BusinessMagazin

Blog

  • Noua tendinţă în fashion: transformă-ţi covorul în pantofi şi faţa de masă în outfit de vacanţă

    Inspirate parcă din îndemnurile din cel de-Al Doilea Război Mondial de a repara şi reutiliza tot ce se poate pentru a nu risipi resursele puţine disponibile, diverse branduri din industria modei găsesc întrebuinţare pentru tot felul de lucruri care ar ajunge altfel la gunoi, scrie The Guardian, reparându-le, dacă se poate, sau transformându-le în obiecte cu totul noi. Printre acestea se numără Pikol Clothing, care face cămăşi numai bune de purtat în vacanţă din vechi feţe de masă, World Secrets, care transformă vechi covoare cu două feţe în saboţi, Ahluwalia care recuperează materiale nevândute şi le transformă în haine ori Loom, o aplicaţie în care utilizatorii pot încărca imagini ale hainelor lor deteriorate sau nepurtate şi găsi creatori care îi pot ajuta fie cu reparaţii vizibile, fie cu transformarea articolul într-unul cu totul nou.

     

  • Logistica luxului nu cunoaşte criză?

    În mai puţin de cinci ani, Logwin România a crescut de la 5.000 mp la 15.000 mp suprafaţă de depozit şi de la câţiva angajaţi la o echipă de peste 70 de oameni. Cu o cifră de afaceri în continuă ascensiune şi planuri de extindere regională, compania devine un punct-cheie pe harta logisticii din Europa Centrală şi de Est. Florian Anghel, CEO-ul Logwin România, povesteşte cum a reuşit să dezvolte rapid businessul într-o piaţă volatilă şi ce urmează în următorii ani.

    Logwin este o companie multinaţională de forwarding, cu origini germane, prezentă în 37 de ţări, cu 195 de birouri şi aproximativ 4000 de angajaţi. Activă într-o zonă nişată de servicii logistice – depozitare şi transport –, Logwin se concentrează pe industrii precum fashion, health & beauty, cosmetice şi automotive. În România, Logwin a intrat efectiv în operaţiuni în 2019, iar piaţa locală joacă un rol strategic la nivel regional. „M-a atras proiectul Logwin încă de când am discutat cu boardul companiei, în 2017. În 2018 m-am relocat la Viena, pentru a înţelege sistemele şi procesele interne, şi în paralel am căutat locaţia pentru România”, povesteşte Florian Anghel. Astăzi, Logwin România operează un depozit de 15.000 mp în zona şoselei de centură A1, păstrând specializarea pe fashion retail şi health & beauty. Pe măsură ce operaţiunile s-au extins, şi echipa a crescut: compania are acum 72 de angajaţi, majoritatea implicaţi direct în activităţile logistice. În paralel, Logwin a dezvoltat şi partea de transport maritim şi aerian la nivel local şi, mai recent, şi în Bulgaria, unde a deschis o locaţie de 1.500 mp în Sofia. Piaţa românească este văzută drept un pol de creştere pentru Logwin la nivel regional: „România are potenţialul de a deveni un hub logistic pentru companiile mari. Tocmai de aceea, primim susţinere  financiară şi resurse pentru dezvoltare din partea grupului”, explică Florian Anghel.

    În ceea ce priveşte contextul economic actual, în ciuda temerilor privind o posibilă încetinire, în realitate, Logwin nu resimte o scădere a volumelor. „Clienţii sunt prudenţi, se gândesc de două ori înainte să investească în extinderi de magazine, dar vânzările de zi cu zi merg bine. România rămâne o ţară în creştere”, adaugă el. Despre începuturile sale în logistică, Florian Anghel povesteşte că totul a pornit dintr-o întâmplare în perioada studenţiei, când, revenit dintr-un program de vară din SUA, a vrut să se stabilească într-un birou. A lucrat întâi în transport rutier, apoi în logistică şi depozitare, acumulând experienţă în două companii mari înainte de a se alătura Logwin. Adaptabilitatea a fost esenţială în dezvoltarea businessului local. Un exemplu este debutul operaţiunilor din România, când, planul iniţial de a organiza activitatea în şase luni a trebuit implementat în doar două luni, din cauza unei nevoi urgente a clientului. „Am fost nevoiţi să integrăm toate etapele într-un timp record. A fost un heirup, dar am reuşit”, îşi aminteşte el. 

