BusinessMagazin

Blog

  • Quicklegal, un marketplace pentru servicii juridice, a ridicat o finanţare de peste 230.000 euro. „Fondurile vor fi investite în extinderea funcţionalităţilor platformei prin crearea unui robo-avocat”

    Quicklegal, un marketplace pentru servicii juridice care îşi propune să pună în legătură avocaţii cu potenţialii clienţi folosindu-se de tehnologie, anunţă ridicarea unei finanţări în valoare de 236.000 euro – formată dintr-un grant de 199.000 euro acordat de EEA & Norway Grants prin Innovation Norway şi 36.000 euro de la investitori privaţi, potrivit unui comunicat transmis de reprezentanţii companiei.

    „Ne bucurăm de sprijinul acordat de EEA & Norway Grants prin grantul Innovation Norway. Fondurile vor fi investite în extinderea funcţionalităţilor platformei prin crearea unui robo-avocat care va oferi instant informaţii juridice utilizatorilor, dar şi prin dezvoltarea unui birou de avocatură virtual care va permite interacţiunea exclusiv online cu avocaţi specializaţi”, a spus Luminiţa Buşuricu, CEO-ul QuickLegal.

    Utilizând tehnologia, în particular inteligenţa artificială, QuickLegal simplifică accesul la serviciile juridice româneşti, au mai transmis reprezentanţii companiei. De asemenea, pentru a încuraja utilizarea platformei, primele 15 minute de discuţie cu un avocat sunt gratuite. Până în prezent, 100 de avocaţi au devenit colaboratori QuickLegal, iar platforma numără peste 100 de clienţi.

    „Ne adresăm companiilor fără departament juridic sau care doresc să reducă costurile aferente acestuia. Totodată, venim în sprijinul avocaţilor care vor să îşi deschidă cabinete individuale ori care vor să îşi crească baza de clienţi”, a adăugat Luminiţa Buşuricu.

    QuickLegal este un marketplace de servicii juridice care permite conectarea cu avocaţi specializaţi şi oferă o gamă largă de servicii juridice personalizate, prin integrarea tehnologiilor de ultimă generaţie. Proiectul este finanţat cu sprijinul granturilor acordate de Islanda, Liechtenstein şi Norvegia prin mecanismul financiar SEE 2014-2021, în cadrul „Programului Dezvoltarea IMM-urilor din România”. De asemenea, EEA şi Norway Grants sprijină eforturile pentru o Europă verde, pentru incluziune şi competitivitate.

     

  • Teilor Holding, companie care controlează lanţul de magazine de bijuterii Teilor, a anunţat afaceri la nivel consolidat de 371,2 mil. lei şi un profit net de 23,2 mil. lei în 2022

    Teilor Holding, grup de companii care include lanţul de bijuterii de lux Teilor, compania de creditare financiară Invest Intermed GF IFN şi Teilor Invest Exchange, având obligaţiuni listate la BVB, a raportat o cifră de afaceri la nivel consolidat de 371,2 milioane de lei în 2022, EBITDA (câştiguri înainte de taxe, dobânzi, depreciere şi amortizare) de 53,8 milioane de lei, un profit net contabil de 10,8 milioane de lei şi un profit net normalizat de 23,2 milioane de lei, potrivit unui comunicat al holdingului.

    „În anul 2022, companiile din cadrul Teilor Holding au înregistrat o dezvoltare rapidă, manifestată în principal prin extinderea la nivel local şi internaţional. În contextul global dificil, suntem bucuroşi de rezultatul net înregistrat de Grup, cu atât mai mult cu cât acesta a fost afectat de inflaţie şi deprecierea leului faţă de dolar, perturbările la nivelul lanţului de aprovizionare şi de dobânzile în creştere. Mergând înainte, nu renunţăm la investiţiile în extinderea amprentei geografice, dar vizăm pieţele pe care suntem deja prezenţi”, spune Mircea Varga, preşedintele Consiliului de Administraţie al Teilor Holding.

    În ceea ce priveşte rezultatele financiare înregistrate de cele trei entităţi din cadrul Teilor Holding pe parcursul anului 2022, lanţul de magazine Teilor a înregistrat o cifră de afaceri din activitatea din România de 274,7 milioane de lei, în creştere cu 19% faţă 2021, EBITDA de 35,9 milioane de lei, o majorare cu 8%, şi un profit net de 16,1 milioane de lei, în scădere cu 19% faţă de anul anterior. Creşterea veniturilor a fost determinată de diversificarea produselor vândute, de investiţiile făcute în marketing, recunoaşterea brandului şi în expansiunea reţelei din România.

    Aceste rezultate au fost obţinute în contextul unei fluctuaţii la nivelul comportamentului consumatorilor şi a cererii pe parcursul anului 2022, având în vedere reluarea călătoriilor, declanşarea războiului, apariţia inflaţiei şi creşterea ratelor dobânzilor, scriu reprezentanţii companiei în comunicat.

