BusinessMagazin

Blog

  • Omul care vrea să vindece bolile cu ajutorul inteligenţei artificiale

    Sir Demis Hassabis nu e doar pionierul din spatele unuia dintre cele mai avansate sisteme de inteligenţă artificială din lume — Google DeepMind — ci şi omul care a decis să canalizeze puterea AI spre una dintre cele mai mari provocări rămase în ştiinţă: descoperirea şi dezvoltarea medicamentelor care ar putea schimba traiectoria de viaţă a bolilor grave.

     

    Cu mult înainte de a vorbi despre inteligenţa artificială generală, povestea lui Demis Hassabis începea într-un apartament din nordul Londrei, într-o familie cu rădăcini multiculturale. Tatăl său, Costas Hassabis, este cipriot grec, iar mama sa, Angela, este de origine chineză- singaporeză. Demis a crescut în North London, într-un mediu care a combinat disciplina intelectuală cu libertatea de a explora idei neobişnuite. Un copil-minune al şahului, Hassabis a început să joace de la vârsta de patru ani şi a ajuns la nivel de maestru la doar 13 ani. A fost căpitan al mai multor echipe de juniori ale Angliei şi a reprezentat Universitatea Cambridge în celebrele meciuri Oxford–Cambridge. Însă şahul nu a fost niciodată un scop în sine, ci mai degrabă un teren de antrenament pentru obsesia sa mai mare: inteligenţa, potrivit The Guardian. Primul contact cu tehnologia a venit în 1984, când şi-a cumpărat un computer ZX Spectrum 48K, finanţat din câştigurile obţinute la turneele de şah. A învăţat singur programare din cărţi, iar câţiva ani mai târziu îşi scria deja primele sale programe de inteligenţă artificială. Adolescent precoce, şi-a terminat examenele A-level cu doi ani mai devreme, la doar 16 ani. Prea tânăr pentru a începe imediat studiile la Cambridge, a fost încurajat să ia un an de pauză, pe care l-a transformat într-un debut spectaculos în industria jocurilor video. După absolvirea Queens’ College, la University of Cambridge, Hassabis a continuat în industria de gaming, lucrând la Lionhead Studios, unde a fost lead AI programmer pentru jocul Black & White. În 1998, şi-a fondat propriul studio, Elixir Studios, dar, deşi proiectele au fost apreciate pentru inovaţie, au fost limitate de tehnologia vremii, iar studioul s-a închis în 2005. Într-un moment rar pentru un antreprenor tech de succes, Hassabis a decis să se întoarcă la mediul academic. A urmat un doctorat în neuroştiinţe cognitive la University College London (UCL), iar cercetările sale despre memorie, imaginaţie şi „construcţia de scene” au fost publicate în reviste de top şi au contribuit la formularea ideii de „motor de simulare al minţii” — un concept care va deveni ulterior central în filosofia sa despre inteligenţa artificială. Această combinaţie rară — programator, designer de jocuri, cercetător în neuroştiinţă şi strateg — a dus, în 2010, la fondarea DeepMind, alături de Shane Legg şi Mustafa Suleyman. După achiziţia DeepMind de către Google în 2014, pentru aproximativ 400 de milioane de lire sterline, Hassabis a devenit una dintre figurile centrale ale revoluţiei AI globale. De la AlphaGo, care l-a învins pe campionul mondial Lee Sedol, până la AlphaFold, sistemul care a „rezolvat” problema predicţiei structurii proteinelor, cariera sa a redefinit constant limitele a ceea ce AI poate face. Continuarea acestui parcurs a venit în 2021, când Demis Hassabis a făcut un pas strategic dincolo de cercetarea fundamentală în AI şi a fondat Isomorphic Labs — o companie desprinsă din DeepMind, dar construită cu un scop mult mai concret: reinventarea descoperirii de medicamente. Isomorphic Labs s-a născut din succesul AlphaFold, sistemul care a oferit comunităţii ştiinţifice structura a peste 200 de milioane de proteine, un volum de date considerat de presa internaţională „un salt de decenii” pentru biologie. Pentru Hassabis, AlphaFold nu era un punct final, ci o demonstraţie. „Dacă putem înţelege limbajul proteinelor, putem înţelege boala la nivel fundamental”, avea să spună el în interviuri citate de Financial Times şi Nature. Isomorphic Labs a fost gândită tocmai ca puntea dintre AI şi medicină, dintre predicţie teoretică şi tratament real. Compania funcţionează ca o entitate separată de DeepMind, deşi beneficiază de infrastructura şi know-how-ul Google. Misiunea sa declarată este ambiţioasă: folosirea inteligenţei artificiale pentru a accelera, eficientiza şi ieftini procesul de descoperire a medicamentelor — un proces care, în mod tradiţional, durează 10–15 ani şi costă miliarde de dolari. Presa britanică a descris Isomorphic Labs drept „un pariu pe ideea că AI-ul poate deveni un instrument medical, nu doar unul academic”. În 2022 şi 2023, Isomorphic Labs a încheiat parteneriate majore cu giganţi farmaceutici precum Eli Lilly şi Novartis, acorduri evaluate de analişti la sute de milioane de dolari, cu potenţial de miliarde în funcţie de succesul moleculelor dezvoltate. Hassabis a vorbit deschis despre această tranziţie în interviuri pentru The Guardian şi Financial Times: „AGI rămâne obiectivul pe termen lung, dar aplicarea AI-ului pentru a vindeca boli este una dintre cele mai importante şi urgente misiuni ale generaţiei noastre.” Isomorphic Labs devine astfel expresia maturităţii sale intelectuale: după ce a demonstrat că maşinile pot învăţa, juca şi rezolva probleme abstracte mai bine decât oamenii, următoarea miză este dacă pot salva vieţi.   

     

    Cinci lecţii din povestea lui Demis Hassabis:

    1. Ce faci bine la început nu trebuie să fie ceea ce vei face toată viaţa
    Demis Hassabis a fost copil-minune la şah, dar nu a vrut să fie „şahist”. A folosit şahul ca să-şi antreneze mintea.

    Lecţia: un talent timpuriu e un instrument, nu o etichetă.

    2. Nu codul contează cel mai mult, ci să înţelegi ce vrei să rezolvi
    A învăţat programare devreme, dar nu a fost fascinat de cod în sine, ci de cum funcţionează inteligenţa.

    Lecţia: tehnologia e un mijloc; gândirea clară e esenţială.

    3. Un eşec nu înseamnă că ideea a fost greşită
    Primul său studio de jocuri s-a închis. Nu a insistat cu forţa, ci s-a întors la studii.

    Lecţia: uneori trebuie să faci un pas înapoi ca să poţi merge mai departe.

    4. Cele mai bune idei apar când combini domenii diferite
    Gaming, programare, neuroştiinţă — nimic din ce a făcut nu a fost „pe o singură linie”.

    Lecţia: progresul vine din combinaţii, nu din specializări rigide.

    5. Tehnologia are sens doar dacă ajută oamenii
    După ce a demonstrat ce poate face AI-ul, Hassabis l-a dus spre medicină şi sănătate.