    Chiar şi în perioada de lockdown din 2020, Logwin a continuat expansiunea: „Aveam proiecte deja începute, aşa că am recrutat şi instruit rapid 30 de oameni noi, profitând de faptul că alte companii îşi restrângeau activitatea”. Logwin România lucrează preponderent cu clienţi din zona de luxury fashion, inclusiv  un important retailer multibrand. „În zona de fashion şi parfumuri de lux nu vedem, momentan, semne clare de scădere. Totuşi, păstrăm prudenţa şi ne adaptăm continuu”, mai spune Florian Anghel. Deşi se vorbeşte tot mai mult despre o încetinire economică, mai ales în zona de retail CEO-ul Logwin România spune că în vânzările efective şi în activitatea din magazine, nu se simt semne ale crizei. „Poate pentru că, atunci când consumăm branduri de lux, alegem să economisim în alte zone, mai puţin vizibile”, explică el. România continuă să fie o ţară în plină dezvoltare, cu indicatori financiari pozitivi, iar acest lucru se simte inclusiv în logistică. Într-un context în care prudenţa a devenit regula, planurile pe termen lung sunt înlocuite de strategii pas cu pas. „Luăm deciziile atent, planificăm pe termen scurt şi suntem flexibili”, spune Florian Anghel. Pentru 2024, Logwin România a consolidat două depozite din Bucureşti într-un singur hub de 15.000 mp, extinzând astfel capacitatea operaţională. De asemenea, compania şi-a dezvoltat divizia de transport maritim şi aerian, a angajat oameni noi în zona de development şi analizează deschiderea unui birou în centrul-vestul ţării, în oraşe precum Cluj, Timişoara sau Arad, pentru a fi şi mai aproape de clienţi.

    În prezent, Logwin România are 72 de angajaţi şi o cifră de afaceri de aproximativ 7 milioane de euro – o creştere sănătoasă, de la 1 milion de euro în urmă cu câţiva ani. „Este o evoluţie organică, bazată atât pe dezvoltarea clienţilor existenţi, cât şi pe atragerea de clienţi noi”, precizează CEO-ul. Importanţa României în strategia regională a Logwin este tot mai mare. „România este un punct strategic. Companiile mari se orientează către România pentru huburi regionale sau pentru servicii logistice. Intrarea în Schengen şi simplificarea procedurilor vamale au accelerat mult transporturile rutiere şi maritime”, adaugă Anghel. Una dintre principalele provocări în domeniul logisticii rămâne adaptarea rapidă la fluctuaţiile de volum. Pentru a gestiona mai bine aceste variaţii, Logwin a împărţit forţa de muncă între angajaţi permanenţi şi muncitori temporari, asigurând astfel flexibilitatea necesară. În plus, atragerea de oameni valoroşi rămâne o prioritate: „Deşi Logwin nu este încă un nume foarte cunoscut în România, colegii noştri au şansa să crească rapid odată cu noi”, explică Anghel. El oferă un exemplu personal: după zece ani petrecuţi în companii mari, a ales să se alăture Logwin şi să construiască de la zero un business local de succes. „Cei care ni s-au alăturat de la început sunt astăzi în poziţii de conducere”, spune el. În ceea ce priveşte stilul său de leadership, Florian Anghel preferă să se vadă ca un coleg alături de echipă, susţinând un mediu de lucru deschis şi echilibrat. Crede cu tărie în ideea de work-life balance şi promovează un climat în care oamenii vin cu plăcere la muncă şi pleacă acasă cu energie pentru viaţa personală. Sportul joacă, de asemenea, un rol important în viaţa sa. Participă la competiţii de alergare, semimaratoane, ultramaratoane montane şi practică ciclismul – modalităţi prin care îşi reîncarcă bateriile pentru provocările zilnice. Pentru tinerii care vor să urmeze o carieră în logistică, mesajuwl lui este clar: „Să aibă răbdare şi încredere. Este un domeniu viu, care nu se va opri niciodată. Experienţa se acumulează în timp, iar succesul vine cu muncă şi implicare constantă, nu peste noapte.”  

  • România pierde aproape 100.000 de locuitori pe an, adică populaţia echivalentă unui oraş de mărimea Buzăului. Prof. Vasile Gheţău: „Este enorm pentru o asemenea populaţie”. Care sunt scenariile unde ne vom putea regăsi peste două decenii

    România continuă să piardă populaţie într-un ritm alarmant, cu aproape 100.000 de persoane anual doar prin scădere naturală – echivalentul unui milion de oameni la fiecare zece ani. Cifrele recente confirmă direcţia descendentă, dar aduc în prim-plan o necunoscută cu potenţial de influenţă majoră: migraţia externă.