    „Este important de menţionat că, ţinând cont de expansiunea accelerată pe care o urmărim, în 2022 existau unităţi ce nu ajunseseră încă la maturitate, iar impactul acestora s-a reflectat într-o proporţie mai mare la nivelul cheltuielilor decât la cel al veniturilor. Cu toate acestea, suntem optimişti şi încrezători că situaţia economică globală va reveni la normal începând cu anul 2024”, adaugă Mircea Varga.

    La nivel consolidat, care include performanţa filialelor TEILOR din Polonia, Bulgaria, Ungaria, Italia, Germania şi Cehia, cifra de afaceri a Teilor a înregistrat valoarea de 269,3 milioane de lei (exclusiv vânzările intra-grup), o creştere de 18% faţă de 2021, în timp ce cheltuielile de exploatare au ajuns la 253,6 milioane de lei, o majorare de 26% în comparaţie cu anul precedent. În 2022, Teilor a extins reţeaua de magazine cu nouă unităţi, dintre care câte trei în România şi Polonia, două în Ungaria şi unul în Cehia.

    Pe fondul costurilor legate de această expansiune, coroborat cu faptul că majoritatea magazinelor deschise pe pieţele internaţionale nu au ajuns încă la maturitate, profitul net înregistrat a fost de 5,6 milioane de lei, o scădere de 62% faţă de 2021. Pentru anii 2023-2024, accentul va fi pus pe consolidarea prezenţei în pieţele în care Teilor activează în prezent.

    Societatea de creditare financiară Invest Intermed GF IFN a avut în 2022 o cifră de afaceri de 82,5 milioane de lei, în creştere cu 77% faţă de 2021, în principal datorită investiţiilor realizate în dezvoltarea reţelei de agenţii folosind o parte din fondurile obţinute din emisiunea de obligaţiuni corporative din decembrie 2021. Creşterea veniturilor a avut un impact pozitiv asupra profitului net, care a crescut cu 90% faţă de anul precedent, ajungând la 14 milioane de lei în 2022.

    Cea de-a treia entitate din cadrul holdingului, Teilor Invest Exchange, a înregistrat în 2022 o cifră de afaceri de 20,2 milioane de lei, în creştere cu 50% faţă de 2021, şi un profit net de 3,9 milioane de lei, în scădere cu 13% faţă de anul anterior. Creşterea veniturilor şi a costurilor de operare s-a datorat extinderii reţelei MoneyGold, care deserveşte atât Invest Intermed, cât şi Teilor Invest Exchange. La data de 31 decembrie 2022, existau 89 de agenţii MoneyGold în toată România.

    Pe parcursul anului 2022, au fost deschise 16 noi agenţii în Reşiţa, Huedin, Deva, Arad, Alba Iulia, Strehaia, Bârlad, Târgu Neamţ, Mediaş, Deva, Arad, Alba Iulia, Drobeta Turnu Severin, Piteşti, Costeşti şi Târgovişte. De asemenea, au fost extinse sau relocate cinci agenţii în Craiova, Urziceni, Topoloveni, Bucureşti şi Botoşani.

    În noiembrie 2021, Teilor Holding a realizat două plasamente private, unul în euro şi unul în lei, obţinând 45 de milioane de lei de la investitori de la BVB, fiind cel mai mare plasament privat de obligaţiuni corporative de pe piaţa AeRO a Bursei de Valori Bucureşti. Cele două emisiuni de obligaţiuni, în euro şi în lei, sunt tranzacţionate pe această piaţă începând cu finele lui 2021 sub simbolurile bursiere TEI26 şi TEI26E.

     

  • Cu rafturi la drum. Ce soluţie a găsit o companie pentru cei care călătoresc frecvent

    Cei care călătoresc frecvent sunt deranjaţi de faptul că tot trebuie să-şi facă şi să-şi desfacă bagajele, căutând soluţii de a evita acest lucru. O soluţie vine de la o mică firmă, Royce & Rocket, care a creat trollere cu rafturi, printre modele numărându-se The Castle Classic sau Carry-on Expandable, scrie Wall Street Journal. Lansate în ultima parte a anului trecut, trolerele sunt dotate cu rafturi care se strâng când geanta de călătorie este închisă şi se desfac atunci când aceasta stă deschisă pe undeva, nemaifiind necesară folosirea umeraşelor sau sertarelor din hotelurile de la destinaţie.

     

  • Lux polivalent. Cum poţi profita la maximum de achiziţiile scumpe

    După ce au făcut multă vreme achiziţiile de articole vestimentare şi accesorii de lux în funcţie de calitate, marcă şi raritate, o parte dintre clienţi acordă atenţie acum posibilităţii de a le utiliza în mai multe situaţii cu minimum de efort.

    Unul dintre motive, cel puţin în cazul femeilor, este să nu fie nevoite să care prea multe haine după ele atunci când, pe durata unei călătorii, au de participat la multe evenimente. Acestora le e aşadar mai uşor să aibă haine şi accesorii care se pot combina rezultând ţinute noi decât să care după ele ceva potrivit pentru fiecare ocazie, scrie The Telegraph.