    Lecţia: adevărata valoare a inovaţiei este impactul asupra vieţii reale.

    Surse: The Guardian, Nature, Science, PNAS, Fortune – „Demis Hassabis is betting AI can reinvent drug discovery”, Reuters, Bloomberg

    Traducere şi adaptare: Ioana Matei

  • Timp de ani de zile, Rusia s-a bazat pe migranţi din Asia Centrală pentru a acoperi lipsurile de pe piaţa muncii. După războiul din Ucraina, care a declanşat cea mai gravă criză a forţei de muncă din ultimele decenii, recrutorii se uită acum către India şi Sri Lanka pentru a acoperi cererea de oameni

    Timp de ani de zile, Rusia s-a bazat pe migranţi din Asia Centrală pentru a acoperi lipsurile de pe piaţa muncii. Pe fondul schimbărilor demografice şi al războiului din Ucraina, care au declanşat cea mai gravă criză a forţei de muncă din ultimele decenii, recrutorii îşi extind acum căutările către unele dintre cele mai populate ţări ale lumii, scrie FT. 

    Rusia estimează că economia are nevoie de încă 11 milioane de lucrători până la finalul deceniului.

    Problema a fost una prioritară pe agenda vizitei preşedintelui Vladimir Putin la New Delhi, în luna decembrie, când oficialii au semnat un acord menit să simplifice procedurile pentru migraţia temporară a forţei de muncă.

    Chiar şi înainte de acest acord, numărul permiselor de muncă eliberate de Rusia pentru cetăţeni indieni a crescut anul trecut la peste 56.000, de la aproximativ 5.000 în 2021. Numărul total al permiselor de muncă acordate străinilor a depăşit 240.000 în 2025, cel mai ridicat nivel cel puţin din 2017, potrivit datelor Ministerului de Interne. Deşi autorizaţiile au crescut şi pentru fosta republică sovietică Turkmenistan, mare parte din creşterea forţei de muncă străine provine din regiuni mai îndepărtate — inclusiv India, Bangladesh, Sri Lanka şi China.

    Anul acesta, muncitori din India şi din alte ţări din Asia de Sud au început să ocupe locuri de muncă municipale, precum deszăpezirea, în marile oraşe ruseşti, însă lucrători străini ajung şi pe şantiere, în restaurante şi în alte servicii urbane.

    „Vedem o schimbare tectonică reală pe piaţa muncii din Rusia”, a declarat Elena Velyaeva, director de operaţiuni al agenţiei de recrutare Intrud, cu sediul la Moscova, într-un interviu acordat la New Delhi în luna decembrie. Agenţia a fost înfiinţată în urmă cu doar doi ani pentru a aduce muncitori străini în Rusia, iar Velyaeva caută în prezent potenţiali candidaţi şi în Sri Lanka şi Myanmar, dorind să extindă şi mai mult aria de recrutare.

    În timp ce SUA sub Donald Trump şi unele ţări europene restricţionează imigraţia, Rusia se confruntă cu o criză demografică — aproximativ un sfert din populaţie este de vârstă pensionabilă — încă de la prăbuşirea natalităţii din anii 1990. Cu un şomaj de aproximativ 2%, unul dintre cele mai scăzute niveluri la nivel global, economia are nevoie de noi lucrători din străinătate sau riscă să atingă limite reale în ceea ce priveşte creşterea sa deja lentă.

    În faţa acestui deficit, companiile ruseşti sunt acum mai interesate să atragă lucrători legaţi de locurile lor de muncă prin vize şi contracte, a spus Velyaeva. Migranţii din regiuni cu regim fără viză, precum Asia Centrală, sunt mult mai predispuşi să îşi schimbe frecvent angajatorii.

    Intrud a încheiat un parteneriat cu Asociaţia Sudorilor din Rusia pentru a înfiinţa un centru de formare pentru sudori în Chennai, în sudul Indiei, unde candidaţii sunt instruiţi şi evaluaţi înainte de a fi angajaţi în Rusia, a mai precizat Velyaeva.

  • Jocurile Olimpice de Iarna de la Milano au început oficial aseară. România va fi reprezentată în Italia de 29 de sportivi, care vor concura la opt discipline olimpice. Urmăriţi prezentarea echipei României. FOTO/ VIDEO

    Jocurile Olimpice de iarnă din 2026 au început oficial astăzi cu cere­monia de deschidere, unde a cântat Mariah Carey.

    Pe măsură ce Jocurile s-au extins, începerea anumitor evenimente în avans a devenit singura modalitate de a încadra totul în fereastra oficială a acestora, potrivit The Guardian. Jocurile se desfăşoară până pe 22 fe­bruarie.

     

    Ediţia din acest an, cea de-a 25-a, este găzduită de Italia. Jocurile sunt oficial denumite Milano Cortina 2026 şi se desfăşoară în nordul Italiei, Milano fiind principalul oraş gazdă, iar Cortina d’Ampezzo fiind centrul evenimentelor montane.

    Italia a găzduit ultima dată Jocu­rile Olimpice de iarnă de la Torino în 2006, în timp ce Cortina d’Ampezzo a fost gazdă în 1956, acelea fiind pri­mele Jocuri de iarnă transmise către un public internaţional.

    Există 16 discipline în cadrul Jo­cu­rilor, un număr total de aproxi­mativ 2.900 de atleţi (dintre care 47% sunt femei) din peste 90 de ţări concurând pentru un număr total de 116 medalii de aur, argint şi bronz. Germanii vor fi reprezentanţi de 188 de atleţi, mai mulţi ca niciodată la Jocurile de Iarnă, notează Deutsche Welle.

    România va fi reprezentată în Italia de 29 de sportivi, care vor concura la opt discipline olimpice: biatlon, bob, patinaj artistic, sanie, sărituri cu schiurile, schi alpin, schi fond şi snowboard.

    De altfel, este o premieră pentru România prezenţa sa la probele de snowboard. Kata Mandel şi Henrietta Bartalis vor deveni primele reprezentante ale României din istorie care vor concura în întrecerile de snowboard din cadrul Jocurilor Olimpice.

    Totodată, România a revenit şi în proba de patinaj artistic. După ce a lipsit de la ultimele două ediţii, Julia Franziska Sauter va evolua pe patinoarul din Milano în competiţia individuală feminină de patinaj artistic. Sportiva a fost născută în Germania, dar a devenit cetăţean al României în luna octombrie a anului trecut.

    Echipa care participă la această ediţie a Jocurilor Olimpice de iarnă este mai numeroasă decât la ediţia precedentă, când au participat 21 de sportivi. Această evoluţie poate să arate eforturile de dezvoltare a disciplinelor de iarnă, de altfel un capitol la care România nu excelează.

  • Finală românească la turneul de tenis Transylvania Open de la Cluj: Sorana Cîrstea, faţă în faţă cu Emma Răducanu

    Emma Răducanu, numărul 30 WTA, în vârstă de 23 de ani, s-a calificat în a doua finală a carierei, după un meci de trei ore cu Oleksandra Oliynykova la Transylvania Open.