    Potrivit prof. univ. dr. Vasile Gheţău, demograf şi profesor la Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială din cadrul Universităţii din Bucureşti, România se află într-un punct critic. „Tendinţa actuală de scădere a populaţiei rezidente se va afla în viitor sub două influenţe – una bine cunoscută şi stabilă, şi cealaltă greu previzibilă”, spune el.

    Scăderea naturală este o tendinţă „fermă”, care nu dă semne de redresare. Datele provizorii pe 2024 indică o pierdere de aproape 97.000 de persoane. „Nu se poate întrevedea o redresare a natalităţii şi nici un recul al mortalităţii generale, fenomene cu determinări foarte complexe şi rigide”, explică profesorul. În lipsa unor măsuri consistente, România riscă să piardă un milion de locuitori în următorul deceniu, într-un context în care populaţia abia mai depăşeşte 19 milioane de persoane.

    Pe de altă parte, migraţia externă rămâne un factor instabil, dar crucial. Dacă între 1990 şi 2022, migraţia netă negativă a fost responsabilă pentru două treimi din scăderea populaţiei, în 2023 s-a înregistrat o migraţie netă pozitivă. „A fost un progres numeric (modest), dar surprinzător”, spune Gheţău. Fenomenul a fost susţinut de revenirea unor români din diaspora, dar şi de imigraţia din Ucraina, Republica Moldova şi Asia, alimentată de cererea mare de forţă de muncă.

    Viitorul rămâne incert. „Nu ştim evoluţiile migraţiei în anul 2024, iar cele din 2025 şi anii următori nu pot fi conturate după surprinzătoarea criză politică instalată în noiembrie 2024, aflată în plină desfăşurare”, avertizează Gheţău.

    De ce nu mai fac românii copii?

    „Reducerea natalităţii s-a făcut prin multe, multe milioane de decizii ale tinerelor cupluri, ale femeilor, de a nu avea copil ori de a avea doar unul”, afirmă profesorul. Factorii care stau în spatele acestor decizii sunt greu de decelat în totalitate: lipsa sprijinului statului, accesul dificil la servicii de sănătate, locuire şi educaţie, dar şi alegeri personale legate de carieră şi confort.

    „Preşedintele, parlamentul, guvernele, chemate să gestioneze problemele marii gospodării care este ţara, nu s-au aplecat cu responsabilitate, competenţă şi viziune prospectivă asupra stării şi viitorului celei mai importante bogăţii a ţării. S-au ocupat de alte bogăţii”, afirmă Gheţău, criticând lipsa de viziune politică în faţa unei crize demografice sistemice.

    „Veţi dormi aşa cum vă aşterneţi”

    Criza va avea consecinţe directe în economie, educaţie, sănătate şi sistemul de pensii. „O înţeleaptă vorbă spune că vei dormi aşa cum îţi aşterni. Am dormit, dormim şi vom dormi aşa cum ne-am aşternut”, concluzionează profesorul.

    Trei scenarii pentru viitorul demografic al României

    Scenariul pesimist („Ţara care se goleşte”) prevede o pierdere de peste 2 milioane de locuitori până în 2040, o creştere a ponderii vârstnicilor şi o contracţie severă a populaţiei active economic. Localităţile rurale, mai ales din sud şi est, sunt cele mai expuse, iar multe sate şi oraşe mici riscă să dispară.

    Scenariul realist („Adaptare dureroasă”) presupune o stabilizare la 19 milioane de locuitori, dar doar în condiţii de creştere economică accelerată şi reforme profunde. Natalitatea ar putea cunoaşte o redresare moderată prin măsuri generoase, precum locuinţe accesibile, servicii educaţionale şi sprijin pentru mame.

    Scenariul optimist („Redresarea inteligentă”) propune revenirea la 20 de milioane de locuitori prin politici de repatriere şi susţinere a natalităţii, însă profesorul atrage atenţia că acest obiectiv este greu de atins. Singura şansă reală ar fi transformarea României într-un pol economic care să atragă diaspora.