    Îmbrăcămintea polivalentă poate fi mai simplă, sub forma unor jachete pe care cumpărătorul le personalizează cu guler şi căptuşeală pentru a le detaşa şi folosi straturile separate, cum sunt cele de la Marfa Stance, sau ceva mai complicată, cum este cazul produselor de la E Stott. În gama acesteia se remarcă rochii cărora li se pot ataşa mâneci vândute separat pentru a fi purtate la ocazii diferite. Mânecile se ataşează de un guler care se încheie la spate şi dă impresia că ar face parte din rochie. Caracterul polivalent se extinde şi la accesorii, existând deja gentuţe pentru femei sau bărbaţi care se pot purta ca atare sau plia într-un anume fel pentru a se transforma în brăţări, cum sunt cele de la Loewe, produse transformabile apărând şi de la Gucci, Hermes sau Loro Piana. Chiar şi bijuteriile se pot modifica la purtare, diademele devenind broşe, pandantivele cercei sau colierele brăţări.

  • Povestea româncei care se luptă cu marile lanţuri de fashion. Ea a reuşit să transforme businessul pornit cu 2.000 de dolari în studenţie într-un lanţ cu venituri de zeci de milioane, care se pregăteşte să iasă peste graniţe

    „Pasiune pentru modă, pentru frumos, perseverenţă, multă muncă, curaj şi nebunia vârstei”, câteva maşini de cusut şi 2.000 de euro au fost ingredientele din care Dorina Dumitrache a creat, împreună cu Bogdan Dumitrache, la începutul anilor 2000, brandul Poema. Astăzi, antreprenoarea îmbracă românce din toată ţara şi, după o amânare adusă de pandemie, are în plan să iasă şi peste hotare.

    Dorina Dumitrache, cofondator şi CEO al brandului românesc de modă Poema, a pornit businessul în urmă cu 19 ani, alături de partenerul său, Bogdan Dumitrache, „susţinuţi de nebunia vârstei, mult entuziasm şi bineînţeles, de familiile noastre, care au crezut în noi şi ne-au fost alături mereu”. Au pornit la drum atât ca parteneri de afaceri cât şi în viaţă, „formând un cuplu până în urmă cu patru ani. În prezent suntem doar parteneri de afaceri”.

    Spune că a fost un parcurs cu multe sacrificii şi provocări, pe care nu le-a simţit la momentul acela şi care au pălit în faţa satisfacţiilor şi a împlinirilor pe care le-a trăit. „A fost un vis care s-a împlinit cu eforturi, cu implicare, cu ajutor, cu o echipă frumoasă care s-a conturat în jurul nostru.” Ideea businessului a început să se contureze în momentul în care a primit un telefon de la mătuşa sa, sora mamei, „o femeie cu un spirit antreprenorial înnăscut, pe care mereu am apreciat-o şi m-a inspirat”.

    Aceasta achiziţionase câteva maşini de cusut de la o fabrică de confecţii care se închisese în oraşul ei şi i le-a oferit cadou, ştiind-o pasionată de modă şi haine. „Aveam 23 de ani, eram încă pe băncile facultăţii, şi eu, şi partenerul meu. Amândoi eram nerăbdători să ne găsim direcţia în viaţă. Acesta a fost startul; ne-am pus pe treabă şi ne-am ţinut de ea.” Ca investiţie iniţială s-au folosit şi de suma de 2.000 de euro, „nu prea mare, dar nici mică pentru noi la vremea aceea”, pe care Bogdan Dumitrache o economisise în timpul facultăţii.  „Obţinuse o bursă în Anglia, a profitat de conjunctură şi a ales să muncească o perioadă.

    Au fost bani esenţiali la momentul respectiv.” Au început „cu un mic atelier improvizat în garajul casei părinţilor lui Bogdan şi cu două confecţionere, prietene ale mamei mele”. De la o echipă de câţiva oameni, Poema a ajuns să opereze acum cu aproximativ 200 de angajaţi. „Este o mare plăcere şi bucurie, pot spune chiar mândrie, că oamenii care ne-au fost alături la început încă fac parte din echipa Poema. În spatele brandului nostru se află o echipă bine închegată, în care creativitatea celor tineri se îmbină perfect cu experienţa celor care au pus bazele acestui proiect.”

    Criza sanitară, un hop major

    De-a lungul celor 19 ani a avut parte de multe provocări, „dar cu siguranţă toate au fost lecţii valoroase care ne-au maturizat, ne-au făcut mai puternici, şi au crescut businessul şi imaginea Poema, determinând loialitatea şi aprecierea clientului”. Principala provocare spune că a fost şi rămâne cea legată de lipsa de resursă umană. „Dacă în trecut era foarte greu să găsim forţă de muncă calificată în domenii precum design vestimentar, graphic design, styling sau marketing, în prezent întâmpinăm probleme mari şi în rândul angajaţilor care lucrează direct în magazine, segment care înregistrează mari fluctuaţii pe piaţa de retail, în general”.

