BusinessMagazin

Blog

  • 100 cei mai admiraţi CEO din România: Locul 51 – Alin Tapalagă, CEO, Porsche Inter Auto România

    Cu o carieră de peste 25 de ani în Grupul Volkswagen, dintre care 18 ani în poziţii de top management, Alin Tapalagă a fost promovat director al mărcii Škoda, în cadrul Porsche România, în anul 2000. Şapte ani mai târziu, a devenit Director General al Porsche Inter Auto România, braţul de retail al grupului auto german. În 2010 deschide operaţiunile Porsche Holding în America de Sud, cu Porsche Columbia, subsidiara pe care o conduce apoi timp de şase ani. Din 2016, se mută în Asia Pacific, conducând ca Managing Director operaţiunile din Malaysia & Singapore ale Porsche Holding, pentru ca apoi să revină în ţară, în rolul de CEO Porsche Inter Auto România, importator al mărcilor Porsche, Bentley şi Lamborghini şi retailer pentru VW, Audi, SEAT/ Cupra şi Skoda. Compania deţine cel mai mare centru auto premium din Sud Estul Europei, showroomuri în Bucureşti şi Timişoara/ şi construieşte un nou centru Porsche la Cluj.

  • Studiu EXCLUSIV XTB: Românii au nopţi albe din cauza banilor. 75% spun că stresul financiar le afectează sănătatea mintală, iar 85% declară că nu dorm bine din cauza grijilor

    Presiunea financiară este parte din viaţa de zi cu zi a românilor, iar grijile legate de bani se resimt la nivel emoţional şi personal, se arată într-un sondaj de opinie realizat în luna februarie, la solicitarea XTB România, de către Reveal Marketing Research. Aproape 75% dintre respondenţi au spus că, în ultima lună, grijile legate de bani le-au afectat sănătatea mintală şi le-au produs anxietate. În acelaşi timp, mare parte din oameni au declarat că problemele financiare le-au afectat calitatea somnului.

    „Când presiunea financiară vine simultan din mai multe direcţii, oamenii au nevoie, mai mult decât oricând, de instrumente care să le redea sentimentul de control. Investiţiile pot contribui la mai multă stabilitate prin potenţialul lor financiar, dar şi prin sentimentul de control pe care îl pot oferi în această realitate marcată de lipsă de predictibilitate. Pentru mulţi oameni activi profesional, mai ales într-o perioadă în care tehnologia şi inteligenţa artificială schimbă rapid piaţa muncii, devine tot mai important să îşi construiască soluţii mai clare pentru viitor”, declară Irina Cristescu, General Manager XTB România.

    Creşterea preţurilor la bunurile esenţiale este, de departe, principalul factor (36%) care generează stres financiar, în special în rândul respondenţilor din categoria de vârstă 55+.

    Pe locul al doilea se află cheltuielile neplanificate (19%), precum reparaţii sau urgenţe medicale. Plăţile neaşteptate afectează într-o măsură mai mare femeile, dar şi tinerii de 25–34 de ani şi persoanele de peste 55 de ani.

    Pe locul al treilea ca factor de stres se situează siguranţa locului de muncă (15%). Acesta a fost menţionat mai ales de oamenii cu vârste cuprinse între 45 şi 55 de ani. Povara datoriilor este, de asemenea, un motiv de stres pentru români (15%), mai ales pentru cei care îşi construiesc o familie, din grupa de vârstă 35–44 de ani.

    Grija zilei de mâine, efect asupra sănătăţii mintale a românilor

    La întrebarea „În ultimele 30 de zile, cât de des v-au afectat grijile financiare sănătatea mintală?”, rezultatele arată că impactul este unul important pentru o mare parte din populaţie. 75% dintre respondenţi au spus că grijile privind banii le afectează negativ starea psihică, ceea ce indică o presiune constantă generată de incertitudinea financiară. Analiza pe gen evidenţiază diferenţe: 48% dintre femei spun că sunt mai afectate, comparativ cu 37% dintre bărbaţi, în timp ce restul respondenţilor nu au furnizat informaţii privind genul.

    85% dintre români au avut cel puţin ocazional nopţi albe din cauza banilor

    În ultima lună, 85% dintre români au avut cel puţin o dată dificultăţi în a adormi din cauza problemelor cu banii.  Şi în acest caz apar diferenţe de gen: 32% dintre femei au declarat că grijile legate de buget le afectează frecvent calitatea somnului, comparativ cu 25%, procentul bărbaţilor. În ceea ce priveşte vârsta, impactul este mai pronunţat în rândul persoanelor cu vârste între 45 şi 55 de ani (32%), urmate de categoria 25–34 de ani (30%), ceea ce poate arata că perioadele cu responsabilităţi financiare ridicate influenţează cel mai mult calitatea somnului.

    La întrebarea „Care este zona în care simţiţi cel mai mult impactul stresului financiar?”, peste un sfert (34%) dintre români au menţionat starea de spirit şi motivaţia. Cei mai afectaţi sunt cei de  peste 56 de ani, ponderea lor fiind cea mai mare la analiza pe vârste a respondenţilor.