    Răducanu s-a impus cu 7-5, 3-6, 6-3, într-un meci extrem de greu.

    Sâmbătă, 7 februarie, de la ora 16:30, Emma Răducanu finala împotriva Soranei Cîrstea, care a învins-o pe Daria Snigur în a doua semifinală, scor 6-0, 6-3. 

     

  • Povestea unei bijuterii istorice, purtată de cele mai bogate şi importante femei din lume, şi a femeii care a transformat-o într-o bijuterie preferată de noua generaţie

    Văzute în trecut doar la gâtul unor dive precum Audrey Hepburn sau Grace Kelly, simbol al rafinamentului şi eleganţei, perlele au fost transformate de Vivienne Westwood, căpătând o nouă semnificaţie, plină de sfidare şi revoltă faţă de establishment. Iar Gen Z a adorat această idee şi a îmbrăţişat-o imediat.

    Strecurată între aerul rarefiat din Mayfair şi parfumul boem din Soho, aproape de faimosul Saville Row şi la un pas de Regent Street, Conduit Street din Londra ar putea fi uşor trecută cu vederea, eclipsată de vecinii ei mai faimoşi, dacă nu ar ascunde, într-o clădire de cărămidă cu geamuri albe, magazinul flagship al creatoarei de modă Vivienne Westwood.

    Iar odată ajuns aici sunt şanse e mari să vezi în faţa uşii o coadă ordonată de clienţi care aşteaptă cuminţi să fie lăsaţi înăuntru. Mare parte din ei sunt tineri, până în 30 de ani, unii chiar sub 20 de ani, căci VW a reuşit ceea ce îşi doresc multe branduri din fashion: să cucerească generaţia Z. Produsul care a readus brandul în prim-plan şi a devenit o imagine emblemă pentru nativii digital? Colierul de perle cu glob.

    Fără discuţii, Vivienne Westwood a fost întotdeauna cool. Chiar şi în perioadele în care nu a fost în primul rând al scenei modei, a rămas una dintre cele mai originale voci. Născută în 1941, Dame Vivienne Isabel Westwood a fost motorul din spatele modei punk, fiind desemnată unul dintre cei mai influenţi artişti britanici din ultimii 50 de ani.

    Conform Enciclopediei Britannica, ea şi partenerul ei, Malcolm McLaren, au deschis în anii 1950 un magazin de haine vintage şi discuri în Londra, unde Westwood a început să producă o serie de haine bazate pe ideile lui McLaren. Rezultatul era cel mai adesea  provocator, incluzând texturi grunge şi sloganuri anti-establishment.

    Deşi la finalul anilor 1960 moda londoneză era dominată de mişcarea hippie, tinerii Vivienne şi Malcolm nu au fost deloc atraşi de trend şi şi-au construit un drum complet diferit. La acea vreme, ei erau mult mai fascinaţi de actele de rebeliune şi de îmbrăcămintea, muzica şi suvenirurile tipice anilor 1950.  În 1971 au deschis un mic magazin numit Let it Rock la numărul 430 Kings Road, Chelsea, în Londra. Un an mai târziu, Vivienne şi-a îndreptat atenţia spre hainele de motociclist, fermoare şi piele. Magazinul şi-a schimbat imaginea cu un craniu şi oase încrucişate şi a fost redenumit Too Fast to Live, Too Young to Die. Vivienne şi Malcolm au început să creeze propriile tricouri cu sloganuri provocatoare imprimate, ceea ce le-a adus şi o urmărire penală, în temeiul legii privind publicaţiile obscene. Răspunsul lor a fost redenumirea magazinului şi lansarea unui număr şi mai mare de tricouri cu imagini hardcore. Succesul trupei britanice Sex Pistols, odată cu lansarea piesei „God Save the Queen”, marchează apariţia stilului „punk rock” în muzica universală, dar şi un moment marcant pentru creatoarea de modă Vivienne Westwood.

    Pentru mult timp, perlele au fost asociate cu eleganţa clasică, rezervată anumitor categorii sociale şi sugerând un anumit statut. Dar „nativii digitali” şi Vienne Westwood au reuşit să revoluţioneze ideea tradiţionalistă şi să transforme colierul de perle într-un simbol al noii generaţii, al revoltei, al refuzului de a se conforma vechilor norme.

    După despărţirea de Malcolm, la începutul anilor ’80, Vivienne a continuat pe cont propriu cariera de designer, stilul ei propunând o combinaţie inedită de feminitate şi grunge provocator, unică în moda acelor vremuri. Creaţiile ei au ieşit din tiparul punk rock, incluzând elemente istorice şi croieli inovatoare, transformând micul butic din Londra într-un imperiu al modei, orientat atât spre zona de prêt-à-porter, cât şi spre haute couture, dar şi accesorii şi parfumuri. În ciuda succesului, Vivienne Westwood nu s-a ”cuminţit” niciodată, păstrând mereu vie latura radicală, activistă a creaţiilor sale şi folosindu-şi platforma pentru a milita pentru cauze ecologice şi politice la zi.

    Dar, cu siguranţă, niciunul dintre accesoriile create de ea nu a atins nivelul de popularitate al colierului de perle cu glob. Lansat în 1992, a devenit un element de bază al creaţiilor Vivienne Westwood şi unul dintre principalele motive pentru care, de la începutul anilor 2020, generaţia TikTok a ajuns să o descopere şi să o iubească.  Nu se ştie cine a adus colierul pe Instagram şi Tik Tok, dar acesta s-a viralizat rapid, aducând brandului o nouă bază de clienţi. Uşurinţa cu care Gen Z foloseşte reţelele sociale pentru a crea şi promova mode, combinată cu numărul uriaş de utilizatori ai platformelor şi rapiditatea cu care trendurile se răspândesc în online conferă tinerilor o putere greu de egalat de a dicta tendinţele modei într-un mod pe care niciuna dintre generaţiile anterioare nu a reuşit să îl exercite.

    Pentru mult timp, perlele au fost asociate cu eleganţa clasică, rezervată anumitor categorii sociale şi sugerând un anumit statut. Dar ”nativii digitali” şi Vienne Westwood au reuşit să  revoluţioneze ideea tradiţionalistă şi să transforme colierul de perle într-un simbol al noii generaţii, al revoltei, al refuzului de a se conforma vechilor norme.

    Cândva, perlele erau văzute doar la gâtul unor dive precum Audrey Hepburn sau Grace Kelly, simbol al rafinamentului şi eleganţei. Apoi a apărut Vivienne Westwood, iar pietrele albe şi strălucitoare au căpătat o nouă semnificaţie, plină de sfidare şi revoltă faţă de establishment. Iar Gen Z a adorat această idee şi a îmbrăţişat-o imediat.

     

    Cum se naşte un obiect iconic?

    După despărţirea de Malcolm McLaren, Vivienne a închis temporar magazinul său World’s End şi în 1984 a plecat în Italia, începând lucrul la o colecţie în care dorea să îmbine tema regalităţii cu elemente moderniste, o modalitate de a duce tradiţia mai departe, spre viitor.

