţi suntem supuşi greşelii. Problema este că nu se întâmplă asta. Pe viitor, devine din ce în ce mai greu. Majoritatea electricienilor au peste 40-50 de ani şi tinerii nu au încă un interes crescut în acest domeniu. Firmele îşi pregătesc ele proprii oameni, nu se pot baza pe sistemul educaţional. O să avem nevoie de 80-100.000 de joburi doar pe solar în România până în 2029 conform estimărilor UE.

  • 100 Tineri manageri de top. Andreea Moroşanu, Veraltis Asset Management (B2IMPACT)

    CEO, Veraltis Asset Management (B2IMPACT)

    36 DE ani

    Are peste 15 ani de experienţă în asset management şi operaţiuni. Şi-a început cariera în cadrul Telekom, companie în care a parcurs mai multe etape, iar apoi a avut roluri tot mai complexe în alte firme. A gestionat transformări majore, cu accent pe eficienţă, performanţă şi relaţii solide de business, iar de peste doi ani s-a alăturat companiei pe care o conduce.

     

    START CU IMPACT

    Ai dat-o în bară? Perfect. Povesteşte-ne.

    Nu aş spune că am avut o greşeală majoră în carieră, dar cu siguranţă am trecut prin momente dificile şi decizii care, ulterior, s-au dovedit a fi lecţii valoroase.

    Cred că este important să înţelegem că este bine şi să nu ne temem de eşec, ci să învăţăm rapid, să ne adaptăm şi să nu repetăm aceleaşi erori. Capacitatea de a învăţa constant din realitate, nu din ideal, m-a ajutat să devin omul şi CEO-ul de astăzi

    Greşeală vs. eşec: unde tragi linia?

    Eu văd greşelile ca fiind fireşti şi inevitabile, pentru că fac parte din procesul de învăţare şi din orice parcurs sănătos de creştere. Linia dintre greşeală şi eşec o trasez în momentul în care nu învăţ nimic din ceea ce nu a mers. În acelaşi timp, pentru mine, eşecul înseamnă stagnare.

     

    TRASEU & AMBIŢIE

    Ce responsabilităţi duci azi în spate – şi unde vrei să ajungi mâine?

    Astăzi conduc o echipă diversă şi complexă, cu oameni talentaţi din domenii diferite. Rolul meu înseamnă decizii strategice, alinierea viziunii de business şi, poate cel mai important, responsabilitatea de a crea un cadru în care oamenii pot performa şi inova.

    Mâine? Îmi doresc ca Veraltis să devină un hub regional de excelenţă şi inovaţie în asset management.

    Traseul meu profesional a început cu paşi mici, dar siguri, şi anume ca agent de retenţie la Romtelecom. Nu a fost un drum uşor şi nu am sărit etape. Am crescut prin muncă, determinare, curiozitate şi rezultate concrete.

    CEO sau antreprenor?

    Momentan, îmi pun amprenta ca CEO şi sunt extrem de dedicată misiunii mele de a construi, de a duce echipa mai departe şi de a contribui la o cultură de excelenţă şi responsabilitate.

    Pe termen lung nu exclud o direcţie antreprenorială. Cred că vine un moment în care simţi că ai acumulat suficientă experienţă, claritate şi curaj pentru a construi ceva al tău, de la zero. Dar acel moment nu a venit încă. Acum sunt aici, complet prezentă, cu energie şi convingere, pentru a face performanţă alături de echipa Veraltis.

     

    ECHILIBRU & INSPIRAŢIE

    Job + viaţă personală = echilibru?

    Pentru mine, echilibrul nu înseamnă să împarţi timpul în mod egal între viaţa profesională şi cea personală, ci să fii prezentă acolo unde contează cel mai mult. Cred că armonia vine din calitatea prezenţei, nu din cantitate. Sunt momente în care jobul cere tot, şi altele în care viaţa personală are prioritate absolută, şi e firesc să fie aşa.

    Ce faci când nu lucrezi?

    În timpul liber, cel mai mult mă relaxează momentele petrecute alături de fiica mea.

    Pe lângă asta, îmi place să dansez şi, de semenea, recunosc că adrenalina unui meci de fotbal, mai ales când joacă echipa mea favorită, e de nepreţuit.

  • Europa, noul El Dorado al datelor: Microsoft va investi 10 miliarde de dolari într-un centru de date dedicat inteligenţei artificiale pe coasta Portugaliei

    Microsoft va investi 10 miliarde de dolari într-un centru de date dedicat inteligenţei artificiale pe coasta Portugaliei, marcând una dintre cele mai mari investiţii ale companiei în Europa din acest an, a anunţat gigantul tehnologic.