    Alte efecte importante sunt resimţite de oameni la nivelul sănătăţii (17%), precum şi asupra somnului şi nivelului de energie (17%). În acelaşi timp, 15% dintre respondenţi au spus că stresul financiar le afectează viaţa de familie, fenomen mai frecvent în rândul persoanelor de 25–34 de ani. Performanţa profesională rămâne, totuşi, în mare măsură neafectată, doar o mică parte dintre respondenţi indicând un impact asupra muncii (5%).

    „Faptul că doar 5% dintre respondenţi spun că stresul financiar le afectează performanţa profesională nu înseamnă că presiunea lipseşte, ci mai degrabă că mulţi încearcă să o ţină sub control la locul de muncă. Când oamenii continuă să funcţioneze profesional în condiţii de stres constant, există riscul ca această presiune să se mute în alte zone importante din viaţa lor. În acest context, orice formă de planificare financiară care poate aduce mai multă siguranţă, inclusiv orientarea către investiţii făcute cu disciplină, poate avea un rol important în reducerea acestei presiuni”, adaugă Irina Cristescu.

    Sentimentul de siguranţă financiară scade odată cu înaintarea în vârstă

    Doar 38% dintre românii care au răspuns la sondaj spun că se simt în siguranţă din punct de vedere financiar pentru următoarele 12 luni, iar încrederea nu este distribuită uniform. Sentimentul de siguranţă scade odată cu înaintarea în vârstă: de la 51% în rândul tinerilor de 18–24 de ani la doar 30% în cazul celor de peste 45 de ani. Acest sentiment de stabilitate financiară atinge cel mai scăzut nivel în segmentul de vârstă 55+ (28%), ceea ce înseamnă că cei care se apropie de pensionare se tem pentru viitorul lor financiar.

    În ceea ce priveşte analiza pe gen, datele arată că bărbaţii declară într-o proporţie mai mare că se simt încrezători din punct de vedere financiar pentru următoarele 12 luni (44%), comparativ cu femeile (30%).

    Date privind prelucrarea datelor

    • Studiul realizat de Reveal Marketing Research a fost realizat în februarie 2026, pe un eşantion de 1.006 respondenţi din România, echilibrat din perspectiva genului şi distribuit la nivelul principalelor categorii de vârstă.
    • Din perspectiva nivelului de educaţie, 51% dintre participanţi au studii universitare, iar 49% studii primare sau secundare.
    • În ceea ce priveşte venitul, 38% dintre respondenţi au indicat un venit lunar cuprins între 5.001 şi 10.000 de lei, 30% sub 5.000 de lei, iar 27% peste 10.000 de lei. Un procent de 5% dintre respondenţi nu au furnizat informaţii privind venitul.

     

    ***

    Despre XTB

    Noi le oferim oamenilor din întreaga lume posibilitatea de a-şi investi banii într-un mod mai inteligent şi mai sigur. Aplicaţia de investiţii XTB ajută peste 2 milioane de oameni să îşi atingă obiectivele financiare. Cu XTB, clienţii pot investi în acţiuni şi ETF-uri, pot crea planuri de investiţii personalizate şi pot tranzacţiona CFD-uri pe indici, valute, mărfuri şi criptomonede. Pe anumite pieţe europene, aceştia îşi pot investi banii în produse locale cu avantaje fiscale (ISA în Marea Britanie şi PEA în Franţa) şi conturi de pensii (IKE şi IKZE în Polonia), pot câştiga dobânzi din fondurile neinvestite şi pot gestiona plăţile online şi în magazin, precum şi retragerile de la bancomat în mai multe valute folosind eWallet.

    Aplicaţia de investiţii XTB este o destinaţie de top pentru investiţii, analiză de piaţă şi educaţie. Oferim o bibliotecă extinsă de materiale educaţionale, videoclipuri, seminarii web şi cursuri pentru a ajuta clienţii noştri să devină investitori mai buni, indiferent de experienţa lor în tranzacţionare. Echipa noastră de servicii pentru clienţi oferă asistenţă în 20 de limbi şi este disponibilă 24/5 prin e-mail, chat sau telefon.

    Cu 17 birouri în întreaga lume, XTB este un angajator de încredere pentru peste 1.400 de persoane, dintre care peste 40% se concentrează pe inovarea continuă a tehnologiei proprii de investiţii.

    Fondată în 2004 în Polonia, XTB este o companie axată pe tehnologie, reglementată de mai multe autorităţi din întreaga lume, inclusiv Autoritatea de Supraveghere Financiară din Polonia, Comisia de Valori Mobiliare şi Burse din Cipru şi Autoritatea de Conduită Financiară. XTB este listată la Bursa de Valori din Varşovia din 2016.