    „Înainte ca ea să plece în Italia, i-am împrumutat mamei mele câteva reviste de astronomie pe care le colecţionam, în care ea a văzut fotografii ale galaxiilor, articole despre găuri negre şi poze ale planetei Saturn cu sistemul său de inele”, povesteşte fiul creatoarei, Ben Westwood.  Una dintre piesele vestimentare pe care le avea în plan era un pulover tricotat pe care şi-l imagina pe prinţul Charles, care l-ar fi purtat în timpul liber. Aşadar, pe el se aflau toate însemnele pe care le-ar putea avea un prinţ britanic: grifoni, stema, ciulinul pentru Scoţia, prazul pentru Ţara Galilor, trifoiul pentru Irlanda, un lanţ, coroana şi globul din bijuteriile coroanei. Pentru a conferi un aspect futurist, Vivienne a decis să adauge în jurul globului un inel de satelit, similar celui din jurul lui Saturn, şi să adauge la designul puloverului expresia „Deep Sky” şi câteva antene radar. Aşa a apărut The Orb, folosit prima dată într-o creaţie publică în 1986.

    Mai târziu, logoul cu glob a apărut în manga japoneză Nana, care s-a inspirat din universul modei Westwood pentru costumele personajelor sale. Şi aşa, colierul şi creatoarea lui au intrat brusc în atenţia unei noi generaţii. Pe unii dintre reprezentanţii ei îi poţi vedea într-o banală zi de luni la coadă, în faţa magazinului VW din Londra. Adolescentei din capitala britanică, din Tokio sau Bucureşti care poartă colierul Orb alături de un tricou cu imprimeu şi blugi second-hand îi scapă în mod evident istoria şi spiritul rebel al acestui simbol. Ea se inspiră din imaginea vedetelor momentului Bella Hadid, Kylie Jenner, Dua Lipa, Rihanna sau influenceri de pe Instagram sau personaje de manga, fani ai brandului Vivienne Westwood. Dar poate există şi o mică urmă de punk acolo, în faptul că, fără strategii de marketing prestigioase sau sofisticate în spate, un grup de copii obişnuiţi a reuşit să readucă în actualitate un obiect din trecut şi să îl facă să fie al lor.

    În fapt, nu doar colierul cu perle a devenit o piesă de rezistenţă în garderoba Gen Z, ci şi corsetele, un alt obiect de modă lansat, cu mulţi ani în urmă, de aceeaşi Vivienne Westwood. Dar aceea e altă poveste.  

  • Povestea unei românce care a înfiinţat o companie cu doar 100 de mărci, alături de mama şi soţul ei, şi care acum generează zeci de milioane de euro

    …spune Arnella Nechita-Rotta, fondatoare şi director executiv al Rottaprint. Potrivit ei, indiferent de funcţie, de background şi cunoştinţe, calitatea umană primează în cadrul afacerii pe care a cLădit-o, tipografia Rottaprint.

    Bio: Cu peste 33 de ani de experienţă în antreprenoriat, Arnella Nechita-Rotta este fondatoare şi director executiv al Rottaprint, una dintre cele mai importante companii din industria tiparului etichetelor autoadezive şi a ambalajelor flexibile din ţară. Mamă a două fiice, antreprenoarea este un promotor activ al educaţiei în rândul tinerilor, fiind membru a clusterului de educaţie C-Edu – primul efort de ecosistem în domeniul educaţiei din România. Ea este şi membru al Kaizen Manager Club România.

    „Mi-am propus să îmi înţeleg gândurile atât de bine încât să le pot transforma în cuvinte şi, mai departe, în acţiuni. Să le filtrez şi să elimin tot ce nu mă conduce spre ceva concret”, spune antreprenoarea, care, împreună cu soţul ei, a construit compania, cea mai mare tipografie de etichete autoadezive şi ambalaje flexibile pentru produse din industria alimentară, produse de îngrijire personală şi detergenţi pentru uz casnic.

    Producătorul de etichete autoadezive şi folii imprimate Sunimprof Rottaprint, a realizat în 2024 o cifră de afaceri de 189 mil. lei, în creştere cu 7% faţă de anul anterior, rezultat care poziţionează compania în top trei cele mai mari nume din piaţa tipografiilor şi a editurilor.

     

    VISION BOARD, PRINCIPII & MOTIVAŢIE

    Care este citatul cheie care îţi defineşte viziunea profesională sau personală? Cum te motivează acesta în activitatea zilnică?

    Nu este un simplu citat, ci mai degrabă un obiectiv pe care mi l-am stabilit pentru a evolua atât profesional, cât şi personal. Mi-am propus să îmi înţeleg gândurile atât de bine încât să le pot transforma în cuvinte şi, mai departe, în acţiuni. Să le filtrez şi să elimin tot ce nu mă conduce spre ceva concret. Îmi doresc să fac acest exerciţiu zilnic, pentru a deveni cea mai bună versiune a mea.

    Cum arată „imaginea centrală” de pe vision board? Ce simbolizează aceasta pentru tine şi ce rol joacă în drumul profesional şi personal?

    Imaginea centrală de pe vision boardul meu reflectă răbdare şi calm – două trăsături esenţiale pe care mi le doresc tot mai prezente în viaţa mea. Cred că fiecare dintre noi are nevoie de o persoană care să emane linişte, să inspire echilibru şi să rămână cu zâmbetul pe buze indiferent de situaţie. Pentru mine, acest ideal nu este doar o aspiraţie, ci un proces constant de dezvoltare personală.

    Care sunt cele mai importante trei obiective pentru următorii cinci ani în business şi în viaţa personală?

    În acest moment, obiectivele mele personale şi profesionale se intersectează. Avem două fete gemene, iar una dintre ele studiază psihologia afacerilor şi îşi doreşte ca în viitor să lucreze alături de noi. Deci un prim obiectiv ar fi acela de a lucra împreună, toţi trei, iar în următorii cinci ani să îi predăm ei ştafeta.

    LEADERSHIP & CARIERĂ

    Ce te inspiră cel mai mult atunci când iei decizii importante pentru companie?

    Întotdeauna mă gândesc la utilitatea şi binele care se pot face pentru un om. Dacă este bine pentru om, atunci este bine şi pentru business. Când am creat Rottaprint, ne-am dorit foarte tare un loc în care pe primul loc să fie omul, să existe armonie, înţelegere, transparenţă şi relaţii sănătoase. Pentru noi, valoarea umană este singurul lucru pe care nu îl negociem niciodată. Indiferent de funcţie, de background şi cunoştinţe, calitatea umană primează la Rottaprint.

    Există un moment definitoriu sau o persoană care a influenţat acest stil de leadership?

    Persoana care m-a influenţat toată viaţa a fost mama mea. Ea a fost profesoară de matematică şi, datorită acestui lucru, am avut un tip aparte de educaţie. În continuare mă influenţează, deoarece atunci când întâmpin o problemă sau o situaţie mai delicată, mă întreb ce ar face ea sau ce m-ar fi sfătuit să fac. Dacă nu era educaţia primită de la mama mea, nu cred că aş fi ajuns aici. M-a învăţat mereu că totul este posibil dacă munceşti, iar dacă o faci şi cu drag, e cu atât mai bine.