    „Măsurile de austeritate de la sfârşitul lui 2024, dar şi cele care se prefigurează după alegeri vor accentua presiunea asupra sistemului social. Nu constituie şi nu vor constitui un cadru favorabil nici pentru natalitate, nici pentru mortalitate şi nici pentru migraţia externă.” – Vasile Gheţău

     

  • Alexandru Luchian Constantinescu, fondator şi CEO, Life in Codes: „Pe teren simt aceeaşi energie ca în business – decizii luate rapid, adaptabilitate, colaborare”

    Padelul nu e doar o provocare fizică, ci şi una mentală, ceea ce, spune executivul, îl ajută enorm şi în viaţa profesională. Sportul îl antrenează să rămână concentrat, să gestioneze momentele critice şi să se adapteze din mers.

    Fiecare meci, fiecare greşeală, fiecare victorie – toate sunt lecţii valoroase, spune antreprenorul. „La fel şi în business: trebuie să rămâi deschis la noi perspective, să te perfecţionezi constant şi să înţelegi că evoluţia nu se opreşte niciodată”, fondatorul Life in Codes. El spune că a construit această companie cu scopul de a sprijini organizaţiile să devină mai agile, mai eficiente şi mai inovatoare. „Am crescut compania în vestul Europei, unde am încă clienţii cei mai mari, însă focusul principal acum este pe creşterea în România.”

    În ultimii ani, compania a avut o creştere constantă. Compania a încheiat anul 2023 cu vânzări de produse şi servicii de 6,5 milioane de euro, iar la finalul lui 2024, la nivel de grup, a raportat o cifră de afaceri de 7 milioane de euro, dintre care 1,2 milioane au fost generate pe piaţa din România. Echipa s-a extins treptat şi reuneşte în prezent 15 specialişti care lucrează remote din mai multe ţări europene. „Această structură flexibilă a permis companiei să-şi diversifice portofoliul de clienţi şi să-şi consolideze poziţia în industrii variate, precum financiar, retail, telecom, healthcare sau marketing”, punctează antreprenorul.

    În 2024, Life in Codes a făcut un pas important în direcţia extinderii internaţionale, prin deschiderea unor birouri în Londra şi Dubai – două pieţe cu potenţial major, care le permit accesul la clienţi noi şi deschid perspective reale de creştere la nivel global. În 2025, procesul de expansiune a continuat odată cu lansarea biroului din Bruxelles, un punct strategic pe harta tehnologiei şi inovaţiei europene. Prezenţa în capitala Uniunii Europene oferă companiei un contact direct cu instituţii precum Comisia Europeană şi facilitează parteneriate cu organizaţii publice şi private, într-un mediu competitiv şi conectat la deciziile care influenţează piaţa la nivel continental.

    Recent, Life in Codes a primit recunoaşterea oficială din partea Atlassian ca partener specializat în managementul serviciilor IT pentru regiunea EMEA – o validare a expertizei acumulate, a calităţii constante a serviciilor oferite şi a rezultatelor livrate; distincţia completează statutul de Atlassian Platinium Solution Partner.

    Ce hobby ai şi cât timp îi dedici? Când şi cum a început interesul pentru această zonă?

    Sunt pasionat de tehnologie, gadgeturi şi tot ce ţine de viitorul digital, dar hobby-ul care m-a captivat cel mai mult în ultima perioadă este padelul. A devenit mai mult decât un simplu sport – e un mod de a-mi recăpăta energia, de a-mi limpezi mintea şi de a evada, măcar pentru o vreme, din ritmul intens al cotidianului. Îi dedic constant timp, iar în momentul în care scriu aceste rânduri, sunt într-un program intensiv de padel, în Spania!

    Mi-au plăcut mereu sporturile cu rachetă – am încercat şi tenis, şi squash – însă padelul m-a prins imediat, datorită combinaţiei perfecte între strategie, dinamism şi socializare.

    Ce corespondenţe există între acest hobby / sport şi afaceri?

    Pe teren simt aceeaşi energie ca în business – decizii luate rapid, adaptabilitate, colaborare. Padelul nu e doar o provocare fizică, ci şi una mentală, iar asta mă ajută enorm şi în viaţa profesională.

    La fel ca în afaceri, succesul în padel nu ţine doar de tine. Contează cât de bine colaborezi, cât de repede anticipezi mişcările adversarilor şi cât de eficient reacţionezi sub presiune.

    Sportul mă antrenează să rămân concentrat, să gestionez momentele critice şi să mă adaptez din mers – exact ca într-un mediu de business dinamic. Iar cel mai important lucru: îmi oferă echilibrul şi energia de care am nevoie ca să performez la cel mai înalt nivel. Pentru mine, e mai mult decât un hobby – e un antrenament constant pentru succes.

    Este practicarea unui hobby benefică pentru relaţiile de afaceri / pentru afacere?