    Avertisment cu privire la riscuri:

    Acest material nu ia în considerare situaţia financiară personală, nevoile şi obiectivele de investiţii ale clientului. De asemenea, nu este o ofertă de vânzare sau de subscriere. Nu este o solicitare de cumpărare, publicitate sau de promovare a nici unui instrument financiar. Am creat această publicaţie comercială cu obiectivitate şi diligenţă. Prezentăm fapte cunoscute de autori la momentul elaborării documentului. Nu includem niciun element de evaluare. Informaţiile şi analizele bazate pe date sau rezultate istorice şi proiecţiile nu sunt indicatori fiabili ai viitorului.

    Nu suntem responsabili pentru acţiunile sau omisiunile dumneavoastră, în special pentru deciziile dumneavoastră de a cumpăra sau de a vinde instrumente financiare pe baza informaţiilor conţinute în această comunicare de marketing. De asemenea, nu putem fi traşi la răspundere pentru niciun prejudiciu care ar putea rezulta din utilizarea directă sau indirectă a acestor informaţii. Investiţiile sunt riscante. Investiţi în mod responsabil.

    CFD-urile sunt instrumente complexe şi prezintă un risc ridicat de a pierde rapid bani din cauza efectului de levier financiar. 75% din conturile investitorilor de retail pierd bani atunci când tranzacţionează CFD-uri cu acest furnizor. Ar trebui să analizaţi dacă înţelegeţi cum funcţionează CFD-urile şi dacă vă puteţi permite să vă asumaţi riscul ridicat de a vă pierde banii.

  • Dragoş Dragoteanu, Euroest Invest: Imobiliare 2026. Anul speranţelor înghetaţe

    E normal sa ai sperante in orice domeniu de afaceri. Cei care ofera un imobil la vanzare, spera ca vor lua pretul cerut. Ma rog, pretul corect, in viziunea lor. Cumparatorii au alta viziune, la fel de corecta, dar din perspectiva lor.

    Pretul cerut pe un produs şi valoarea acestuia diferă de multe ori, in multe domenii, nu numai in real estate. Valoarea unui imobil e ca o moneda. O moneda de schimb, care in urma unei tranzactii devine valoare de piata. Diferenta initiala de pret se regaseste in ceea ce vad separat cele doua parti: vanzator şi cumparator. Numai atunci cand vanzatorul accepta perspectiva cumparatorului si invers apar sansele unei tranzactii.

    In primele doua luni ale anului 2026 investitorii au tatonat piata si acest lucru s-a vazut in numarul mult mai scazut de tranzactii fata de 2025. Dupa parerea mea, trendul descendent se poate mentine tot anul. Economia a gafait, lucru constatat in mai toate domeniile. Au fost si exceptii. Domeniul imobiliar nu a facut parte dintre ele. Cine a vrut sa vanda si a reusit, ori a avut ceva bun si s-a orientat la un pret corect pentru cumparator, ori a lasat la pret, suficient de mult cat sa-i convină si investitorului.

    Am observat ca anumite platforme online au devenit portavocea trendurilor imobiliare si fac analize pe baza preturilor aruncate in piata de diversi ofertanti. Una e sa ceri, alta e sa primesti. E democratie si in comertul cu imobile, deci nu poti sa interzici “expertii”. Personal prefer informatiiile care aduc macar un argument solid, dovedit in timp sau real, verificabil.

    In ultimii ani, separat de media, cei mai mari “influenceri” in domeniul imobiliar au fost bancherii, statul şi bursa, care prin dobanzile şi profiturile oferite pentru banii atrasi au oferit un randament net superior investitiilor imobiliare. In opinia mea, cu exceptia bursei care comporta riscuri, acest fenomen va continua, cel putin si in acest an.

    Cunosc destui proprietari care incearca sa vanda un imobil de peste 2 ani. Le-am spus ca pretul cerut e in afara pietei. Cu toate acestea, ei au mai marit putin preţul in fiecare an, desi nu a avut niciun client real interesat. Sansele de vanzare au “crescut” odata cu trecerea timpului. N-au vandut cu cat si-au dorit, dar mizeaza pe statisticile celor care trâmbiţează mereu ca preţurile vor creste. Şi nu sunt puţini, dar au tot timpul ceva de vânzare sau numai din asta traiesc.

    Sperantele inghetate in timp raman solide pentru orice visator care nu se adapteaza vremurilor. E ca si cum piata ar fi un cub de gheata, care astepti sa se dezghete, dar e intr-un mediu sub zero grade. Nu-i judec pe cei care cred orbeste ca “speranta moare ultima”. Fiecare are dreptul sa faca ce vrea cu proprietatile sau banii personali.

    In actualul context economic intern si geo-politic extern, o doza de optimism e binevenita oricand, insa cei care vor sa mearga inainte in domeniul imobiliar  ar fi bine sa tina cont de toate reperele care pot influenta viitoarele tranzactii.

    2026 ne va demonstra daca “temperatura” economiei Romaniei va fi sau nu capabila sa dezghete sperantele vanzatorilor visători, care refuza sa vada realitatea.

    Sa aveti mai multe tranzactii decat sperante!