    Cum îţi foloseşti influenţa şi leadershipul pentru a genera un impact social sau pentru a susţine alte femei în business?

    Am pus mereu accent pe dezvoltare personală şi am intervenit cu sfaturi şi chiar mentorat. Oricând, oricine a avut nevoie de susţinere, am fost acolo, pentru că am înţeles puterea cuvintelor „îmi pasă”. Dacă vrei ca cineva să îşi dea maximul potenţialului său, atunci trebuie să te asiguri că acea persoană este în armonie cu sănătatea sa, cu colegii, cu familia. Iar lucrurile cele mai importante aici sunt, cum am menţionat şi anterior, răbdarea şi calmul – doar aşa îţi poţi atinge obiectivele pe toate planurile.

    Care este cea mai mare realizare personală de care eşti mândră, dincolo de cariera profesională?

    Parteneriatul cu mediul de afaceri din Japonia şi cu Clean Up Japan, cu care am reuşit să construiesc o relaţie foarte bună. Colaborarea a început prin intermediul institutului Kaizen România, în 2015, când am participat la premiile Kaizen România, unde am fost onoraţi să primim locul al doilea pe ţară. Odată cu această realizare, am reuşit să cunosc mai bine mediul de afaceri din Japonia şi am creat relaţii de prietenie şi parteneriate pe care nu le credeam niciodată posibile.

    Cum integrezi valorile personale în stilul de leadership? Există o legătură între pasiunile tale şi businessul pe care îl construieşti?

    Nu îmi pun nicio mască profesională atunci când sunt la job, sunt aceeaşi persoană în orice moment. Valorile mele se regăsesc în modul în care conduc echipa şi iau decizii. Ele sunt aliniate cu cele ale companiei şi influenţează cultura organizaţională.

    Ce te motivează în fiecare dimineaţă să mergi mai departe? Este o persoană, o dorinţă personală sau o aspiraţie care te conduce?

    Familia şi colegii mei sunt principala mea motivaţie în fiecare dimineaţă. Energia, dedicarea şi colaborarea din echipă mă inspiră să merg mai departe şi să dau tot ce am mai bun. În plus, calmul şi răbdarea mă ajută să fac faţă provocărilor zilnice, să iau decizii echilibrate şi să creez un mediu de lucru armonios, unde toată lumea se poate dezvolta şi performa la cel mai înalt nivel.

     

    HOBBYURI & INSPIRAŢIE PERSONALĂ

    Ce hobbyuri sau activităţi te ajută să te relaxezi şi să te reîncarci cu energie pentru a face faţă provocărilor din business?

    Îmi place foarte mult să fac sport, mai ales în natură. Mergem deseori cu bicicleta şi chiar avem o tradiţie, să facem un traseu de la Passau la Viena, anual. În afară de ciclism, îmi place să practic şi schi sau înot, în funcţie de sezon. Alte pasiuni – îmi place foarte mult să citesc şi recent am descoperit romanele ortodoxe, alături de mersul în pelerinaje. Chiar am organizat o astfel de excursie, anul trecut, cu colegii, la mănăstirile din Moldova. Îmi place mult calmul monahal şi liniştea pe care ţi-o oferă un context de acest gen.

    Care este locul sau activitatea care te inspiră cel mai mult atunci când ai nevoie de o pauză pentru a-ţi clarifica viziunea?

    Grădinăritul este modul meu preferat de a lua o pauză şi de a-mi limpezi gândurile. Mă ajută să mă relaxez şi să mă reconectez cu natura. Îmi place să tund iarba, să am grijă de roşii – să le copilesc, să le ud –, dar şi să îngrijesc aronia, din care toamna fac suc. Colegii mei se bucură şi ei de aceste produse naturale.

    Există o carte, un film sau o piesă de artă care te-a influenţat profund şi care reflectă valorile sau viziunea ta? Dacă da, de ce?

    Am văzut un film cu mulţi ani în urmă şi, din păcate, nu i-am reţinut numele. Era despre o familie care căuta comori în mare şi ce m-a marcat pe mine a fost faptul că au descoperit, în cele din urmă, cea mai mare comoară, însă cu multe sacrificii, perseverenţă şi tenacitate. Cumva, aşa se întâmplă şi în viaţă, dacă vrei să îţi îndeplineşti un obiectiv, trebuie să munceşti mult, cu răbdare, calm şi multă dragoste, dar rezultatele vor fi pe măsură.

    Dacă aţi putea să înveţi o nouă abilitate sau să explorezi un nou hobby, ce ai alege şi de ce?

    Mi-ar plăcea foarte mult să reiau pictura, să pictez elemente din natură pentru a putea fi admirate de către oricine şi oricând. Cumva, cred că este un vis mai vechi, necultivat, de când eram în şcoala generală şi primeam premii pentru picturile mele.

    Ce loc din lume te inspiră cel mai mult şi de ce? Există o destinaţie pe care visezi să o vizitezi în viitor?

    Japonia este ţara care mă inspiră mereu. Am vizitat-o, dar m-aş întoarce cu drag oricând. Acolo, stilul de viaţă este diferit, oamenii apreciază mai mult frumosul, sunt mai calmi, şi se respectă unii pe alţii. Noi, vesticii, ne uităm mai mult la noi înşine, suntem în centrul universului nostru. În Japonia este fix invers, pun mult accent pe relaţiile interumane şi se bucură cu adevărat să te vadă că ai succes. Mă fascinează cum pot face asta, indiferent dacă te cunosc sau nu, sunt foarte politicoşi, simţi că toată lumea te iubeşte, de parcă scopul lor este ca tu să fii fericit.   

    Ce te motivează să continui drumul spre excelenţă în ciuda provocărilor? Există o valoare sau un principiu personal care îţi oferă această putere?

    Aşa cum am menţionat anterior, nu mă gândesc doar la propriul meu succes, ci la unul colectiv. Cred cu tărie că evoluţia vine din colaborare, susţinere reciprocă şi obiective comune. Mă motivează ideea că, atunci când lucrăm împreună şi ne sprijinim unii pe alţii, putem depăşi orice provocare şi putem ajunge mai departe decât individual.

    BUSINESS Magazin lansat şi anul trecut catalogul 100 Cele mai puternice femei din business. Ne-am propus ca în cadrul ediţiei din 2025 să punem accentul pe conceptul Vision Board, un instrument utilizat de liderii din întreaga lume pentru a-şi vizualiza obiectivele şi aspiraţiile. Arnella Nechita-Rotta, fondator şi director executiv, Rottaprint, este una dintre doamnele prezentate în această ediţie a proiectului.