    Suma va fi destinată unui parc de centre de date din Sines, la aproximativ 150 de kilometri sud de Lisabona, pe care Microsoft îl dezvoltă împreună cu Start Campus, un dezvoltator portughez, şi Nscale, o startup britanică. Brad Smith, preşedintele Microsoft, a dezvăluit planurile de finanţare într-un interviu acordat publicaţiei locale Jornal de Negócios, în cadrul Web Summit, desfăşurat în capitala Portugaliei.

    Un purtător de cuvânt al Microsoft a confirmat valoarea investiţiei, dar a refuzat să comenteze în detaliu. Un reprezentant al Start Campus a declarat că cifra de 10 miliarde de dolari este în concordanţă cu discuţiile aflate în desfăşurare privind următoarea etapă de dezvoltare, după ce compania a inaugurat, în martie, prima dintre cele şase clădiri planificate.

    Microsoft a încheiat deja, în octombrie, un contract multianual de închiriere a capacităţii de stocare la situl din Sines. Compania îşi extinde infrastructura de calcul pentru a răspunde cererii tot mai mari de servicii bazate pe inteligenţă artificială. În contextul lipsei de capacitate, Microsoft a semnat recent acorduri cu mai mulţi furnizori de „neocloud” — companii care oferă servicii de cloud computing de înaltă performanţă — printre care CoreWeave Inc. şi Nebius Group NV. De asemenea, Microsoft intenţionează să închirieze capacitate suplimentară de la Nscale în Norvegia şi Regatul Unit.

    Oraşul Sines, o localitate de coastă cu aproximativ 15.000 de locuitori, devine un important pol de investiţii în Portugalia. Zona găzduieşte cabluri submarine care leagă Europa de Brazilia şi Africa, iar Google va adăuga în curând o linie care va conecta regiunea cu Carolina de Sud. În mai, grupul chinez CALB a început construcţia unei fabrici de baterii de 2 miliarde de euro (2,3 miliarde de dolari), iar Sines este, de asemenea, locaţia propusă pentru o „gigafabrică” de AI susţinută de Uniunea Europeană.

     

  • Concordia: Procesarea este veriga slabă a lanţului agroalimentar românesc, deşi aduce cea mai mare valoare

    ♦ Avem fabrici, dar unele lucrează la 20% din capacitate. Trebuie stimulate investiţiile prin garanţii, atraşi tinerii în domeniu şi încurajată integrarea ♦ Confederaţia Patronală Concordia lansează joi 13 noiembrie 2025 studiul „Analiza cu privire la valoarea adăugată şi contribuţia a trei sectoare strategice la economia naţională: producţia agricolă primară, procesarea alimentară, distribuţia şi comercializarea agroalimentară”, realizat de Deloitte România.

    Deficitul comercial agroalimen­tar al României a ajuns la 3,3 miliarde de euro, ce reprezintă peste 10% din deficitul total al economiei, motiv pentru care România trebuie să stimuleze investiţiile şi să încurajeze cooperarea între fermieri, procesa­tori şi retaileri, pentru a creşte com­pe­titivitatea şi a reduce dezechilibrul comercial, potrivit unui studiu realizat de Confederaţia Patronală Concordia.

    „Sectorul procesării rămâne cel mai slab dezvoltată verigă a lanţului agroalimentar, deşi are cel mai mare potenţial de creare a valorii adăugate. În prezent, productivitatea este de trei ori mai mică decât media UE, iar unele unităţi de procesare funcţionează la doar 20% din capacitate“, potrivit reprezentanţilor Confederaţiei Patronale Concordia.

    Ei consideră că este important să fie încurajate investiţiile prin garanţii de stat, să fie atraşi tinerii prin facilităţi şi să fie sprijinită integrarea pe lanţul valoric, astfel încât să producem local, eficient şi la preţuri competitive. În acest context, propu­nerile reprezentanţilor Concordia sunt să se creeze un program naţional de investiţii şi modernizare tehnolo­gică în sectorul agroalimentar, axat pe automatizare, digitalizare şi eficienţă energetică; integrarea pe verticală între fermieri, procesatori şi retaileri, pentru a asigura fluxuri stabile de materii prime; valorificarea subproduselor în produse cu valoare adăugată, după modelul Poloniei, cât şi promovarea exporturilor printr-un sistem mai coerent de reprezentare la nivel european şi internaţional.

    „România dispune de una dintre cele mai mari suprafeţe agricole din Uniunea Europeană – aproximativ 57% din teritoriul naţional, însă productivitatea şi gradul de integrare a producţiei în lanţurile valorice rămân sub media europeană, iar exporturile continuă să fie dominate de produse primare, cu o valoare adăugată redusă“, spun reprezentanţii Concordia.

    În 2024, exportul de cereale şi oleaginoase al României a atins 16 milioane de tone, în valoare 4,3 miliarde de euro, conform datelor de la Institutul Naţiional de Statistică. Conform studiului, România are potenţial să devină un actor competitiv pe piaţa agroalimentară europeană dacă dezvoltă politici coerente şi predictibile, care să stimuleze investiţiile, să reducă fragmentarea şi să încurajeze cooperarea între fermieri, procesatori şi retaileri.

