BusinessMagazin

Blog

  • Vremea în Bucureşti: Temperaturi în scădere şi intensificări ale vântului

    Administraţia Naţională de Meteorologie a emis joi o avertizare specială pentru Capitală, avertizând o perioadă de răcire a vremii şi intensificări ale vântului.

    Joi, temperaturile maxime vor fi de 9-10 grade Celsius, în timp ce minimele vor coborî până la 2-4 grade. Cerul va fi predominant noros pe parcursul zilei şi vântul va sufla moderat, cu viteza la rafală de până la 45 km/h.

    Vineri, temperaturile vor urca până la 13 grade Celsius, cerul va fi temporar noros, iar vântul va sufla moderat, cu intensificări de până la 40 km/h.

    „În intervalul 19 martie, ora 10 – 20 martie, ora 20, pentru municipiul Bucureşti va fi în vigoare o informare meteorologică pentru intensificări ale vântului”, se mai arată în prognoza emisă de ANM.

  • Dezastru energetic după ce o rachetă iraniană a lovit cea mai mare instalaţie de GNL din lume, în Qatar. ”Chiar şi după încheierea războiului, impactul asupra aprovizionării ar putea dura luni sau chiar ani”

    Iranul a lovit cu o rachetă balistică locaţia celei mai mari instalaţii de gaz natural lichefiat (LNG) din lume, aflată în Qatar, provocând „pagube extinse”, ca represalii pentru un atac asupra zăcământului de gaz South Pars al republicii islamice, scrie FT. 

    Atacul de miercuri marchează o escaladare semnificativă a războiului din Orientul Mijlociu şi ameninţă cu repercusiuni majore pentru pieţele globale de energie. Qatarul este al doilea cel mai mare exportator de LNG din lume şi cel mai mare furnizor pentru Asia.

    Ministerul Apărării din Qatar a declarat pe platforma X că Iranul a lansat cinci rachete balistice, dintre care patru au fost interceptate, iar una a lovit Ras Laffan, un complex industrial uriaş care găzduieşte instalaţiile LNG ale companiei de stat QatarEnergy şi o rafinărie de combustibil. Acolo se află şi uzina Pearl GTL, în valoare de 18 miliarde de dolari, operată de Shell, care transformă gazul în produse chimice şi combustibili.

    „Echipele de intervenţie au fost mobilizate imediat pentru a limita incendiile rezultate, întrucât au fost provocate pagube extinse”, a transmis QatarEnergy pe X.

    Analiştii au declarat că atacul are potenţialul de a provoca „un deficit global de gaz de durată”, în funcţie de amploarea pagubelor, deoarece Ras Laffan este, în mod normal, responsabil pentru aproximativ o cincime din livrările globale de LNG.

    „Chiar şi după încheierea războiului, impactul asupra aprovizionării ar putea dura luni sau chiar ani, pe măsură ce se fac reparaţiile”, a declarat Saul Kavonic, analist în domeniul energiei la MST Financial.

    Într-o postare pe Truth Social, joi, preşedintele SUA, Donald Trump, a avertizat că Statele Unite vor „distruge” zăcământul de gaz South Pars al Iranului dacă acesta va mai ataca din nou instalaţiile de gaz natural lichefiat ale Qatarului.

  • Fabrica Betty Ice din Suceava exportă 40% din producţie şi a inaugurat o nouă linie de producţie

    The Magnum Ice Cream Company, cea mai mare companie din sectorul îngheţatei, desprinsă din gigantul Unilever şi care deţine Betty Ice , cel mai mare brand românesc de îngheţată, a investit în ultimii ani 12 milioane de euro în unitatea din Suceava. Cea mai recentă investiţie se ridică la 4 mil.euro intr-o nouǎ linie de producţie. Unilever a cumpărat Betty Ice in 2018 de la antreprenorul Vasile Armenean, tranzacţia fiind definitivata la finalul anului 2018. 