    Absolut! Hobby-urile, mai ales sporturile precum padelul, creează conexiuni autentice între oameni. Pe teren nu există funcţii sau ierarhii – există doar strategie, colaborare şi fair-play. Exact valorile care contează şi în business.

    Padelul mi-a oferit ocazia să cunosc oameni din industrii foarte diferite, să construiesc relaţii solide şi, uneori, chiar să deschid uşi către noi oportunităţi profesionale. Relaţiile de afaceri devin mult mai puternice atunci când se construiesc dincolo de sala de şedinţe, într-un context relaxat, bazat pe pasiuni comune.

    În plus, un hobby bine ales nu doar că îţi îmbunătăţeşte starea de spirit şi energia, dar îţi aduce şi inspiraţie pentru afacere. Când mintea e relaxată, apar cele mai bune idei!

    Ce beneficii are hobby-ul pentru tine?

    Padelul îmi oferă exact echilibrul de care am nevoie între ritmul intens al afacerilor şi energia personală. Este un reset mental care mă scoate din rutină şi mă ajută să revin cu idei noi şi claritate.

    Dincolo de beneficiile fizice – care îmi îmbunătăţesc rezistenţa şi nivelul de energie – sportul acesta îmi antrenează concentrarea, agilitatea în luarea deciziilor şi capacitatea de adaptare. Toate sunt abilităţi esenţiale şi în business.

    Mai mult decât atât, padelul mă conectează cu oameni din medii foarte diferite, ajutându-mă să construiesc relaţii autentice. E o sursă de inspiraţie, de motivaţie şi un reminder constant că performanţa vine din echilibru şi din bucuria de a face ceea ce îţi place!

    Există regulile aplicabile în hobby şi în afaceri? Dacă da, care?

    Cu siguranţă! Atât în padel, cât şi în business, există principii fundamentale care fac diferenţa dintre succes şi eşec. În ambele cazuri, lucrul în echipă este esenţial – în padel, nu poţi câştiga singur, iar în afaceri, succesul vine din colaborare şi sincronizare cu partenerii. Adaptabilitatea joacă, de asemenea, un rol-cheie: fiecare meci e diferit, la fel cum pieţele şi tehnologiile se schimbă constant. Cei care se adaptează rapid sunt în avantaj.

    Gândirea strategică este un alt element comun – în padel, fiecare lovitură are un scop, iar în business, fiecare decizie trebuie să servească viziunea de ansamblu. Rezistenţa mentală este la fel de importantă: momentele de presiune apar inevitabil, iar cei care reuşesc să-şi păstreze calmul şi să ia decizii clare ies mereu în faţă. Iar peste toate, fair-play-ul şi perseverenţa fac diferenţa pe termen lung – respectul pentru parteneri şi adversari, dar şi determinarea de a merge mai departe indiferent de provocări sunt esenţiale în orice domeniu.

    Indiferent că vorbim despre sport sau business, succesul vine din disciplină, strategie şi din dorinţa sinceră de a deveni mai bun în fiecare zi!

    Care sunt regulile obligatorii în sport / hobby şi afaceri?

    Un alt principiu esenţial, comun atât sportului, cât şi afacerilor, este focusul total. În padel, dacă îţi pierzi concentrarea chiar şi pentru o clipă, poţi rata un punct decisiv. La fel se întâmplă şi în business: lipsa atenţiei la detalii sau la dinamica pieţei poate costa scump.

    Dedicarea este o altă regulă de bază. Nu poţi deveni mai bun fără antrenament constant şi dorinţa de a progresa. În afaceri, asta înseamnă să fii mereu implicat, să cauţi soluţii noi şi să-ţi depăşeşti limitele. Şi, poate cel mai important, dorinţa de a evolua constant este cheia succesului. Fiecare meci, fiecare greşeală, fiecare victorie – toate sunt lecţii valoroase. La fel şi în business: trebuie să rămâi deschis la noi perspective, să te perfecţionezi constant şi să înţelegi că evoluţia nu se opreşte niciodată.

    Indiferent de domeniu, cine rămâne concentrat, dedicat şi dispus să înveţe continuu este cel care ajunge în top!

    Ce tip de sport / hobby nu ai practica niciodată? De ce?

    Sporturile extreme nu sunt pentru mine, în special cele care implică înălţimi mari, cum ar fi paraşutismul sau alpinismul. Motivul principal este că am rău de înălţime, dar şi pentru că prefer activităţile care îmi oferă echilibru şi claritate mentală, nu cele care mă provoacă cu adrenalină extremă.