    Însă pandemia, care a influenţat mult obiceiurile de consum ale clienţilor, determinându-i să se orienteze în special către bunurile de strictă necesitate, a adus pentru Poema provocarea cea mai mare, a fost o perioadă în care businessul a scăzut semnificativ, înregistrând, în primă fază, scăderi de până la 60%. „Retailerii din fashion au avut de pierdut chiar dacă s-au adaptat la noile tendinţe din online. Pe noi, experienţa profesională acumulată de-a lungul anilor ne-a ajutat să ne adaptăm şi să găsim soluţii pentru a ne proteja profitabilitatea şi a păstra calitatea produselor”, spune Dorina Dumitrache.

    Anul trecut, businessul a ajuns la o cifră de afaceri de 21,4 milioane de lei şi la un număr de aproape 890.000 de clienţi, de la 1,9 milioane, câţi înregistra înainte de pandemie, în timpul căreia această cifră a fost de aproape trei ori mai mică – în jur de 672.000 de clienţi. Cu toate că magazinul online a înregistrat creşteri substanţiale pe perioada pandemiei, totuşi nu a reuşit să compenseze scăderea înregistrată în magazinele fizice. „Încercarea de a găsi un echilibru între venituri şi costuri şi aceea de a găsi soluţii pentru a ne păstra echipa completă au fost principalele provocări pentru companie în perioada pandemică.” În prezent compania funcţionează cu 12 magazine fizice, câte unul în oraşele Craiova, Braşov, Ploieşti, Timişoara, Târgu-Jiu, Râmnicu Vâlcea, Sibiu, Piteşi şi Slatina, şi trei în Bucureşti. Magazinul online, lansat în 2014, acoperă aproximativ 30% din cifra de afaceri, cu oscilaţii în perioada pandemiei, când din cauza măsurilor restrictive din mediul offline ajunsese să acopere aproape 50%. Valoarea bonului mediu în magazinele Poema este aproximativ de 300 de lei.

    Profil de antreprenoare

    Œ► A cofondat brandul Poema în 2003, când încă era studentă;

    ► Este absolventă a Facultăţii de Drept „Nicolae Titulescu” din Craiova;

    Ž► Înainte de a intra în antreprenoriat a lucrat timp de doi ani la o casă de modă din oraşul natal, Craiova;

    ► Este pasionată de modă, lectură şi călătorii şi are o fiică, Arina.

    Anual, compania lansează două mari colecţii sezoniere, colecţia primvară-vară şi colecţia toamnă-iarnă. Fiecare cuprinde aproximativ 120.000 de produse şi este structurată, la rândul său, în minicolecţii. „Fiecare colecţie este planificată şi influenţată de mai mulţi factori de care ne-am lovit de-a lungul parcursului nostru. Avem un calendar intern care ne ghidează în conceperea lor, asfel încât ne asigurăm că nu ratăm momente importante şi nu riscăm să dezamăgim.” Apoximativ 20% din totalul producţiei este realizat în atelierul propriu, iar restul în colaborare cu fabrici în sistem lohn, majoritatea din Craiova dar şi din oraşele învecinate. Fiecare colecţie se adaptează la tendinţele modei internaţionale, ale pieţei locale, un element important în conceperea lor fiind stilul de viaţă al clientelor şi nevoile lor, spune Dorina Dumitrache. „Este foarte important să ascultăm şi să construim relaţii cu clientele noastre pentru a stabili standardele serviciilor pe care le oferim acestora. Ne dorim să ştim ce valori şi ce calităţi au în comun, din ce medii provin, care este stilul lor de viaţă, ce îşi doresc să găsească atunci când trec pragul magazinelor noastre, să aducem un plus de bucurie şi inspiraţie în viaţă fiecărei femei.”

    Brandul se adresează femeilor cu un venit mediu şi peste medie, iar antreprenoarea descrie clienta Poema drept femeia liberă, independentă, care şi-a găsit echilibrul, care pune preţ pe imaginea ei într-un mod discret. „Este femeia care preferă simplitatea, care apreciază detalii discrete, femeia matură care emană eleganţă şi rafinament.” Vorbind de planurile de extindere, antreprenoarea spune că se află în discuţii cu alţi dezvoltatori din două mari oraşe din ţară. În octombrie compania urmează să inaugureze un nou magazin, în Constanţa, iar în anul 2023 vor deschide al doilea magazin în Craiova, în Promenada Mall. Despre planurile de a duce brandul Poema peste graniţe, Dorina Dumitrache spune că au fost amânate din cauza crizei sanitare, urmând a fi reluate după stabilizarea contextului economic actual.

     

    Antreprenoare de pe băncile facultăţii

    Dorina Dumitrache are 42 de ani şi este absolventă a Facultăţii de Drept „Nicolae Titulescu” din Craiova. Înainte de a pune bazele brandului Poema a lucrat timp de doi ani, între 2000 şi 2002, la o casă de modă din Craiova, unde a consiliat clientele în alegerea ţinutelor pentru evenimente speciale. „Această experienţă m-a ajutat să mă responsabilizez, să-mi dezvolt abilităţile şi să-mi hrănesc pasiunea pentru modă şi frumos. Am început destul de devreme acest business, eram încă pe băncile facultăţii şi prin urmare nu am avut alte iniţiative antreprenoriale. Mărturisesc că mă regăsesc total în ceea ce fac, o fac cu mult drag şi multă implicare.”