    Dragos Dragoteanu este Manager Euroest Invest, CIPS – Certified International Property Specialist

  • Radu Hanga, preşedintele BVB: Ne aşteptăm ca, în următorii trei ani, să ajungem la jalonul de 500.000 de investitori la BVB

    Cu un plus de 10.000–15.000 de conturi noi deschise în fiecare trimestru şi cu aproape 300.000 de conturi deja active, Bursa de Valori Bucureşti mizează pe menţinerea acestui trend, astfel încât, în următorii trei ani, pragul de 500.000 de investitori să devină o ţintă realistă, după cum spune Radu Hanga, preşedintele BVB.

    „Ne bazăm pe ce vedem. Mă aştept ca, în semestrul 1, să vedem o accelerare a creşterii numărului de investitori. Vedem o creştere de 10.000–15.000 de conturi noi deschise în fiecare trimestru, ceea ce înseamnă între 50.000 şi 70.000 de conturi noi pe an. Pornind de la baza pe care o avem acum, de aproape 300.000 de conturi, este de aşteptat ca, în următorii trei ani, să ajungem la jalonul de 500.000 de investitori. Asta presupune un trend care trebuie să continue”, a detaliat el la ZF Capital Markets Summit 2026.

    Ce a mai spus Radu Hanga:

    ♦ Una dintre temele mari pe care le au pieţele de capital acum, la nivel global, nu doar în România, este acest trend de creştere a pieţei fondurilor, a pieţei ETF-urilor, care replică, implicit, indici. Vedem, astfel, un trend prin care resursele se concentrează pe companiile care intră în componenţa indicilor. Dacă eşti în indice, exişti; dacă nu eşti în indice, exişti mai puţin.♦

    ♦ Tot mai mulţi bani merg către companiile mari şi tot mai puţini către companiile mici. Aceasta este una dintre provocări: cum facem să asigurăm o dispersie mai bună a banilor investiţi în piaţă.

    ♦ O bursă regională este o altă temă interesantă. Eu văd foarte strâns conectată ideea de investiţie cu ideea de vizibilitate. Orice companie ar vrea să se listeze pe o piaţă pe care operează şi în care vizibilitatea îi aduce beneficii.

    ♦ Bursele locale îşi au rolul lor în a susţine companiile locale. Pieţele regionale şi globale au rolul lor în a susţine companiile care devin jucători regionali şi globali, care trec dincolo de graniţele ţării. Tindem să investim în companii pe care le cunoaştem, în nume pe care le cunoaştem.

  • Surpriză: Ucrainenii de la Naftogaz vor un parteneriat cu OMV Petrom privind un zăcământ de gaze pe care l-ar fi descoperit în Marea Neagră

    Compania ucraineană Naftogaz, care spune că a descoperit rezerve offshore „substanţiale” în Marea Neagră înainte de invazia Rusiei, poartă discuţii cu OMV Petrom pentru formarea unui parteneriat legat de acel zăcământ, scrie Reuters.

    Sursele publicaţiei nu au indicat volumul de gaze recuperabile descoperite, însă una dintre ele a descris zăcământul drept „unul dintre cele mai promiţătoare din regiunea Mării Negre”, unde România şi Turcia dezvoltă deja propriile exploatări.

    Discuţiile sunt într-un stadiu incipient, iar dezvoltarea zăcământului nu ar putea începe înaintea de încheierea războiului.

    Totuşi, descoperirea ar putea contribui în cele din urmă la consolidarea securităţii energetice a Europei, în contextul reducerii dependenţei de Rusia, şi evidenţiază potenţialul Mării Negre pentru noi descoperiri.

    Aceeaşi sursă a spus că Ucraina urmăreşte discuţii atât la nivel business-to-business, cât şi la nivel guvernamental, pentru a atrage tehnologie occidentală de extracţie a gazelor din ape de mare adâncime.

    Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat la începutul acestei luni, după întâlnirea de la Bucureşti cu preşedintele României, Nicuşor Dan, că cele două ţări intenţionează să dezvolte împreună proiecte de exploatare a resurselor de pe platoul Mării Negre.

    Înainte de război, Ucraina era aproape complet independentă din punct de vedere al gazelor naturale, însă a fost nevoită să îşi majoreze semnificativ importurile după ce atacurile cu rachete ale Rusiei au avariat aproximativ jumătate din capacităţile sale de producţie.

    Marea Neagră, esenţială pentru transporturile de cereale, petrol şi produse petroliere şi care găzduieşte proiecte de foraj offshore, este împărţită între Bulgaria, România, Georgia, Turcia şi Ucraina, precum şi Rusia prin Crimeea.

    În cei patru ani de la începutul războiului, statele membre NATO Bulgaria, România şi Turcia au interceptat mine marine plutitoare în Marea Neagră, de-a lungul rutelor energetice şi comerciale.

    OMV, acţionarul majoritar al OMV Petrom, desfăşoară explorări în perimetrul Han Asparuh din largul coastelor Bulgariei.

    În România, OMV Petrom dezvoltă proiectul Neptun Deep în parteneriat cu producătorul de stat Romgaz, proiect care va începe producţia în 2027, dublând producţia de gaze a ţării şi transformând România într-un exportator net.