  • „Intuiţia, mai ales când vine susţinută de experienţă, este un instrument esenţial în leadership”

    Vlad Neamu

    Engineering Manager, Creative Cloud, Firefly, Adobe

    37 de ani

    BIO

    Este managerul echipei de ingineri software din cadrul organizaţiei Firefly Digital Media din Adobe, care implementează soluţii de generare imagini, video şi documente, cu inteligenţă artificială. Scopul său, povesteşte el, este să aducă cele mai noi inovaţii tehnice din generative AI în produsele Adobe folosite de milioane de utilizatori.

    …spune Vlad Neamu, Engineering Manager, Creative Cloud, Firefly, Adobe. El este de părere că deciziile cele mai bune apar când emoţia (intuiţia) şi raţiunea (datele) lucrează împreună. De-a lungul carierei a învăţat să asculte de intuţie cu mai multă încredere, pentru că de cele mai multe ori acel „nu ştiu exact de ce, dar simt că nu e bine” are un fundament solid.

     

    Ingineria software este domeniul în care şi-a construit întregul parcurs profesional Vlad Neamu. Cât priveşte viitorul, înclină mai degrabă către un rol de CEO decât spre sfera antreprenorială. „Dacă vedem antreprenorul ca fiind cel care vine cu ideea, iar CEO-ul drept cel care o transformă într-o organizaţie sustenabilă, consider că rolul de CEO mi se potriveşte mai bine.”

    Adobe România a ajuns la 1.179 de angajaţi în 2024, cu 105 mai mulţi faţă de anul precedent, şi a raportat afaceri de 545 mil. lei, în creştere cu 23%.

     

    START CU IMPACT

    Ai dat-o în bară? Perfect. Povesteşte-ne. Care a fost cea mai mare greşeală din carieră şi lecţia pe care n-o vei uita niciodată?

    Am dat-o în bară atunci când am ignorat acel gut feeling pe care îl ai uneori în procesul de recrutare. Simţeam că persoana respectivă nu e potrivită pentru rol — nu neapărat din cauza lipsei de competenţe, ci pentru că pur şi simplu ceva nu se potrivea. Nu aveam o dovadă clară, doar acea voce interioară care îţi spune „nu e omul potrivit”.

    Eram sub presiunea timpului, organizaţia avea nevoie urgentă de un om în acea poziţie, şi am mers înainte cu decizia. Din păcate, acel „ceva” s-a dovedit a fi real.

    Lecţia? Cele mai bune decizii apar când emoţia (intuiţia) şi raţiunea (datele) lucrează împreună. Intuiţia, mai ales când vine susţinută de experienţă, este un instrument esenţial în leadership. De atunci, am învăţat să o ascult cu mai multă încredere — pentru că de cele mai multe ori, acel „nu ştiu exact de ce, dar simt că nu e bine” are un fundament solid.

    Greşeală vs. eşec: unde tragi linia? Şi ce înseamnă, de fapt, eşecul pentru tine?

    Orice drum către un obiectiv important va fi presărat cu greşeli, fie că el se termină cu un succes sau un eşec. Cât timp te încadrezi în timpul pe care ţi l-ai setat pentru a atinge obiectivul, consider că sunt permise oricâte greşeli.

    Pentru mine, eşecul adevărat este atunci când se întrunesc două condiţii: nu am obţinut ceea ce mi-am propus şi nu am reuşit să investesc suficient timp şi efort pentru acel obiectiv, pe măsura priorităţii / importanţei lui pentru mine.

     

    TRASEU & AMBIŢIE

    Ce responsabilităţi duci azi în spate – şi unde vrei să ajungi mâine. Povesteşte-ne despre traseul tău profesional.

    Până în prezent am activat în trei domenii de inginerie software: Smart Home Systems, Automotive Infotainment Systems şi Generative AI Media Applications. Am început ca inginer software junior şi acum sunt engineering manager.

    Conduc o echipă de ingineri software în domeniul Generative AI care dezvoltă aplicaţii ce permit utilizatorilor să genereze imagini, video, audio şi designuri (documente) plecând de la o «intenţie» descrisă prin intermediul unui text sau al unei imagini.

    Organizaţia din care fac parte, Firefly Digital Media, are în România o echipă extrem de talentată şi muncitoare, care a reuşit să aducă atât inovaţie în domeniu (peste 40 de patente), cât şi productizarea ideilor în funcţionalităţi GenAI din aplicaţiile Adobe, folosite de milioane de utilizatori din întreaga lume (Photoshop, Illustrator, Express, Firefly).

    Un factor important care contribuie la succesul organizaţiei din România îl reprezintă faptul că există echipe cu capabilităţi de dezvoltare a tuturor componentelor ce fac parte dintr-un produs software cu inteligenţă artificială: pregătirea datelor, dezvoltarea algoritmilor, antrenarea modelelor, crearea serviciilor cloud şi a interfeţei aplicaţiei prin care utilizatorii pot accesa direct aceste funcţionalităţi.

    Vreau să îmi continui parcursul profesional pe linia executivă; rolul ideal pentru mine este unul care implică atât partea de creştere a organizaţiei, influenţa strategică şi direcţia de dezvoltare a produselor, pe lângă coordonarea implementării tehnice.

    CEO sau antreprenor? Care e visul tău pe termen lung?

    Dacă vedem antreprenorul ca fiind cel care vine cu ideea, iar CEO-ul drept cel care o transformă într-o organizaţie sustenabilă, consider că rolul de CEO mi se potriveşte mai bine. Orientarea mea către oameni, organizare şi eficientizarea proceselor mă face să îmi iau satisfacţia din a vedea cum cineva creşte şi are succes, cum o echipă s-a sudat şi funcţionează autonom sau cum mai multe echipe colaborează eficient pentru realizarea unui proiect complex, ajutate direct sau indirect de leadershipul meu.

     

    MOMENTE CARE CONTEAZĂ

    Care e reuşita de care eşti cel mai mândru? Un proiect, o decizie, o echipă?

    Un proiect, Generative Templates, pe care echipa din România l-a conceput, l-a promovat şi l-a implementat integral. A fost prezentat live în 2023 pe scena conferinţei anuale Adobe MAX (peste 250.000 de participanţi), ca fiind unul dintre cele trei proiecte inovatoare GenAI din acel an. Este disponibil în aplicaţia Adobe Express.

    A fost un efort care a necesitat implicarea mea la mai multe niveluri: implementarea unui prototip, prezentarea (pitch-ul) ideii către executivi locali şi din SUA, precum şi planificarea şi execuţia implementării, în condiţiile presiunii deadline-ului, pentru a fi gata la timp pentru conferinţă.

    Succesul acestui proiect a dus la creşterea atât a organizaţiei din care fac parte, cât şi a echipei pe care o conduc.

    Trei superputeri profesionale. Ce abilităţi sunt esenţiale pentru succesul în carieră?

    Empatia – lucrăm cu oameni, pentru oameni, iar empatia este crucială atât în relaţiile cu colegii de muncă, cât şi pentru a înţelege perspectiva utilizatorului care va folosi produsul la care lucrezi. Empatia stă şi la baza creării unui mediu de lucru în care oamenii se simt în siguranţă şi pot greşi, pe drumul lor spre succes.