    În opinia sa, puterea şi feminitatea în niciun caz nu se exclud, ci dimpotrivă. „Cred că puterea este potenţată de feminitate. Este suficient să ridicăm privirea, să renunţăm la vechile cutume şi vom vedea că acolo unde femeia încearcă, într-o măsură covârşitoare şi reuşeşte.” S-ar bucura, spune ea, ca afacerea să rămână în familie şi să fie dusă mai departe de fiica lor, Arina, „care în momentele dificile a reprezentat forţa mea de a continua povestea şi care, întâmplător sau nu, este pasionată de fashion şi frumos”. Dacă în timpul liber citeşte sau se relaxează „creând rochii speciale pentru prietenele mele, modele unice, pe care nu le pot produce în fabrică”, fiind pasionată totodată şi de călătorii, în care poate să descopere oameni şi culturi noi, să exploreze, să se deconecteze şi să îşi încarce bateriile, când vine vorba de business spune că de când a pornit afacerea nu există zi în care să nu meargă la birou. În agenda zilnică, un loc special îşi găseşte familia, „foarte importantă pentru mine. Astfel, cina în familie este ceea ce mi-am propus să fie momentul nostru de petrecere a timpului împreună, de a ne reuni şi de a ne simţi conectaţi”. Sfatul său pentru tinerii antreprenori aflaţi la început de drum este să aibă pasiune, curaj şi perseverenţă. „Curajul de a-ţi urma pasiunea este începutul, iar perseverenţa va garanta succesul.”

  • Business „pe roţi”. Cum face un tânăr român bani din revizia bicicletelor la domiciliu şi cât costă un astfel de serviciu

    De mic copil bicicleta i-a fost partener în plimbările din pădurea de lângă casă, iar peste ani şi-a dus pasiunea pentru ciclism mai departe, într-un prim job la un magazin de profil. ulterior, bicicleta i-a devenit şi sursă de inspiraţie pentru iniţiativa antreprenorială care a luat forma brandului Revizia bicicletei, prin care Daniel Luicean repară şi întreţine bicicletele pasionaţilor de acest sport.

    Ştiu că eram foarte mic, nu îmi mai aduc aminte ce vârstă aveam exact, 6-7 ani, când m-a întrebat tata: «Tu ce îţi doreşti să faci în viaţă?». Eu, având pădure aici, aproape, mergeam toată ziua cu bicicleta şi i-am zis că mie îmi plac bicicletele, iar lucrul ăsta mi-a rămas în minte şi mi l-am amintit acum, mare fiind, chiar lucrând la biciclete. S-a întâmplat ca primul meu job să fie la un magazin de biciclete, iar al doilea, pe partea de service de biciclete. La al treilea job am manageriat un magazin de profil, apoi am început să mă ocup de extinderea companiei, şi mă ocupam de deschiderea de noi magazine, făceam training noilor angajaţi. Cumva toate au mers mână în mână, să zic aşa”, a povestit pentru Business Magazin Daniel Luicean, fondator al companiei Dicheli Services, care deţine brandul Revizia bicicletei, brand care oferă servicii de întreţinere şi reparaţie de biciclete la domiciliul clienţilor sau la service-ul deţinut de companie în Bucureşti.

    Daniel Luicean a devenit antreprenor în 2018, iar timp de doi ani a dus în paralel rolul de fondator al companiei Revizia bicicletei şi cel de angajat în cadrul companiei Pegas.

    „Interacţionând mult cu oamenii din domeniu, cu clienţi, cu cei pasionaţi de ciclism, erau destul de mulţi care spuneau: Am o bicicletă acasă şi nu o pot aduce la service, cum o pot repara altfel? Ce variantă există? Iar fiecărui om care întreba asta eu trebuia să îi spun că din păcate nu există decât varianta să vină cu bicicleta la service şi atât. Astfel, am văzut nevoia în piaţă şi am zis că dacă tot avem experienţă putem să facem noi cumva să oferim aceste servicii la domiciliu. Şi aşa a luat naştere acest proiect, în urmă cu cinci ani.”

    Primii doi ani au fost „de teste”, iar compania şi-a început activitatea cu o pagină de Instagram şi una de Facebook, şi o investiţie minimă, de 100 de lei.

    Primii doi ani au fost „de teste”, iar compania şi-a început activitatea cu o pagină de Instagram şi una de Facebook, şi o investiţie minimă, de 100 de lei, în prima promovare, care i-a adus şi primii trei clienţi. „Am postat poze de la bicicletele mele şi ale prietenilor, pentru că nu aveam clienţi ale căror biciclete să le postăm. Prima noastră promovare ne-a adus trei clienţi. Iar aceşti primi clienţi au fost încântaţi de faptul că cineva a venit acasă şi le-a reparat bicicleta şi ne-au dat o energie supermare, aşa că am decis să investesc din ce în ce mai mult. Banii pe care-i făceam îi băgam în promovare. Am cumpărat scule, pentru că noi când am pornit nu aveam nici sculele necesare să reparăm bicicletele.”