  • Povestea româncei care, după ce a locuit şi muncit timp de 20 în Canada, s-a întors în ţara noastră şi a construit de la zero o afacere ce vinde produse în lumea întreagă

    Raluca Oancea a locuit aproape 20 de ani în Canada şi s-a întors în România, unde în 2021 a fondat Knotium, un brand de haine din materiale naturale, având propria echipă de producţie. A crescut bazându-se pe vânzări online şi pe o comunicare constantă, dar folosindu-se şi de câteva apariţii în reviste internaţionale de modă. Acum, aproximativ 50% din vânzări sunt realizate de clientela din SUA, 40% în Uniunea Europeană şi doar 10% în România.

    O pasiune din copilărie pentru haine, pasiune pe care fondatoarea Raluca Oancea şi-a dorit să o împărtăşească şi cu alte femei, este punctul de start şi argumentul afacerii. „Knotium este un brand de îmbrăcăminte din in pentru femei cu un stil de viaţă modern, urban şi activ. Este construit în jurul unor piese vestimentare atemporale, realizate responsabil şi cu fineţe, cu accent exclusiv pe materiale naturale.

    Brandul a fost dezvoltat organic, pas cu pas, cu focus pe calitate, funcţionalitate şi durabilitate, mai degrabă decât pe volume mari sau tendinţe sezoniere”, povesteşte antreprenoarea, care a ajuns la vânzări de 220.000 de euro anul trecut cu brandul de haine. Raluca este astăzi implicată full time în businessul Knotium, după ce timp de aproape 20 de ani a lucrat în mediul corporatist în Canada. Spune însă că această experienţă i-a influenţat abordarea structurată a businessului, orientarea către pieţe internaţionale şi accentul pus pe procese, eficienţă şi sustenabilitate pe termen lung.

    A pornit Knotium cu o investiţie de aproximativ 25.000 de euro din fonduri proprii. „Dezvoltarea ulterioară a brandului a fost susţinută prin creştere organică şi reinvestirea constantă a veniturilor”, punctează Raluca Oancea.

    La început lucra un număr redus de produse şi cu producţie în serii mici. „Acest model s-a dovedit rapid a fi imperfect si deficitar, deoarece multe cliente îşi doreau alte culori decât cele produse iniţial, iar gradul de personalizare era redus.” După primul an de activitate şi odată cu recuperarea unei mari părţi din investiţia iniţială, a fost nevoită să facă tranziţia către un model de lucru pe comandă. Deşi presupune costuri de producţie mai ridicate, acest model a adus beneficii clare: o rată mai mare de satisfacţie a clienţilor, mai puţine retururi, o mai bună gestionare a materiilor prime şi eliminarea stocurilor de produse finite blocate, explică antreprenoarea.

    În prezent, Knotium are producţie proprie şi o echipă de patru angajaţi. Produsele sunt disponibile exclusiv online, prin magazinul propriu, precum şi prin platforme internaţionale de e-commerce şi wholesale. Portofoliul include bluze, topuri, fuste, pantaloni, rochii şi jachete, toate realizate din fibre naturale – in şi lână. „Materialele sunt atent selecţionate, predominant ţesătură din in premium prespălat, de origine europeană, cu certificări de calitate valide. Am ales acest material în mod strategic, datorită aspectului său natural cu valenţe premium, durabilităţii ridicate şi versatilităţii la purtare. Piesele sunt gândite pentru un public urban, care caută confort, adaptabilitate şi o estetică curată, potrivită atât pentru uz zilnic, cât şi pentru contexte mai formale”, argumentează Raluca Oancea. Despre creşterea businessului spune că a fost susţinută prin vânzări online şi printr-o comunicare consecventă, axată pe produs, calitate şi transparenţă.

    „Un element important de diferenţiere este modelul de producţie: o parte semnificativă a produselor este realizată pe comandă, ajustată în funcţie de dimensiunile fiecărui client. Acest model ne permite să reducem pierderile şi să oferim o experienţă personalizată, apreciată în special pe pieţele internaţionale”. Iar numărul de produse din portofoliu este dinamic; lucrând într-un model pe comandă, antreprenoarea spune că atelierul are flexibilitatea de a lansa câteva produse noi în fiecare sezon şi de a retrage treptat modelele care au fost mai putin apreciate.

    „Această abordare ne permite să aliniem constant portofoliul la cerinţele şi preferinţele clienţilor. În prezent, acesta include aproximativ 200 de produse de vestimentaţie, însă obiectivul este de a-l rafina şi de a-l reduce la maximum 100 de piese atent selecţionate, care să reflecte cel mai bine identitatea brandului şi nevoile reale ale clienţilor”, punctează ea.

    Mai mult, în 2023 şi 2024 brandul a fost selectat pentru a fi prezent în mai multe ediţii ale unor publicaţii internaţionale de referiţă în domeniu, precum Vogue UK şi Vanity Fair, apărând în trei numere ale fiecărei reviste. „Această expunere a contribuit la consolidarea percepţiei brandului pe pieţele externe şi la creşterea notorietăţii în rândul unui public internaţional”, afirmă Raluca Oancea.   