    “Am investit peste 12 milioane de euro în fabrica de aici de la Suceava de la preluarea companiei , iar ultimele 4 milioane sunt într-o nouă linie de producţie, pe care voi o inaugurăm chiar astăzi. Această investiţie demonstrează alegerea strategică pe care compania a făcut-o pentru piaţa din România. Faptul că suntem un centru de producţie, pentru că în proporţie de circa 60% din producţie este vândut în piaţa din România, restul este exportat. Deci este un centru de producţie pentru Europa”, a spus Irina Urechean, general manager al The Magnum Ice Cream Company Romania şi Moldova, în cadrul unei conferinţe de presa cu ocazia inaugurării noii linii de producţie. 

    “ Betty Ice şi -a dublat volumele din 2019 de când a fost preluatǎ”, spune şi George Barbu, manager de excelenţă în producţie în cadrul companiei.

    “Investiţia în noua linie de producţie ne va ajuta să inovăm mai rapid, să răspundem mai repede la cerinţele pieţei şi, de asemenea, ne-a crescut capacitatea şi capabilitatea. Această linie produce nouă formate de îngheţată, printre care celebra Scufiţa Roşie, Rom Napoca şi Napoca Sendviş şi pe viitor ne permite să aducem alte inovaţii către piaţă, către consumatorii noştri”, a declarat şi Codruţ Ababii, directorul fabricii Betty Ice.

    Grupul anglo-olandez Unilever a separat divizia de îngheţată de restul diviziilor, mutând activitatea pe o nouă entitate – The Magnum Ice Cream Company, cu venituri de 7,9 miliarde de euro la nivelul anului 2025. Decizia include şi piaţa din România, unde Unilever deţine Betty Ice, liderul pieţei de îngheţată, cu o fabrică în Suceava.  Astfel, în România, The Magnum Ice Cream Company include atât producţia fabricii din Suceava, cât şi celelalte branduri de îngheţată deţinute la nivel global de către gigantul din industria bunurilor de larg consum adică Magnum, Ben&Jerry’s, Carte D’or,  Twister etc.

  • Motorina premium a sărit de 10 lei pe litru în unele benzinării. Benzina standard oscilează la 8,7-8,9 lei, iar motorina la 9,3-9,5 lei

    Preţul carburanţilor în benzinăriile din România creşte în continuare, atât la benzină, cât şi la motorină, cel mai scump sortiment, diesel premium, trecând joi dimineaţă de 10 lei pe litru.

    Benzina standard se vindea joi cu 8,79-8,81 lei la benzinăriile Petrom din Bucureşti, cu 8,76-8,79 lei la MOL, 8,82-8,87 la Rompetrol şi cu 8,92 lei pe litru la OMV, potrivit platformei peco-online. 

    La motorina standard, un litru costă 9,4 lei la Petrom, 9,54 lei la OMV, 9,32-9,35 lei la MOL şi 9,36-9,38 lei la Rompetrol. 

    Platforma peco-online, care centralizează cele mai mici preţuri la carburanţi, arată că cea mai ieftină benzină standard se vinde azi la o benzinărie din judeţul Dâmboviţa, la  8,58 lei/litru, iar motorina la 9,07 lei. 

    În Bucureşti, preţul minim la benzină este joi de 8,65 lei, iar la motorină de 9,24 lei.

    În Cluj, benzina porneşte de la 8,64 lei, iar motorina de la 9,25 lei, iar în iaşi benzina de la 8,67 lei şi motorina de 9,24 lei.  La Constanţa este cel mai ridicat nivel minim la benzină, de 8,68 lei, în timp ce motorina porneşte de la 9,23 lei. 

    Comparativ cu luna trecută, preţul mediu al unui litru de benzină s-a majorat cu 11%, ceea ce înseamnă că un plin (50 de litri) costă astăzi cu 42 lei mai mult decât în urmă cu 30 de zile, arată datele peco-online. În cazul motorinei, preţul mediu s-a majorat cu 13%, un plin (50 de litri) costând astăzi cu 53 lei mai mult decât în urmă cu 30 de zile. 