    Dacă în primii doi ani de la înfiinţarea companiei Daniel Luicean a dezvoltat businessul în paralel cu jobul de atunci, în al treilea an a hotărât că e momentul să se axeze total pe proiectul pornit pe cont propriu, aşa că a demisionat şi şi-a îndreptat toată energia pentru a-şi creşte propriul vis – Revizia bicicletei.

    În prezent, brandul deţine un service în Voluntari, unde primeşte clienţii şi unde sunt aduse bicicletele care nu pot fi reparate la domiciliul acestora. În cadrul companiei lucrează patru mecanici, persoane pasionate şi cu experienţă în domeniu, pe care Daniel Luicean le-a cunoscut pe parcursul carierei pe care şi-a creat-o în sectorul de profil, şi o persoană care se ocupă de site-ul companiei, de promovare şi contabilitate.

    „Anul acesta nu cred că vom mai angaja. Suntem o echipă completă, dar anul viitor vrem să extindem locaţia – partea de magazin şi partea de service – şi cu siguranţă o să mai avem nevoie de oameni”, a spus antreprenorul.

    Daniel Luicean este cel care „se plimbă de la un client la altul” şi face reparaţii la domiciliu, iar ceilalţi trei colegi pe care îi are în echipă sunt prezenţi în cadrul service-ului pentru a întâmpina clienţii care vin direct la locaţia companiei. Cei patru mecanici de biciclete repară împreună, în medie, aproximativ 30 de biciclete pe zi.

    30 de biciclete pe zi repară cei patru angajaţi din cadrul companiei

    „Un lucru pe care mulţi nu îl ştiu este faptul că pentru orice bicicletă nouă pe care o cumperi, ca să poţi beneficia de garanţie ai nevoie ca un service autorizat să-ţi dea o ştampilă sau să semneze pe garanţie că bicicleta a fost montată corespunzător. Dacă clientul nu este de acord sau dacă sunt costuri prea mari, atunci măcar îl informăm să ştie ce îl aşteaptă pentru următoarea perioadă.”

    În ceea ce priveşte portofoliul de clienţi, compania acoperă atât segmentul de clienţi persoane fizice, dar are încheiate parteneriate şi cu alţi jucători de pe piaţa de profil, în special retaileri care vând biciclete. „Pe lângă persoanele fizice pe care le avem ca şi clienţi, avem şi persoane juridice, partenerii noştri, pentru care facem service, cum ar fi magazinul de biciclete Biciclop – tot ce înseamnă partea de service ajunge la noi.”

    În prezent, compania este activă doar în Bucureşti, însă planurile de dezvoltare vizează extinderea în alte patru oraşe mari din România – Constanţa, Braşov, Cluj şi Timişoara. De asemenea, printre obiectivele fondatorului se numără şi extinderea colaborarilor cu retailerii care au în portofoliile lor de produse şi care vând biciclete. „Spre exemplu, când vom ajunge să acoperim România, atunci putem face un contract cu eMAG, care vinde şi biciclete, şi să oferim clienţilor lor serviciile noastre. În Bucureşti deja avem implementat acest tip de parteneriat cu câteva magazine – cu cei de la Biciclop, Pegas şi urmează să introducem serviciile noastre şi pe site-ul Trisport. Deci în momentul în care un client dă o comandă pentru o bicicletă, are opţiunea să adauge montajul direct la domiciliu în coşul de cumpărături. Partenerul nostru trimite bicicleta clientului. Imediat ce-i ajunge bicicleta soseşte şi o echipă de la noi, îi pregăteşte bicicleta, tot ce înseamnă setări, frâne, ne asigurăm că este pusă în funcţiune corect şi de asemenea ne asigurăm că este reglată pentru clientul respectiv care o foloseşte.”

    „Observăm de la an la an că oamenii încep să înveţe din ce în ce mai multe despre biciclete şi odată ce s-au lovit de o problemă şi au plătit o sumă mai mare să repare ceva, îşi dau seama că este mai puţin costisitor să o repare din timp sau să o ducă la mecanic s-o verifice şi să-i facă o întreţinere. Astfel te bucuri şi de bicicletă la capacitatea ei maximă şi economiseşti bani pe piese uzate pe care le vei plăti mai târziu.”

    Daniel Luicean, FONDATOR, REVIZIA BICICLETEI

    De altfel, una dintre principalele problemele pe care le-a sesizat Daniel Luicean în rândul utilizatorilor de biciclete este faptul că mulţi dintre aceştia nu ştiu să le monteze corect. „Un lucru pe care mulţi nu îl ştiu este faptul că pentru orice bicicletă nouă pe care o cumperi, ca să poţi beneficia de garanţie ai nevoie ca un service autorizat să-ţi dea o ştampilă sau să semneze pe garanţie că bicicleta a fost montată corespunzător. Şi sunt foarte mulţi clienţi care îşi montează singuri bicicleta, poate montează pedalele greşit – o problemă supercomună –, strică o piesă acolo şi pe urmă o trimit înapoi în garanţie, care însă le este refuzată pentru că nu au montat-o într-un service autorizat. Deci prin serviciul acesta de montare direct la domiciliu putem evita toate problemele care apar din cauza montării necorespunzătoare.”