    În viaţa mea, caut un hobby care să mă ajute să mă relaxez şi să îmi limpezesc gândurile, nu să îmi impingă limitele fizice şi mentale într-un mod intens. Padelul, de exemplu, îmi oferă acel echilibru, permiţându-mi să mă concentrez şi să mă revigorez, fără a depăşi un prag de confort personal.  

     

    Carte de vizită

    Educaţia şi începuturile în tehnologie: Şi-a început parcursul profesional dezvoltându-şi competenţele tehnice în ingineria software, fiind mereu pasionat de tehnologie şi de modul în care poate transforma organizaţiile. O experienţă care l-a transformat profund a fost programul Erasmus de la universitatea Kemi-Tornio din nordul Finlandei (Laponia), unde a experimentat o îmbinare de tehnologii noi, gândire antreprenorială şi un mediu inter-cultural foarte bogat.

    Primele experienţe profesionale: A lucrat în companii precum IBM şi la Comisia Europeană, unde a acumulat experienţă în implementarea şi întreţinerea platformelor software complexe.

    Specializare în ecosistemul Atlassian: Prin prisma primelor experienţe de muncă, a decis să se specializeze în instrumentele Atlassian – de la JIRA şi Confluence până la Bamboo şi Bitbucket – pentru a ajuta echipele să colaboreze mai eficient şi să îşi optimizeze fluxurile de lucru.

    Fondarea Life in Codes: Ca fondator şi CEO al Life in Codes, se concentrează pe soluţii de transformare digitală, management de proiect, DevOps şi ITSM.

    Lider al comunităţii Atlassian din Bucureşti: Conduce comunitatea Atlassian din Bucureşti, unde organizează evenimente pentru profesionişti şi entuziaşti ai platformei.

    Implicare în educaţie şi networking: Este organizator al primului eveniment despre viitorul muncii şi tehnologii colaborative din Romania, Work Evolution Summit, din 2024. Pe 20-21 mai va avea loc a doua ediţie a evenimentului, în Bucureşti.

     

     

    PREFERINŢE


    CUVÂNT:  Inovaţie

    CARTE: „Principles: Life and Work” de Ray Dalio

    PERSONALITATE: Sundar Pichai, CEO Google

    SPORTIV: Carlos Alcaraz

    TIP DE VACANŢĂ:  Echilibrată: un mix de muncă, relaxare, experienţe noi, imersiune culturală şi gastronomică

    DESTINAŢIE DE VACANŢĂ: Îmi place mereu să încerc locuri noi – până acum mi-a plăcut foarte mult ce au oferit Australia, Thailanda, Malaezia, Islanda, Arizona sau Noua Zeelandă

  • New York din Bucureşti fără escală şi fără preţuri de speriat: cum a ajuns un pilot să lanseze singurul zbor direct România–SUA

    HiSky este în prezent singura companie aeriană care are un zbor direct de la Bucureşti la New York, din 2024, o destinaţie care nu mai fusese acoperită de circa 20 de ani, când compania naţională Tarom a renunţat la o cursă similară.

     

    HiSky a fost înfiinţată în 2020, în Republica Moldova şi România, de către lulian Scorpan, pilot şi fost director al companiei naţionale Air Moldova, şi de Victor Sula, specialist în sectorul financiar-bancar. Primul zbor a avut loc în martie 2021, de la Chişinău spre Hurghada, urmat la doar o lună distanţă de lansarea cursei Cluj- Hurghada. În prezent, HiSky operează zboruri din cele patru baze, din Bucureşti, Cluj-Napoca, Oradea şi Chişinău, către mai multe destinaţii din România şi din Europa. În 2023, HiSky Europe SRL, firma înregistrată în România, a avut afaceri de 856 milioane lei şi un profit net de 8,4 milioane lei, potrivit datelor Ministerului de Finanţe.