    Preţul petrolului şi al gazelor naturale au crescut puternic miercuri, după apariţia informaţiilor privind primele atacuri asupra instalaţiilor de producţie din Iran de la începutul războiului, inclusiv asupra celui mai mare zăcământ de gaze naturale din lume, notează CNN.

    Brent crude, reperul global al pieţei petroliere, a urcat cu 5%, până aproape de 109 dolari pe baril. West Texas Intermediate (WTI), indicele de referinţă din SUA, a crescut cu 2,5%, până la 98 de dolari pe baril. Preţurile de referinţă ale gazelor naturale în Europa au avansat, la rândul lor, cu peste 7% la un moment dat.

    Joi dimineaţă, brent crude se tranzacţionează în jurul valorii de 107 dolari pe baril. 

     

  • Nicuşor Dan se întâlneşte astăzi cu Mark Rutte la sediul NATO din Bruxelles

    UPDATE. A început conferinţa de presă comună. 

    Ce spune Mark Rutte: 

    ► Astăzi am discutat despre cum să putem îmbunătăţi securitatea pe flancul estic. România este foarte importantă aici. 

    ► NATO este pregătită să apere flancul estic.

    ► Suntem vigilenţi şi suntem pregătiţi pentru a apăra fiecare centimetru al Alianţei.

    ► Avem capacităţile pentru apărare, inclusiv sistemele anti-rachetă în care jucaţi un rol esenţial. Trebuie să facem mai multe, de aceea anul trecut am convenit creşterea investiţiilor în apărare 

    ► Am reafirmat sprijinul nostru pentru Ucraina, pentru că e vorba de securitatea Europei, şi despre acordul pentru cooperarea în producţia de drone cu Ucraina

    ► Este esenţial ca Iran să nu aiba capacităţi nucleare sau rachete balistice.

    ► În privinţa Ormuz, toată lumea este de acord că această strâmtoarea nu poate rămâne închisă, este crucial pentru economia mondială

    ► În ultimele zile au fost acţiuni care vor demonstra că NATO poate apăra flancul Estic.

    ► NATO a răspuns hotărât când a fost supus testelor. Am văzut după interceparea rachetelor balistice transmise dinspre Iran

    Ce spune Nicuşor Dan:

    ► Iranul nu a ameninţat România ci a vorbit de consecinţe juridice şi politice. 

    ► România are un parteneriat strategic cu SUA şi prin prezenţa de trupe americane este mai sigură.

    ► Reîntăresc pentru românii care se uită la noi că România este o ţară sigură, chiar mai sigură. Am discutat despre noi capabilităţi pentru ţările din Flancul Estic în cadrul programului Santinela Estică.

    ► Am discutat despre Marea Neagră. NATO va avea o întâlnire pe subiectul Marea Neagră şi pe proiectul nostru de hub.

    ► Au fost analizate provocările din domeniul războiului hibrid şi cooperarea cu Ucraina în materie de drone şi echipamente anti-dronă. 

    Preşedintele României, Nicuşor Dan, este primit astăzi, începând cu ora 10:00, la sediul NATO din Bruxelles, de către secretarul general al Alianţei, Mark Rutte. Cei doi oficiali urmează să susţină o conferinţă de presă comună în jurul orei 10:30.

    Întrevederea are loc înainte ca şeful statului să participe la reuniunea Consiliul European, programată să înceapă la ora 11:00, tot la Bruxelles.

    Potrivit unui comunicat al Administraţiei Prezidenţiale, discuţiile vor viza situaţia de securitate internaţională şi evoluţiile de pe Flancul Estic al Alianţei, cu accent pe regiunea Marea Neagră. În acest context, vor fi analizate măsuri pentru consolidarea descurajării şi apărării colective, precum şi pentru întărirea securităţii România, cu sprijinul NATO.

    Pe agenda discuţiilor se va afla şi relaţia transatlantică, în contextul recentelor decizii privind cooperarea militară cu Statele Unite ale Americii. România a aprobat, recent, solicitarea preşedintelui american Donald Trump privind dislocarea de militari şi echipamente în două baze de pe teritoriul naţional.