    Concentrarea (focus) – activăm într-un domeniu (Generative AI) în care inovaţia are un ritm de creştere accelerat, apar modele noi literalmente peste noapte, iar competiţia se intensifică de la o zi la alta. Fără capacitatea de a şti să selectezi pe ce să te concentrezi şi de a aprofunda subiectele prin focus deliberat, nu poţi obţine performanţă în acest domeniu.

    Curiozitatea continuă – strâns legată de progresul tehnologic accelerat din domeniul inteligenţei artificiale, capacitatea de a fi curios te ajută să rămâi deschis la abordări noi, esenţiale pentru diferenţierea faţă de competiţie şi pentru crearea unor funcţionalităţi care să le facă viaţa mai plăcută utilizatorilor produselor tale.

     

    STIL & INFLUENŢĂ

    Cum arată stilul tău de leadership? Şi ce oameni sau momente te-au format ca lider?

    Mă consider un lider empatic şi orientat spre oameni, ghidat de trei valori esenţiale: autenticitate, transparenţă şi integritate. Cred cu tărie că performanţa durabilă se construieşte pe baza încrederii şi a colaborării reale între oameni. De aceea, investesc constant în dezvoltarea celor din jur şi în crearea unui mediu în care fiecare membru al echipei — indiferent de nivelul de experienţă — se simte ascultat, apreciat şi liber să greşească, pentru a învăţa şi a creşte. Încerc să armonizez nevoile echipei cu obiectivele de business, valorificând punctele forte unice ale fiecăruia.

    De-a lungul carierei mele, am avut şansa de a lucra cu lideri foarte diferiţi, toţi având realizări remarcabile, însă şi cu diferenţe notabile în raportarea faţă de oameni şi rezultate.

    Am văzut ce înseamnă rezultate spectaculoase obţinute rapid, dar cu costuri mari pe termen lung, şi am înţeles importanţa ritmului sustenabil.

    Un exemplu marcant a fost când am fost promovat de la rolul de team lead al unei echipe de trei persoane, la rolul de manager al unui grup de 30 de ingineri format din mai multe echipe. Am primit o încredere uriaşă din partea liderului meu de atunci — un om care ştia să inspire, să motiveze şi să construiască un cadru în care oamenii lucrau împreună cu sens şi direcţie.

    Cred că fiecare lider îşi descoperă şi îşi şlefuieşte stilul în timp. Pentru mine, fiecare interacţiune – fie cu un mentor, un coleg, fie cu o greşeală proprie – a contribuit la formarea unui stil de leadership care caută echilibrul între rezultate şi oameni.

    Ce curs sau experienţă ţi-a schimbat perspectiva profesională? Un moment care ţi-a dat direcţie.

    Am avut parte de un moment evrika, în cadrul unui program organizat intern de Adobe, susţinut de un psiholog cognitiv-comportamental. Breakthrough-ul a fost legat de cunoaşterea de sine, în momentul în care am reuşit să identific schimbarea pe care aş putea să o fac pentru a obţine cele mai mari efecte pozitive în carieră.

    Recomand tuturor acest tip de abordare în dezvoltarea de sine, atât în context profesional, cât şi personal.

     

    ECHILIBRU & INSPIRAŢIE

    Job Ă viaţă personală â echilibru? Cum reuşeşti să le păstrezi în armonie?

    Echilibrul perfect este greu de atins, dar, însumat de-a lungul unui an, lucrurile tind să se armonizeze. Ceea ce fac eu proactiv este să planific din timp concediile, fie ele mici sau mai mari, iar la nivelul activităţii de zi cu zi aloc timp în calendar atât pentru şedinţe, cât şi pentru deep work şi chiar pentru pauze. Astfel, pot fi împăcat că am folosit timpul eficient şi mă pot deconecta mai uşor după muncă.

    Ce faci când nu lucrezi? Un hobby, o pasiune, o recomandare de carte?

    Când sunt acasă, îmi place să petrec timp cu cei dragi, să îmi îngrijesc plantele, să citesc sau să cânt la pian.

    În ceea ce priveşte activităţile în afara casei, îmi place să explorez oraşul la pas, să descopăr cafenele noi şi să petrec timp cu prietenii. Joc baschet o dată pe săptămână şi îmi place să merg la munte, fie pentru drumeţii, fie pentru camping cu cortul sau plimbări cu motocicleta.

    În ultimii ani am citit predominant cărţi scrise de autori orientaţi spre filozofie şi psihologie, precum Irvin D. Yalom („Călătoria către sine”), Albert Camus („Străinul”) şi Alain de Botton, al cărui canal de YouTube („The School of Life”) îl urmăresc cu interes.

    Alte cărţi care au avut un impact asupra modului meu de gândire, atât personal, cât şi profesional, sunt „Nonviolent Communication”, de Marshall B. Rosenberg şi „Zen and the Art of Motorcycle Maintenance”, de Robert M. Pirsig (hint: nu este despre motociclete).  

    BUSINESS Magazin a lansat şi anul trecut catalogul 100 TINERI MANAGERI DE TOP. Sub umbrela „Liderii schimbării: decizii curajoase, impact măsurabil”, ediţia din 2025 a catalogului îşi propune să surprindă nu doar cifre şi reuşite, ci şi lecţiile care i-au format pe liderii noii generaţii, valorile care îi ghidează şi strategiile prin care construiesc viitorul. Vlad Neamu, Engineering Manager, Creative Cloud, Firefly, Adobe, se numără printre cei 100 de tineri manageri pe care BM îi include în această ediţie a catalogului.

     

  • Cum a descoperit Germania una dintre cele mai mari rezerve de litiu din lume

    Sub solul din centrul Germaniei se află o resursă care ar putea rezolva problemele de independenţă energetică ale Europei. Cantitatea estimată de metal ar putea alimenta peste 800 de milioane de maşini electrice.

    În Saxonia, o regiune cunoscută pentru infrastructura sa de gaze, cercetătorii au identificat o vastă formaţiune subterană. Aceasta conţine concentraţii neobişnuit de mari de litiu. Litiul este cel mai uşor metal cunoscut în natură, scrie Il Messaggero.

    Datorită conductivităţii sale electrice incredibile, litiul este o componentă cheie în baterii. Se foloseşte pentru maşini electrice, smartphone-uri şi laptopuri.

    Cererea de litiu continuă să crească rapid. Producţia de vehicule electrice impulsionează această creştere. Descoperirea ar putea fi decisivă pentru asigurarea accesului la materia primă. Europa nu va mai fi nevoită să recurgă la surse străine. Dependenţa excesivă de importuri este o vulnerabilitate strategică gravă. Aceasta plasează Europa într-o poziţie de subordonare. Situl german oferă Europei un punct de sprijin. Piaţa este dominată de sărurile din America de Sud şi rafinăriile chinezeşti.

    Confirmarea rezervelor de litiu a atras imediat atenţia. Politicienii, observatorii din industrie şi concurenţii globali au reacţionat prompt.