    În 2025, Knotium a ajuns la vânzări de 220.000 de euro, plus 60% faţă de anul precedent, într-un an cu multe provocări generate de contextul geopolitic, inflaţie, creşterea costurilor şi schimbările în politicile comerciale internaţionale, inclusiv introducerea unor tarife pe piaţa din SUA, care au dus la un comportament de consum mai precaut, după cum a sesizat antreprenoarea. „În acest context, a fost necesar să ne adaptăm politica de preţ şi distribuţie, menţinând în acelaşi timp standardele de calitate. Credem însă că un produs bine realizat, durabil şi gândit pentru purtare îndelungată are, pe termen lung, un cost pe purtare mai mic decât un produs ieftin, purtat de câteva ori şi înlocuit rapid. Această abordare a rămas centrală în strategia brandului şi în relaţia cu clienţii noştri. Tot în 2025, am trecut şi printr-un process de rebranding şi, la fel de important, am definitivat internalizarea producţiei, cu scopul reducerii costurilor şi creşterii controlului operaţional”, mai spune antreprenoarea.

    Pentru 2026, focusul echipei Knotium rămâne pe consolidare şi o creştere moderată, estimată la 30-40%, fără o scalare agresivă. „Pentru 2026, îmi propun să rafinez portofoliul de produse astfel încât acesta să devină mai coerent şi unitar, construit din piese atent selecţionate, complementare între ele şi gândite să funcţioneze ca un sistem de garderobă. Obiectivul este reducerea complexităţii şi creşterea relevanţei fiecărui produs, atât din perspectivă estetică, cât şi funcţională.” În paralel, intenţionează să dezvolte noi colaborări pe piaţa din Romania, care să susţină consolidarea brandului şi să creeze valoare pe termen lung.

    „Pe lângă vânzările directe către consumatori, colaborăm şi în regim wholesale cu boutique-uri din Europa şi America de Nord, ceea ce contribuie la consolidarea prezenţei brandului pe pieţe externe.”

    Raluca Oancea, fondatoare, Knotium

    Clienţii Knotium sunt în principal internaţionali, interesaţi de produse de calitate, realizate responsabil şi adaptate unui stil de viaţă urban, explică Raluca Oance. „Aproximativ 50% din vânzări sunt generate în SUA, 40% în Uniunea Europeană şi 10% în România. Pe lângă vânzările directe către consumatori, colaborăm şi în regim wholesale cu boutique-uri din Europa şi America de Nord, ceea ce contribuie la consolidarea prezenţei brandului pe pieţe externe.”

    Colecţiile sunt construite coerent, cu designuri şi o paletă de culori care se completează între ele, astfel încât fiecare piesă nouă să poată fi integrată uşor în garderobă, adaugă Raluca Oancea. O parte semnificativă din clienţi aleg să achiziţioneze mai multe piese simultan sau un outfit complet, iar rata de clienţi recurenţi este ridicată, în special pe pieţele internaţionale, mai spune ea.

    Mai departe, în următorii 3-5 ani îşi doreşte ca Knotium să fie un brand matur, bine poziţionat pe pieţele internaţionale, cu o creştere constantă şi sustenabilă. „Obiectivul meu este să construiesc un business stabil, susţinut de un portofoliu coerent şi bine definit, de procese eficiente şi de o echipă solidă. Nu urmăresc o scalare accelerată, ci o evoluţie organică, care să permită menţinerea calităţii produselor şi a identităţii brandului pe termen lung, rămânând relevant pentru clienţi şi fidel valorilor care au stat la baza lui”, conchide ea.

    Cinci idei de afaceri de la zero

     

    ZF, susţinut de Visa, derulează PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero. În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Minionette – atelier de bijuterii

    Proprietar: Bogdan Onică

    Anul lansării: 2016

    Locaţie: zona Unirii, Bucureşti

    Cifra de afaceri 2025: 2,3 mil. lei

    Ricci Design – atelier de design cu împrimantă 3D

    Fondatoare: Alexandra Stan

    Afacere principală: livadă de cireşi

    Investiţie iniţială: 500-600 de euro

    Plan de dezvoltare: listarea produselor în magazine

    Hai cu Renu – consiliere pentru vacanţe

    Fondatoare: Renata Chindea

    Recomandări: Istanbul, Japonia, Sibiu

    Servicii: sugestii şi planificare de vacanţe

    Krantz – producător de îngheţată artizanală

    Fondatori: Constantin Dumitriu şi Claudiu Constantin Solomon

    Investiţie: 3 mil. euro

    Anul primei producţii: 2024

    Vânzări 2025: 500.000 de unităţi

    Light in Light – atelier de decoraţiuni

    Fondatoare: Aida Ionescu

    Prezenţă: online, târguri, magazine, florării

    Portofoliu: lumânări, tablouri, decoraţiuni

    Planuri de dezvoltare: mutarea în propriul sediu

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de VISA, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

  • Planurile de viitor ale românului care a devenit atât de puternic încât cumpără multinaţionale: „Vreau să construiesc un business global în IT fără să ne pierdem identitatea şi gena antreprenorială”

    După aproape trei decenii de construcţie antreprenorială, AROBS intră într-o etapă de maturitate în care viteza nu mai este suficientă. Compania fondată de Voicu Oprean evoluează astăzi de la un business antreprenorial la o platformă globală de tehnologie, unde disciplina financiară, guvernanţa şi credibilitatea în faţa pieţei devin la fel de importante ca inovaţia. Cum arată această transformare şi ce înseamnă ea pentru leadershipul unei companii tech listate?