    Decizia vine într-un climat tensionat la nivelul Alianţei, după ce mai multe state membre au refuzat să sprijine operaţiunea SUA din Iran, poziţie care a atras critici din partea liderului de la Washington.

    „Preşedintele României va sublinia importanţa relaţiei transatlantice şi va reconfirma angajamentul ţării noastre ca aliat activ, dedicat stabilităţii şi securităţii regionale”, se arată în comunicatul Administraţiei Prezidenţiale.

  • „Roboţii” creaţi din celule vii sunt dotaţi cu propriile lor sisteme nervoase

    Biologii specializaţi în dezvoltare de la Universitatea Tufts din Massachusetts au creat ceea ce ei numesc „neuroboţi”, mici aglomerări de celule capabile să înoate în apă, obţinute dintr-o combinaţie de celule embrionare şi ţesut neural provenit de la broaşte.

    Cercetarea se bazează pe lucrările anterioare ale grupului, condus de Michael Levin, care în 2020 a raportat pentru prima dată că a creat „roboţi biologici” din celule provenite de la broasca cu gheare africană, Xenopus laevis, relatează IFL Science.

    Aceste creaţii anterioare puteau efectua mai multe trucuri, inclusiv să se târască de-a lungul suprafeţelor şi să se replice prin devierea celulelor care pluteau liber pentru a forma noi bioboţi, repetând acest proces până la patru generaţii.

    Acum, cercetătorii au adăugat celule neuronale în amestec pentru a vedea ce noi comportamente pot dezvălui.

    „Toate acestea se încadrează în întrebări foarte fundamentale […], şi anume dacă un sistem nervos se poate dezvolta într-un context complet nou, care nu este produsul a milioane de ani de selecţie naturală şi, dacă da, cum se raportează şi funcţionează în acest mediu biologic sintetic, sau chiar cum îşi schimbă şi îşi amplifică răspunsurile şi comportamentele”, a declarat Levin.

    Pentru a construi neuroboţii, cercetătorii au prelevat ţesut cutanat în dezvoltare de la embrioni de broască şi au adăugat celule precursoare neuronale dintr-un set separat de embrioni.

    La scurt timp, celulele cutanate au format o formă sferică în jurul celulelor neuronale.

    Structura rezultată a produs apoi un tip de celulă la suprafaţa sa, numită celulă multiciliată (MCC).

    Acestea apar în mod natural la suprafaţa embrionilor Xenopus şi sunt acoperite cu „fire de păr” fine, formate din proteine, care se unduiesc pentru a propulsa neurobotul.

    „Integrarea unui sistem nervos remodelează forma (morfologia) şi funcţia neurobotului”, a spus prima autoare, Haleh Fotowat, în aceeaşi declaraţie.

    „În comparaţie cu bioboţii, neuroboţii sunt mai alungiţi, prezintă modele distincte de expresie MCC, manifestă o activitate crescută şi comportamente spontane mai complexe şi suferă schimbări substanţiale în expresia globală a genelor”.

    Cercetătorii au descoperit, de asemenea, că neuroboţii efectuau mişcări mai complexe în comparaţie cu bioboţii standard şi că complexitatea mişcărilor creştea atunci când erau trataţi cu un medicament care stimulează activitatea neuronală.

    Pentru unii, nu este deosebit de surprinzător faptul că structurile derivate din embrioni de broască pot face acest lucru.

    În 2023, biologul de dezvoltare Jamie Davies de la Universitatea din Edinburgh, Scoţia, a rezumat situaţia pentru Scientific American spunând: „În general, comunitatea de cercetători care studiază embrionii de Xenopus şi care cunosc aceste celule nu a înţeles cu adevărat de ce se face atâta vâlvă”.

  • Planuri pentru un atac armat pe TikTok. Tânăr pus sub acuzare după ce a ameninţat o moschee

    Un bărbat din nord-estul statului Ohio a fost acuzat de ameninţări la adresa unei moschei şi de deţinere ilegală de arme de foc în timp ce se afla sub influenţa unor substanţe controlate, potrivit documentelor instanţei federale.