    Studiul arată că sectorul primar este afectat de fragmentarea excesivă a terenurilor, infrastructura de irigaţii insuficientă şi accesul dificil la finanţare. Peste 40% dintre fermieri au peste 65 de ani, iar 97% dintre exploataţii sunt de subzistenţă sau semi-subzistenţă. „Agricultura românească nu duce lipsă de resurse, ci de integrare şi planificare strategică. Avem nevoie de ferme care să producă, să proceseze şi să vândă local, în reţele care cresc valoarea adăugată în economie“, se arată în concluziile studiului.

    În primul rând, producţia agricolă primară are nevoie de consolidare, finanţare şi atragerea tinerilor fermieri. Astfel, reprezentanţii Concordia, consideră că este nevoie de elaborarea unei strategii naţionale pentru fermele mici şi de familie, care să includă garanţii de stat pentru investiţii, microfinanţare nerambursabilă şi simplificarea procedurilor fiscale; extinderea infrastructurii de colectare şi depozitare, pentru a reduce pierderile şi a creşte valoarea produselor; implementarea de programe dedicate tinerilor fermieri şi sprijinirea asocierii acestora în cooperative funcţionale, cât şi integrarea producţiei vegetale şi zootehnice, pentru dezvoltarea unor ferme mixte, competitive şi circulare.

    De asemenea, este necesară dezvoltarea distribuţiei şi comercializării prin lanţuri scurte de aprovizionare, inclusiv prin crearea unei platforme de intermediere în parteneriat public-privat. Totodată, elaborarea unei strategii de branding naţional ar putea contribui la creşterea vizibilităţii şi valorii produselor agroalimentare româneşti, atât pe piaţa internă, cât şi pe cea externă.

    „Toate aceste direcţii trebuie privite într-o viziune unitară care integrează principiile sustenabilităţii şi adaptării la schimbările climatice, pentru a consolida rezilienţa agriculturii româneşti şi a-i spori competitivitatea pe termen lung, în contextul obiectivelor europene privind tranziţia verde”, au mai spus reprezentanţii Concordia.

    Confederaţia Patronală Concordia reprezintă 20 dintre cele mai importante sectoare ale economiei româneşti, cu o contribuţie de 30% din PIB şi peste 450.000 de angajaţi în 3.900 de firme mari şi mici, cu capital românesc şi străin.

     

  • NASA amână o lansare spaţială. O furtună solară puternică va lovi Marea Britanie

    British Geological Survey (BGS) şi-a actualizat prognoza şi a declarat că furtuna a afectat deja comunicaţiile şi navigaţia prin satelit, scrie SkyNews.

    Aceasta a afirmat că furtuna ar putea alimenta o altă furtună, devenind o „furtună canibală”, una dintre cele mai mari din ultimii 20 de ani.

    Furtuna va lovi miercuri Marea Britanie.

    Blue Origin – compania de tehnologie spaţială fondată de şeful Amazon, Jeff Bezos – urma să lanseze miercuri racheta New Glenn.

    Misiunea urma să ducă în cosmos două nave spaţiale NASA destinate planetei Marte, numite ESCAPADE.

    Anunţând amânarea pe Twitter, Blue Origin a declarat: „New Glenn este gata de lansare. Cu toate acestea, din cauza activităţii solare foarte intense şi a efectelor sale potenţiale asupra navei spaţiale ESCAPADE, NASA amână lansarea până când condiţiile meteorologice spaţiale se vor îmbunătăţi. În prezent, evaluăm oportunităţile de a stabili următoarea fereastră de lansare pe baza prognozei meteorologice spaţiale şi a disponibilităţii razei de acţiune”.

    Efectele furtunii solare nu se limitează doar la baza de lansare Cape Canaveral din Florida.

    Se aşteaptă ca aceasta să aducă mai târziu şi un spectacol orbitor de aurore boreale în Marea Britanie.

    Furtunile solare au implicaţii grave asupra infrastructurii energetice şi navigaţiei. Acestea sunt incluse în Registrul naţional al riscurilor din Marea Britanie ca pericol principal.

    Acestea sunt cauzate de o explozie de particule, energie, câmpuri magnetice şi materiale aruncate în spaţiu de soare. Pot perturba câmpul magnetic al Pământului, potrivit NASA.

    Ultimul eveniment a creat deja cel mai mare câmp geoelectric la nivelul solului de la începutul înregistrărilor BGS.

    BGS înregistrează date în timp real despre condiţiile geomagnetice, care stau la baza serviciului naţional de prognoză. „Datele noastre sugerează că acest eveniment ar putea fi una dintre cele mai mari furtuni pe care le-am văzut în ultimii 20 de ani”.