    De la an la an, oamenii înţeleg din ce în ce mai mult că bicicleta trebuie şi întreţinută, nu doar achiziţionată, subliniază Daniel Luicean, care a adăugat că majoritatea oamenilor sunt cei care vin la service doar în momentul în care au o problemă cu bicicleta – aşa cum merg la dentist doar atunci când apare o durere. „Oamenii încep să se educe din ce din ce în ce mai mult. Spre exemplu, suntem în punctul în care eram cu Daciile înainte – oamenii aveau toţi Dacia şi şi-o reparau singuri, că era uşor să-i strângi o sârmă, să-i mai baţi cu ciocanul nu ştiu unde sau să-i pui nişte ulei. Era simplu şi toţi îşi reparau maşina acasă până s-a educat piaţa şi au înţeles că trebuie să duci maşina la un service autorizat, cineva să se asigure că toate componentele sunt în regulă. Deci observăm de la an la an că oamenii încep să înveţe din ce în ce mai multe despre biciclete şi odată ce s-au lovit de o problemă şi au plătit o sumă mai mare să repare ceva, îşi dau seama că este mai puţin costisitor să o repare din timp sau să o ducă la mecanic s-o verifice şi să-i facă o întreţinere. Astfel te bucuri şi de bicicletă la capacitatea ei maximă şi economiseşti bani pe piese uzate pe care le vei plăti mai târziu.” Aproximativ 400 de lei per bicicletă este suma medie pe care o investeşte un om în reparaţia unei biciclete, a menţionat Daniel Luicean, însă cei pentru care bicicleta are o însemnătate emoţională „nu se uită la factura finală”. „Sunt oameni cărora le recomandăm noi din prima să caute o bicicletă nouă, pentru că a lor e prea stricată, dar sunt şi clienţi care ţin foarte mult la o anumită bicicletă – poate pentru că a fost bicicleta mamei sau a bunicului, a fost în familie dintotdeauna – şi pe care nu îi interesează cât costă reparaţia. Deci sunt oameni care plătesc şi 1.000 de lei, poate şi peste 1.000 de lei pentru reparaţia unei biciclete. Sunt oameni care le întreţin din timp şi plătesc doar 150 de lei, spre exemplu, pentru a se asigura că bicicleta funcţionează bine şi e pregătită de un nou sezon.”   

  • Sfârşitul unei ere: Creatorul de modă american Tom Ford se retrage de la brandul pe care l-a cofondat, în urma unei vânzări de 2,8 miliarde de dolari către grupul de cosmetice Estée Lauder

    Creatorul de modă american Tom Ford se retrage de la brandul pe care l-a cofondat, în urma unei vânzări de 2,8 miliarde de dolari către grupul de cosmetice Estée Lauder.

    Peter Hawkings, vechi asociat al său, îi va succeda în funcţia de director de creaţie, în timp ce Guillaume Jesel, de la Estée Lauder, va deveni director executiv şi preşedinte, preluând această funcţie de la Domenico De Sole, celălalt cofondator al lui Tom Ford.

    Această remaniere are loc în urma acordului încheiat de Estée Lauder în noiembrie anul trecut de a cumpăra Tom Ford pentru 2,8 miliarde de dolari, inclusiv datoriile, prevalând asupra mai multor alţi concurenţi.

    Pentru Estée Lauder, cu sediul la New York, achiziţia este cea mai mare dintr-o serie de tranzacţii care i-au extins piaţa internaţională în ultimii ani.

    Tranzacţia a inclus linia de îmbrăcăminte a Tom Ford, un segment de lux în care grupul de cosmetice are puţină experienţă.

    Ford, în vârstă de 61 de ani, fost director de creaţie al Gucci şi Yves Saint Laurent, şi-a lansat brandul în urmă cu 18 ani împreună cu De Sole, fostul director executiv al Gucci.

    Compania are o linie puternică de frumuseţe de lux, o linie de modă de succes şi o afacere profitabilă cu ochelari prin acorduri de licenţă cu producătorul italian de ochelari Marcolin.

    Săptămâna aceasta, Ford a făcut aluzie la propria sa retragere din modă printr-un scurt videoclip în care îşi prezintă arhivele postat pe conturile sale de socializare.

    Legenda se referea la “ultima sa colecţie”. Ford s-a declarat mulţumit de noile parteneriate şi numiri, numindu-l pe Hawkings directorul de creaţie “perfect” pentru brand.

  • România, pe primul loc în Europa în ceea ce priveşte utilizarea energiei eoliene

    România a fost vineri pe primul loc în Europa în ceea ce priveşte utilizarea energiei eoliene, arată cifrele prezentate pe platforma windeurope.org. La capitolul producţie de energie eoliană, România a fost vineri pe locul 5.