    „Când construieşti, viteza şi intuiţia sunt esenţiale. Când conduci global, disciplina şi reputaţia devin esenţiale. La scară internaţională, nu mai concurezi doar prin competenţă tehnică, ci prin guvernanţă, stabilitate financiară şi credibilitate în faţa investitorilor”, descrie antreprenorul Voicu Oprean transformarea prin care trece o companie odată ce depăşeşte etapa de start-up şi intră într-o fază de maturitate.

    După aproape trei decenii de construcţie antreprenorială, fondatorul AROBS spune că rolul său s-a schimbat fundamental faţă de începuturile companiei. Dacă în primii ani accentul era pe viteză, intuiţie şi capacitatea de a construi rapid într-o piaţă în formare, etapa actuală aduce o schimbare de paradigmă, axată pe consolidarea unei companii care operează pe pieţe internaţionale şi care trebuie să funcţioneze cu reguli, disciplină financiară şi credibilitate instituţională. „Personal, înseamnă o schimbare de perspectivă. La început construieşti cu energie şi instinct. Astăzi construiesc cu răbdare şi structură. După aproape 28 de ani, nu mai este despre a demonstra că putem, ci despre a consolida ceea ce am construit şi a-l face sustenabil pe termen lung.”

    La nivel profesional, această maturizare se traduce prin transformarea AROBS dintr-o companie antreprenorială într-o platformă globală de tehnologie. Creşterea vine astăzi cu mecanisme mai complexe de guvernanţă, cu disciplină financiară mai strictă şi cu o integrare atentă a companiilor achiziţionate. „Maturitatea înseamnă trecerea de la companie antreprenorială la platformă globală de tehnologie.

    Înseamnă guvernanţă solidă, disciplină financiară, integrare atentă a achiziţiilor şi un leadership distribuit.” Această evoluţie a companiei a impus şi o transformare a stilului său de leadership. Dacă în primii ani era implicat în aproape toate deciziile operaţionale, rolul său actual este mai degrabă unul de arhitect strategic. „Am trecut de la control operaţional la arhitectură strategică. La început eram implicat la nivel de detaliu.

    Astăzi rolul meu este să definesc direcţia, să aleg oamenii potriviţi şi să creez contextul în care pot performa.” Pentru un antreprenor care a construit compania pas cu pas, această schimbare nu este simplă. Oprean recunoaşte că tranziţia implică un proces constant de adaptare şi dezvoltare personală. „Recunosc că nu este uşor de făcut această tranziţie, implică un efort de dezvoltare personală, de învăţare continuă.”

    CITITI AICI MATERIALUL INTEGRAL

  • BingX Market Sentiment: Bitcoin stagnează sub maxime, în timp ce instituţiile adoptă masiv monede stabile

    Piaţa activelor digitale traversează o fază de consolidare, marcată de ezitarea investitorilor de a sparge pragurile tehnice majore pentru Bitcoin şi Ethereum. În paralel, ecosistemul financiar tradiţional îşi accelerează integrarea cu soluţiile descentralizate, axându-se pe monede stabile care respectă normele stricte de conformitate.

    Consolidare pe piaţa crypto
    Bitcoin se tranzacţionează într-un interval volatil, fără să reuşească să se menţină peste nivelurile maxime recente. Cumpărătorii intervin rapid la scăderile majore, în timp ce creşterile generează imediat marcări de profit. Nivelul de 70.000 de dolari funcţionează momentan ca o zonă neutră, investitorii aşteptând un semnal clar pentru o nouă direcţie de piaţă. În mod similar, Ethereum urmează această tendinţă de aşteptare, consolidându-se între suportul de 1.900 de dolari şi rezistenţa de 2.200 de dolari şi menţinând un model de mişcare laterală, fără indicii de inversare a trendului.

    Apetitul instituţional pentru conformitate
    În sectorul monedelor stabile, direcţia principală este dictată de activele digitale transparente şi reglementate, care atrag fluxuri importante de capital instituţional. Variantele ancorate în dolari, cu rezerve auditate, rămân prima alegere pentru gestionarea trezoreriilor şi plăţile corporative. Totodată, pe măsură ce băncile şi autorităţile monitorizează noile produse care oferă randamente încorporate, adopţia soluţiilor descentralizate de către jucătorii financiari din piaţa tradiţională se extinde prin medii controlate. Custozii independenţi au devenit astfel o infrastructură critică pentru accesarea lichidităţii în condiţii de siguranţă şi conformitate.