    Wyatt James Brzoska, în vârstă de 20 de ani, ar fi publicat o serie de postări pe TikTok care făceau referire la împuşcături în masă şi simboluri extremiste, inclusiv „soarele negru”, un simbol neonazist, potrivit unei plângeri penale depuse la Curtea Districtuală a Statelor Unite pentru Districtul de Nord al statului Ohio, potrivit Reuters.

    Apărătorii drepturilor omului din SUA au avertizat cu privire la creşterea islamofobiei şi a antisemitismului în ultimii ani, din cauza intensificării sentimentelor anti-imigraţie şi a retoricii supremaciste albe, precum şi a consecinţelor războiului Israelului în Gaza după un atac al Hamas din 2023.

    Acuzaţiile au fost raportate miercuri de o filială a NBC. Reprezentantul lui Brzoska nu a putut fi contactat imediat pentru a comenta.

    FBI a primit prima dată o informaţie despre Brzoska la mijlocul lunii noiembrie. La acea vreme, Brzoska a spus că „ameninţările erau o glumă”, se arată în plângere.

    La sfârşitul lunii noiembrie, Brzoska a postat un videoclip cu referiri la atacul armat din 2019 asupra unei moschei din Christchurch, Noua Zeelandă, comis de un supremacist alb care a ucis 51 de persoane, se arată în plângere.

    FBI-ul l-a interogat din nou, iar el a recunoscut că deţine o puşcă AR15, două puşti de vânătoare şi o puşcă Springfield cu încărcare prin bolt, potrivit plângerii.

    Conform plângerii, pe 10 martie, el a postat un videoclip în care îndrepta camera către o moschee din Ohio, cu un text care spunea: „O să simţiţi asta”.

    Brzoska se confruntă cu acuzaţii federale pentru ameninţări interstatale şi deţinere ilegală de arme de foc în timp ce consuma o substanţă controlată. Plângerea menţionează că postările lui Brzoska arătau dorinţa sa de a-l imita pe Brenton Tarrant, autorul atacului armat din Christchurch.

  • Criza din Golf loveşte în primul rând Europa. Istoria se repetă, iar UE nu a învăţat nimic din criza gazului rusesc din 2022. „Piaţa gazelor este la fel de distorsionată ca în 2022“

    ♦ În contextul în care conflictul din Orientul Mijlociu se prelungeşte, gazul se scumpeşte din nou masiv, iar miile de megawaţi în eoliene şi solare montate nu contează pentru că cetăţeanul european conduce maşini diesel, se încălzeste cu gaze, consumă energie care are la bază gazul, iar industria europeană este aproape la fel de electrificată ca acum un deceniu.

    În ciuda tuturor declaraţiilor de la cel mai înalt nivel, Uniunea Europeană arată, în contextul conflictului din Orientul Mijlociu, că în ceea ce priveşte gazul nu a învăţat nimic din criza din 2022. Cu miliarde de euro injectate în importuri de echipamente solare din China, electrificarea economiilor europene, a transporturilor, a încălzirii rămâne un mit unde se bate pasul pe loc de un deceniu. Gazul este peste 20% din energia primară pe care o consumă UE, consumul de gaz chiar a crescut anul trecut, peste 90% din gazul consumat este importat, iar pentru casnici gazul este cea mai importantă sursă de energie. În România, populaţia este protejată de scumpirea gazului pentru încă un an, dar în acest moment industria, care a ajuns să reprezinte circa 50% din consumul total, este pe cale de a primi o nouă lovitură după cea din 2022, pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu. Problema României nu este legată de cantitatea de gaz, aşa cum este afectată Asia de sistarea livrărilor prin strâmtoarea Ormuz, producţia internă poate acoperi cererea. Problema este legată de preţ.

    „Piaţa gazelor este la fel de distorsionată ca în 2022 la momentul războiului din Ucraina“, spune un specialist din domeniu.

    Pe bursele europene, gazul s-a scumpit şi cu peste 70%, iar conflictul din Orientul Mijlociu, în ciuda tuturor speranţelor că va fi unul de scurtă durată, se prelungeşte.