    Despre 2024, lulian Scorpan spune că a fost un an de consolidare şi extindere, cu rezultate în linie cu obiectivele companiei. „Ne bucurăm de o evoluţie sănătoasă şi de o creştere constantă”. Iar pentru 2025, şi-a propus să păstreze aceeaşi direcţie echilibrată, cu accent pe dezvoltare sustenabilă şi adaptare la cerinţele pieţei. HiSky are în prezent o flotă de opt aeronave proprii, la care se adaugă două aeronave operate în regim wet lease, adică închiriate împreună cu echipajul. Procesul de achiziţie al aparatelor de zbor a început în 2020, imediat după înfiinţarea companiei. Încă de la început, Iulian Scorpan a fost sigur ce fel de avioane vrea să aibă în compania sa. „Nu au existat dubii în privinţa tipului de aeronavă pe care să îl alegem. Am mers din start pe Airbus, atât datorită experienţei personale acumulate pe acest tip de aeronavă, cât şi pentru că le consider cele mai fiabile şi sigure din segmentul lor”. În plus, alegerea unui singur tip de flotă aduce şi eficienţă operaţională, atât în mentenanţă, cât şi în trainingul echipajelor.

    Cu o echipă totală de peste 200 de angajaţi, compania operează de pe patru baze principale, de la Bucureşti, Cluj, Oradea şi Chişinău, acoperind 31 de destinaţii, cu planuri viitoare de extindere. „Pentru 2025 avem câteva direcţii interesante în lucru, însă preferăm să le comunicăm când fiecare proiect devine concret”, spune şeful companiei. În paralel, vor continua investiţiile în flotă, în tehnologie şi în angajaţi. În ceea ce priveşte provocările cu care se confruntă industria aeriană, lulian Scorpan spune că acestea nu lipsesc niciodată, pornind de la costurile operaţionale în creştere până la volatilitatea pieţelor şi nevoia constantă de adaptare tehnologică. În acest context, preferă să fie discret când vine vorba de planuri de viitor. „Pot spune că 2025 va fi un an interesant şi, sperăm noi, plin de surprize plăcute din partea HiSky”.

    Mai multe detalii despre istoria companiei aeriene care ne poate duce la Bucureşti la New York în puţin peste 9 ore şi cum a fost trecerea de la meseria de pilot la cea de antreprenor, poveşteşte chiar fondatorul HiSky într-un interviu pentru BUSINESS Magazin.

    BM: Care este povestea lansării HiSky? Cine a avut prima idee şi cum aţi asigurat finanţarea?

    Iulian Scorpan: După ce am condus o altă companie aeriană şi am investit acolo tot ce aveam, experienţă, suflet, timp, am ajuns într-un punct în care am realizat că nu mai era loc pentru mine în acea echipă. Într-o perioadă foarte scurtă, de 10-15 zile, mi-a devenit clar că nu pot sta pe loc şi că trebuie să fac ceea ce ştiu cel mai bine: să construiesc o companie aeriană, de la zero, cu toate lecţiile deja învăţate. Aşa a apărut ideea HiSky, ca un răspuns direct şi rapid la o nevoie reală: de a continua să zbor, dar în termenii mei. În ceea ce priveşte finanţarea, vreau să fie clar de la început: aeronavele noastre sunt operate în regim de leasing operaţional, un model standard în industrie. Proprietarul aeronavelor este o companie din Statele Unite, cu un portofoliu solid în aviaţia globală. Am preferat un parteneriat cu o firmă care înţelege dinamica pieţei şi susţine dezvoltarea pe termen lung.

    BM: Aţi decis la un moment dat să faceţi trecerea de la rolul de pilot la cel de antreprenor. Ce v-a motivat în acest pas şi mai aveţi timp să pilotaţi?

    Am fost administrator într-o companie aeriană de top, o poziţie pe care am preluat-o nu din ambiţie personală, ci pentru că era nevoie de o persoană cu experienţă care să rezolve rapid problemele apărute. A fost o perioadă complicată, dar cu rezultate bune. Chiar şi în acea perioadă, am continuat să pilotez. Am considerat mereu că ambele roluri sunt la fel de importante şi nu am renunţat niciodată la zbor. Trecerea la antreprenoriat a venit mai târziu, odată cu lansarea propriei companii aeriene. A fost o evoluţie firească, după ani în care am acumulat experienţă în toate zonele aviaţiei. Şi astăzi, chiar dacă sunt implicat în conducerea companiei, rămân pilot activ şi zbor ori de câte ori agenda îmi permite, pentru că eu consider că doar aşa poţi rămâne conectat la realitatea industriei.

    BM: Vă împărţiţi timpul între Chişinău şi Bucureşti sau preferaţi să coordonaţi compania dintr-un singur loc?

    Da, îmi împart timpul între Chişinău şi Bucureşti, iar pentru mine nu există o diferenţă semnificativă. E ca şi cum aş face naveta între Chişinău şi Bălţi. Sunt două oraşe în care mă simt la fel de conectat, atât personal, cât şi profesional, şi unde avem echipe implicate, care funcţionează bine împreună indiferent de locaţie. Din punctul meu de vedere, coordonarea eficientă nu ţine de distanţă, ci de organizare.