    Sursa: Aleph Business

     

  • Nicuşor Dan: România are resurse proprii, însă acestea sunt insuficiente, motiv pentru care importăm aproximativ 80% din ţiţeiul necesar consumului intern. Cât petrol aduce România din statele afectate de închiderea strâmtorii Ormuz?

    România a consumat anul trecut 11,4 milioane de tone de petrol, din care 8,9 mi­lioane de tone (78%) au fost importate, restul fiind acoperit prin producţia internă @ Arabia Saudită, stat afectat de închiderea strâmtorii Ormuz, reprezintă 0,4% din importurile totale şi 0,3% din consumul total de petrol al României.

    “Astăzi am discutat cu Alfred Stern, preşedintele Consiliului de Supraveghere OMV Petrom, şi cu Christina Verchere, CEO OMV Petrom, despre proiectul Neptun Deep. Proiectul avansează conform graficului şi va livra primele gaze naturale din Marea Neagră în 2027. Este o investiţie de peste 4 miliarde de euro care va consolida securitatea energetică a României şi va reduce dependenţa noastră de importuri. Neptun Deep aproape va dubla producţia de gaze a României şi va contribui semnificativ la creşterea independenţei energetice a ţării. Am discutat, desigur, şi despre situaţia actuală a pieţei energetice, chiar dacă întâlnirea fusese stabilită înainte de izbucnirea războiului din Iran. Reprezentanţii OMV Petrom mi-au prezentat o informare detaliată despre evoluţiile pe termen scurt şi mediu, precum şi despre scenariile pe care le iau în calcul. Am abordat şi tema preţurilor la combustibili şi securitatea aprovizionării. Am convenit că va exista o colaborare şi o cooperare strânsă cu Guvernul pentru ca România să depăşească cu bine această nouă perioadă de presiune asupra preţurilor la energie. Închiderea strâmtorii Hormuz creează dificultăţi majore pentru toate statele importatoare de petrol şi combustibili. România are resurse proprii, însă acestea sunt insuficiente, motiv pentru care importăm aproximativ 80% din ţiţeiul necesar consumului intern. Soluţiile pe termen scurt şi mediu sunt continuarea investiţiilor majore aflate în derulare şi menţinerea unui dialog deschis şi constructiv cu cei mai importanţi actori din sectorul energetic. Vom continua să monitorizăm situaţia şi să acţionăm pentru a proteja cetăţenii şi economia”, a declarat preşedintele Nicuşor Dan pe reţeaua X.

    România a consumat anul trecut 11,4 milioane de tone de petrol, din care 8,9 mi­lioane de tone au fost importate, restul fiind acoperit prin producţia internă, arată datele furnizate de Institutul Naţional de Statistică la solicitarea ZF. Cel mai important partener comercial pe care îl are România pentru importurile de petrol este Kazahstanul. De aici, România a importat anul trecut circa 5,5 milioane de tone de petrol pentru care a plătit circa 2,5 miliarde de euro. Azerbaidjanul este al doilea mare partener al României pentru importurile de petrol, iar al treilea este Libia. Cantităţile provenite de la statele caspice trec prin Marea Neagră.

    În total, factura României pentru importurile de petrol de anul trecut s-a ridicat la 4,1 miliarde de euro, mai arată datele transmise de INS.

    Arabia Saudită are un rol minor în alimentarea directă cu petrol a României, aşa cum reiese din datele de la INS.

  • Buzoianu despre deşeurile periculoase din Slobozia. Ce ascundea firma cu aviz pentru 50 de tone

    Acum două săptămâni, reprezentanţii Gărzii de Mediu au derulat controale la firma Clean Cyclo din Slobozia. A reieşit că firma avea pe teren 300 de tone de deşeuri periculoase lichide, deşi avea aviz doar pentru 50 de tone. Deşeurile erau destinate tratării şi depozitate fără respectarea tuturor normelor legale.

    Au fost aplicate amenzi în valoare de 160.000 de lei. Totodată, au fost impuse măsuri de evacuare a deşeurilor stocate ilegal, cu termen joi, săptămâna trecută. Autorităţile de control au revenit în teren vinerea trecută. Deşeurile periculoase se află încă pe amplasament.

    Vinerea trecută au fost realizate şi controale la staţia de epurare a oraşului Slobozia, operată de SC Urban SA. Au fost constatate nereguli majore, urmând a fi comunicate măsurile impuse de Garda de Mediu, susţine ministra mediului.

    Deşeurile netratate corespunzător de la Clean Cyclo au ajuns în staţia de epurare, care a înregistrat valori de poluare mult peste limitele legale. Datele arată creşteri exponenţiale ale poluării apei începând cu noiembrie, la câteva zile după ce Clean Cyclo a obţinut autorizaţia de mediu.

    „Acestea vor trebui ridicate de urgenţă de pe teren de şmecherii care îşi imaginează că ne pot otrăvi pe toţi fără consecinţe”, a transmis Diana Buzoianu. Aceasta a precizat că autorităţile de mediu vor urma toate căile legale civile şi penale disponibile.

    Astăzi va fi finalizată o nouă acţiune de control la firma Clean Cyclo.