    „Europa este într-o poziţie critică. Europa a oprit investiţiile sale în petrol şi gaze pentru a injecta miliarde în panouri chinezeşti.“

    În timp ce banii europeni s-au dus pentru a cumpăra echipamente din China, investiţiile în producţia internă de gaze nu au fost susţinute, industria a plătit preţuri premium la energie în timp ce importurile de produse din state cu energia subven­ţionată au pus la pământ industria locală.

    Pe zona de îngrăşăminte de exemplu, Rusia este cel mai mare furnizor extern al UE, în contextul în care 70% din îngrăşăminte este reprezentat de gaze. Paradoxul este suprem pentru că în timp ce UE a interzis importurile de gaze ruseşti, pentru a-şi crea o dependenţă de LNG-ul american, ia cu două mâini îngrăşăminte ruseşti pentru că sunt mai ieftine.

  • Producătorul de medicamente Zentiva România a avut 1,6 mld. lei afaceri în 2025, plus 0,5%. O treime vine din exporturi

    Grupul Zentiva România, care include două fabrici în Bucureşti, a încheiat anul 2025 cu afaceri de 1,6 mld. lei, o creştere uşoară cu 0,5% faţă de anul anterior, din datele transmise de companie. Vânzările la export au fost de aproape 500 mil. lei, iar cele mai mari pieţe externe pentru medicamentele fabricate în Capitală sunt Germania, Franţa şi Marea Britanie.

    „Exportăm mult în Germania, în Franţa. Germania e o piaţă foarte importantă pentru noi, acolo sunt licitaţii şi suntem foarte competitivi cu preţul, am reuşit să câştigăm ani la rând licitaţiile din Germania“, a spus Simona Cocoş, director general al Zentiva România şi Moldova, în cadrul unei vizite organizate de companie în fabrica din estul Capitalei.

    Unitatea de producţie funcţionează din 1962, iar an de an sub brandul Zentiva sunt fabricate peste 160 de milioane de cutii de medicamente. Cel mai vândut produs din portofoliu, din categoria medicamentelor eliberate pe reţetă, este Algocalmin, peste 10 milioane de cutii pe an. Peste 1.000 de angajaţi sunt în cadrul Zentiva România doar în producţie, în cele două fabrici din Capitală. În total, sunt 1.450 de oameni angajaţi în toate departamentele.

  • Preţurile petrolului cresc din nou după atacurile asupra zăcământului de gaze crucial din Iran

    Preţurile petrolului continuă să crească vertiginos, în timp ce măsurile luate de Casa Albă au un impact redus Suspendarea Legii Jones de către Donald Trump, menită să fluidizeze transportul maritim, nu a reuşit să calmeze pieţele, arată Washington Post.

    Preţul mediu al benzinei fără plumb este acum cu 32% mai mare decât în urmă cu o lună.

    Creşterea bruscă a preţurilor ameninţă cu şi mai multe dificultăţi la pompă pentru şoferii americani. Un galon de benzină fără plumb obişnuită costă deja în medie 3,84 dolari la nivel naţional, potrivit AAA — o creştere de 32% faţă de acum doar o lună, înainte ca preşedintele Donald Trump să lanseze atacuri asupra Iranului alături de Israel.

    Trump a făcut declaraţii contradictorii cu privire la cât de curând s-ar putea încheia războiul, iar măsurile Casei Albe de a atenua creşterile preţurilor petrolului au avut un efect redus. Analiştii au majorat constant previziunile privind preţul petrolului.

    Miercuri, Trump a încercat să combată creşterea vertiginoasă a preţurilor petrolului prin suspendarea pe 60 de zile a Legii Jones, care interzice navelor străine să transporte petrol şi gaze între porturile americane.

    Aceasta ar putea mări numărul de nave care pot transporta combustibilii pe teritoriul Statelor Unite. Însă analiştii spun că această măsură este în mare parte simbolică şi va reduce preţurile la benzină cu cel mult câţiva cenţi.