    Situl din regiunea Altmark conţine puţin peste 8 milioane de tone de litiu pur. Această cantitate este suficientă pentru a alimenta peste 800 de milioane de maşini electrice. Este una dintre cele mai mari resurse de litiu dintr-un singur sit cunoscute global. Preţioasa resursă se găseşte într-un acvifer adânc. Acesta este situat între 3.200 şi 4.000 de metri sub suprafaţă. Conţine săruri geotermale îmbogăţite. Concentraţia medie de litiu este de aproximativ 375 miligrame pe litru. Această cifră provine din cercetări geochimice prezentate la conferinţa anuală EAGE. Îmbogăţirea provine din descompunerea mineralelor mica care conţin litiu. Acestea sunt încorporate în fragmente de rocă vulcanică. Mineralele eliberează litiu în acviferele din jur de milioane de ani. Doar o mică parte din litiu provine din evaporarea apei de mare în trecut. Profilul geologic susţine fezabilitatea producţiei pe termen lung.

    Descoperirea de la Altmark se înscrie în contextul Legii europene privind materiile prime critice. Uniunea a adoptat-o în martie 2023. Cadrul de reglementare vizează reducerea dependenţelor strategice. Sunt impuşi parametri care trebuie îndepliniţi până în 2030. Cel puţin 10% din materiile prime critice trebuie extrase în UE. 40% trebuie prelucrate în UE. 15% trebuie obţinute prin reciclare. Nu mai mult de 65% din orice materie primă strategică poate proveni dintr-o singură ţară terţă.

    Proiectele strategice pot beneficia de autorizaţii accelerate. Termenul este de 24 de luni pentru permisele de extracţie. Pentru instalaţii de prelucrare şi reciclare este de 12 luni.

    În prezent, cea mai mare parte a litiului este extras din „triunghiul litiului”. Acesta cuprinde câmpurile de sare din Chile, Argentina şi Bolivia. Aceste regiuni utilizează metode de evaporare solară. Necesită aproximativ două milioane de litri de apă per tonă de litiu. Procesul durează mai mult de un an. Impactul asupra mediului şi al societăţii este enorm. O anchetă realizată de Harvard International Review a evidenţiat tensiuni în comunităţile din Bolivia. În Argentina, liderii indigeni şi-au exprimat îngrijorarea. Acestea privesc contaminarea apelor subterane şi acordurile inadecvate de redistribuire a veniturilor.

    Proiectul Altmark funcţionează într-o fostă zonă industrială. Are un impact redus asupra mediului. Procesul de extracţie în circuit închis reduce semnificativ consumul de apă. Evită poluarea suprafeţei. Dacă devine profitabil, proiectul ar putea servi drept model. Producţia de litiu cu impact redus ar putea fi replicată în regiunile energetice din Europa.

  • Preşedintele Concordia, Dan Şucu: „Din punctul nostru de vedere, sunt multe industrii care simt în clipa de faţă mugurii unei crize. Este o criză pe care noi o resimţim”

    Preşedintele Confederaţiei Patronale Concordia, Dan Şucu, a explicat că în multe sectoare de activitate se resimt „mugurii unei crize”, generată de cheltuirea „nejudicioasă” a banului public şi de birocratizarea excesivă, titrează Agerpres.

    „Din punctul nostru de vedere, sunt multe industrii care simt în clipa de faţă mugurii unei crize. Este o criză pe care noi o resimţim. Nu este o criză cum a fost cea din 2009, importată. Este o criză care este legată de cheltuirea nejudicioasă a banului public. Este o criză care este plecată dintr-o birocratizare excesivă a României, cu un cost extrem de mare al acestei birocratizări. Se discută deja de ani de zile despre eliminarea sau despre micşorarea acestei poveri a costurilor de funcţionare ale statului român. Vedem în clipa de faţă foarte multe proiecte, foarte multe dorinţe, foarte multe declaraţii, dar extrem de puţine rezultate. În mediul privat, noi nu premiem niciodată încercarea. Noi premiem întotdeauna reuşita”.

    Guvernul a inclus în noul pachet de relansare economică şi măsuri venite din partea mediului de afaceri, propuse de Confederaţia Patronală Concordia. Dan Şucu, preşedinte Concordia: Fără eliminarea risipei banului public şi a birocraţiei excesive, aceste măsuri ar putea rămâne doar pe hârtie, deoarece nu va exista spaţiu fiscal pentru aplicarea lor

  • Un nou record pentru China: Robotul umanoid G1 funcţionează în condiţii considerate imposibile

    Un robot umanoid dezvoltat de compania chineză Unitree a finalizat un test remarcabil în condiţii de frig extrem, deplasându-se autonom la temperaturi de până la –47°C, scrie InterestingEngineering. Demonstraţia marchează un progres important în mobilitatea robotică în medii naturale severe.

    Robotul umanoid G1 a parcurs peste 130.000 de paşi în timpul unei deplasări prelungite pe un câmp acoperit de zăpadă din regiunea Altay, în nord-vestul Chinei. Inginerii descriu performanţa drept primul caz confirmat în care un robot umanoid a reuşit să se deplaseze autonom susţinut în condiţii de frig atât de sever.

    Testul a avut loc în regiunea Xinjiang, o zonă cunoscută pentru iernile aspre şi legăturile sale istorice cu originile schiului. Robotul a operat în aer liber, fără intervenţie umană, trasând conturul unei embleme a Jocurilor Olimpice de Iarnă pe un teren îngheţat de aproximativ 186 pe 100 de metri.

    Pentru a rezista temperaturilor extreme, inginerii au modificat robotul cu soluţii practice de izolare. G1 a fost echipat cu o geacă izolatoare portocalie şi cu protecţii din plastic pe picioare, menite să apere de îngheţ articulaţiile, mecanismele care controlează mişcarea şi sistemele de baterii.

    Potrivit relatărilor, robotul a utilizat sistemul chinezesc de navigaţie prin satelit Beidou pentru poziţionare de mare precizie. Algoritmii de planificare a traseului integraţi au permis menţinerea echilibrului şi stabilităţii pe teren accidentat şi alunecos.

    Majoritatea roboţilor umanoizi sunt concepuţi pentru medii controlate, de interior. Acest experiment evidenţiază interesul tot mai mare al industriei pentru rezilienţa la condiţii de mediu reale, pe măsură ce companiile explorează scenarii de utilizare în aer liber.

    Operând mult sub limitele termice obişnuite ale roboţilor comerciali, Unitree a extins limitele a ceea ce pot suporta sistemele umanoide de uz general. Testul plasează rezistenţa la frig ca un nou reper în dezvoltarea roboticii umanoide.

    Robotul G1 are o înălţime de aproximativ 127 de centimetri şi cântăreşte în jur de 35 de kilograme. Este echipat cu până la 43 de motoare articulare, senzori avansaţi precum LiDAR 3D şi camere de profunzime, precum şi o baterie de 9.000 mAh care oferă până la două ore de funcţionare.

    Propulsat de modelul AI propriu al companiei Unitree, robotul suportă învăţare prin recompensă şi control agil al mişcării. Lansat în 2024 ca model umanoid de nivel entry, G1 a atras atenţia prin combinaţia dintre preţ accesibil şi performanţe avansate.