    Potrivit statisticilor, anul trecut, energia eoliană a acoperit 15% din cererea de energie electrică a UE. În unele zile, a acoperit peste 100% din cererea de energie electrică a unor state membre. Statisticile sunt actualizate în fiecare zi, iar cifrele au arătat că vineri, România a fost liderul european în ceea ce priveşte utilizarea energiei electrice. Procentul de vineri al României a fost de 37%, iar pe locurile următoare s-au situat Germania (21%) şi Spania (20%). În primele zece ţări din Europa au mai fost Belgia (18%), Danemarca (16%), Lituania (16%), Grecia (15%), Austria (14%), Olanda (12%) şi Muntenegru (11%).

    În ceea ce priveşte producţia de energie eoliană, cu echipamente de pe uscat şi de pe apă, vineri, România a fost pe locul 5. Echipamentele din România au avut un randament de 52 Gigawaţi-oră. Potrivit cifrelor de pe platforma windeurope.org, Germania a fost pe primul loc (275 GWh), fiind urmată de Spania (123 GWh), Franţa (100 GWh) şi Marea Britanie (72 GWh). După România s-au mai situat Italia (39 GWh), Belgia (37 GWh), Suedia (35 GWh), Olanda (29 GWh) şi Polonia (28 GWh)

    Clasamentul se modifică zilnic în funcţie de condiţiile meteorologice şi de piaţă. Informaţiile sunt obţinute din 15.000 de puncte de colectare a datelor.

  • Investitorii privaţi americani nu prea vor să salveze First Republic Bank: una dintre cele mai cunoscute bănci americane este in cădere liberă. După ce a pierdut mai mult de 100 de miliarde de dolari din depozite, acţiunile băncii s-au prăbuşit instantaneu, iar vineri au mai pierdut 40% din valoare

     Acţiunile First Republic s-au prăbuşit vineri cu aproape 40%, în timp ce banca californiană aflată în dificultate se pregătea să încheie o altă săptămână de turbulenţe fără un plan pe termen lung pentru supravieţuirea sa, scrie FT. 

    First Republic şi consilierii săi au lucrat la o soluţie din sectorul privat care ar împiedica banca să fie preluată de Federal Deposit Insurance Corporation.

    Însă până acum nu au reuşit să elaboreze o propunere care să convingă atât marile bănci americane, cât şi oficialii guvernamentali.

    Acţiunile băncii au fost oprite pentru scurt timp din cauza volatilităţii, investitorii pierzându-şi încrederea că ceea ce consilierii First Republic numesc o soluţie de “bancă deschisă” este pe cale să se materializeze. În cazul în care va cădea în administrare judiciară, acţionarii ar fi aproape sigur şterşi.

    Administraţia Biden doreşte să evite o altă preluare de către FDIC în urma prăbuşirii Silicon Valley Bank din 10 martie, din cauza temerilor de contagiune. De asemenea, ar ridica din nou problema spinoasă din punct de vedere politic a ceea ce trebuie făcut cu deponenţii cu solduri peste pragul de 250.000 de dolari acoperit de asigurarea depozitelor.

    O rezoluţie a First Republic ar putea fi problematică şi pentru că depozitele neasigurate rămase includ 30 de miliarde de dolari care au fost injectate de 11 dintre cei mai mari creditori americani într-un efort anterior de stabilizare.

  • Polonia, Ungaria, Slovacia şi Bulgaria au primit undă verde de la Uniunea Europeană pentru a interzice importul de cereale din Ucraina

    Polonia şi alte patru state membre ale Uniunii Europene au convenit asupra interzicerii cerealelor ucrainene ca parte a unui acord cu braţul executiv al blocului, înlocuind interdicţiile lor unilaterale asupra importurilor ca răspuns la scăderea drastică a preţurilor, scrie Bloomberg. 

    Măsurile se aplică la grâu, porumb, rapiţă, floarea-soarelui şi ulei de floarea-soarelui – şi vor fi în vigoare până la 5 iunie, cu posibilitatea de a fi prelungite până la sfârşitul anului, a declarat vineri, la Varşovia, comisarul pentru agricultură, Janusz Wojciechowski, reporterilor. Tranzitul produselor alimentare ucrainene către alte state membre va continua, a spus el.

    Polonia, Ungaria, Slovacia şi Bulgaria au impus interdicţii la începutul acestei luni, argumentând că o supraofertă de cereale alimentată de o avalanşă de importuri ucrainene ameninţă mijloacele de trai ale fermierilor lor. România s-a abţinut de la impunerea unei interdicţii, dar a declarat că va adopta restricţii în cadrul unui acord mai amplu al UE.

    Aceste măsuri au atras reproşuri din partea UE, care a afirmat că ar putea încălca politica comercială a blocului. În timp ce tranzitul cerealelor ucrainene a sporit presiunea asupra logisticii în Europa de Est, preţurile globale ale cerealelor au scăzut din cauza recoltelor mari din partea marilor producători, precum Rusia şi Australia.

    Fermierii reprezintă o bază electorală cheie pentru partidele politice din Polonia, înaintea alegerilor din octombrie. Interdicţia a venit ca o surpriză, deoarece Polonia a fost printre cei mai fermi susţinători ai Ucrainei de când a fost atacată de Rusia anul trecut.