    „Decizia preşedintelui Trump de a emite o derogare de 60 de zile de la Legea Jones este doar un alt pas pentru a atenua perturbările pe termen scurt ale pieţei petrolului, în timp ce armata SUA continuă să îndeplinească obiectivele Operaţiunii Epic Fury”, a declarat într-un comunicat Karoline Leavitt, secretarul de presă al Casei Albe.

    Industria maritimă americană a protestat imediat împotriva acestei măsuri, avertizând că ar putea fi ilegală.

    „Suntem profund îngrijoraţi că această derogare amplă, de 60 de zile, va fi abuzată şi va înlocui în mod inutil lucrătorii şi companiile americane”, a scris într-un comunicat American Maritime Partnership, un grup din cadrul industriei.

    „Această derogare nu va reduce preţurile la benzină. Impactul potenţial maxim al transportului maritim intern asupra costului benzinei la nivel naţional este de mai puţin de un cent pe galon”.

    Suspendarea pare să fi avut un impact redus asupra pieţelor petroliere. Preţul ţiţeiului Brent, etalonul global, a crescut cu peste 6% până miercuri dimineaţa târziu, după ce Iranul a ameninţat că va ataca instalaţiile petroliere din Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite şi Qatar. Garda Revoluţionară Islamică a declarat că aceste instalaţii sunt ţinte „legitime şi prioritare”, potrivit mass-media de stat iraniană.

    „Infrastructura de export de petrol din Golf rămâne în vizorul Iranului, iar primele de risc sunt pe cale să crească în cazul unui atac”, a scris miercuri Capstone, o firmă de cercetare de piaţă, într-o notă adresată clienţilor.

    Analiştii de la Citi se aşteaptă ca preţurile petrolului Brent să urce până la 120 de dolari în următoarele câteva zile, ceea ce ar putea împinge costul mediu al unui galon de benzină la pompă peste 4 dolari.

    Ultimele ameninţări ale Iranului vin după ce acesta a avariat deja instalaţii majore de producţie şi continuă să forţeze închiderea efectivă a Strâmtorii Hormuz, un punct de strangulare pentru aproximativ o cincime din petrolul mondial.

    Incapacitatea armatei americane de a garanta trecerea în siguranţă prin strâmtoare a aruncat pieţele petroliere în turbulenţe.

    Închiderea prelungită a strâmtorii provoacă perturbări în cascadă în aprovizionarea mondială cu petrol. Statele din Golful Persic nu au unde să trimită ţiţeiul sau gazul natural pe care îl produc, deoarece navele stau inactive pe mare, pline de marfă, iar rezervoarele de stocare se apropie rapid de capacitatea maximă. Companiile petroliere sunt forţate să reducă producţia şi să ia în considerare închiderea completă a unor instalaţii.

    Aceste instalaţii nu pot fi repuse în funcţiune cu uşurinţă. Revenirea la producţia maximă poate dura săptămâni, determinând analiştii să prevadă perturbări mai lungi şi mai acute ale preţurilor petrolului, în contextul în care nu există semne de redeschidere a Strâmtorii Ormuz.

    Administraţia Trump a emis miercuri, de asemenea, o derogare care autorizează firmele americane să facă afaceri cu compania petrolieră de stat a Venezuelei, Petróleos de Venezuela (PDVSA), ridicând sancţiunile care îngreunau exportul de ţiţei al ţării. Măsura are scopul de a permite Venezuelei să-şi crească vânzările după un blocaj de mai mulţi ani.

    Săptămâna trecută, Trump a ridicat temporar sancţiunile asupra petrolului rusesc aflat deja pe mare, într-un efort de a uşura preţurile globale.

    Măsura, condamnată pe scară largă de legislatorii din SUA şi Europa deoarece va ajuta Rusia să genereze bani pentru războiul său împotriva Ucrainei, pare să fi contribuit puţin la atenuarea consecinţelor economice ale închiderii strâmtorii.

    Înainte de ridicarea sancţiunilor împotriva Rusiei, SUA şi alte guverne au convenit să elibereze 415 milioane de barili de petrol din rezervele de urgenţă. Nici această măsură nu a reuşit să oprească traiectoria ascendentă a preţurilor petrolului.