    BM: Pentru majoritatea oamenilor, experienţa de zbor începe din postura de pasager. Cum a fost în cazul dumneavoastră? Şi unde au fost începuturile carierei de pilot?

    Cariera de pilot am început-o, de fapt, din copilărie, în momentul în care am decis că asta vreau să fac în viaţă. N-am avut niciodată în minte o altă profesie şi am urmat un drum clar în direcţia asta. La 14 ani, m-am înscris la cercul de paraşutism din Bălţi, iar la 15 ani am făcut primele trei salturi cu paraşuta, la Vadul lui Vodă. La 18 ani am trecut la zborul cu planorul, iar mai departe am urmat o carieră militară ca pilot de vânătoare, începând studiile la Institutul Militar de Aviaţie de la Boboc, judeţul Buzău.

    Primul zbor ca pasager l-am făcut la 16 ani, pe ruta Bălţi–Chişinău, la bordul unui AN-2. Eram în clasa a X-a, biletul a costat 5 ruble şi zborul a durat 45 de minute. A fost o experienţă care mi-a reconfirmat alegerea profesiei şi mi-a întărit convingerea că locul meu este în cockpit.

    BM: În 2024 aţi lansat un zbor direct de la Bucureşti la New York. Când aţi luat decizia de a face acest pas? Este o cursă profitabilă pentru companie?

    Ideea unui zbor direct Bucureşti – New York a apărut încă din momentul în care am început să operăm aeronavele A321neo LR, care oferă posibilităţi pentru rute transatlantice. Totuşi, odată cu oportunitatea de a include în flotă un Airbus A330, această idee a fost transformată în prioritate.

    Implementarea efectivă a depins însă de două aspecte-cheie, respectiv de obţinerea autorizaţiilor necesare pentru operarea zborurilor către Statele Unite şi de recertificarea aeroportului Otopeni pentru astfel de curse. Este o rută strategică, cu potenţial ridicat. În privinţa numărului de pasageri şi a profitabilităţii, putem spune că interesul publicului este deja vizibil, iar rezultatele primelor zboruri ne confirmă că am făcut un pas în direcţia corectă.

    BM: După New York, aţi vrea să lansaţi şi alte destinaţii lung-curier din România?

    Avem câteva destinaţii în vizor. Fiecare vine cu provocările ei, aşa că ne asigurăm că suntem pregătiţi din toate punctele de vedere înainte să facem următorul pas.

    BM: Pentru un om pentru care a călători este deja o parte esenţială a jobului, cum arată vacanţa ideală?

    Zburând spre locuri pe care nu le-am explorat niciodată! Pentru mine, vacanţa ideală înseamnă descoperire, cât mai sus, cât mai departe, cât mai nou. 

  • Cum a transformat un tânăr de doar 23 de ani o simplă plantă într-un imperiu global de frumuseţe

    La doar 23 de ani, Olivier Baussan a pornit într-o călătorie care avea să-i schimbe viaţa şi, odată cu ea, să creeze un brand emblematic al rafinamentului provensal. În 1976, tânărul francez, pasionat de plante şi de tradiţiile regiunii Provence, a cumpărat un alambic vechi, o dubiţă şi a început să distileze ulei esenţial de rozmarin pe care îl vindea în pieţele locale din sudul Franţei. Astăzi, L’Occitane, brandul fondat de el, este prezent în peste 90 de ţări şi deţine o reţea de peste 3.000 de magazine.

    Pentru Baussan, ideea nu era doar comercială, ci profund legată de identitatea locului. Crescut în apropiere de Manosque, în inima regiunii Provence, el şi-a dorit să valorifice resursele naturale şi cunoştinţele tradiţionale despre plantele medicinale şi aromatice, aşa cum le ştia din copilărie. De la rozmarin a trecut repede la lavandă, migdale şi imortele – plante cu putere simbolică şi terapeutică puternică în cultura locală. În 1981, Baussan a revitalizat o fabrică tradiţională de săpunuri din Marsilia, pe cale de dispariţie, aducând-o în linie cu filosofia brandului său: autenticitate, respect pentru meşteşug, ingrediente naturale.

    Brandul creat a primit numele L’Occitane, inspirat de Occitania – regiunea istorică din sudul Franţei care simboliza valorile de limbă, tradiţie şi pământ.Însă, la sfârşitul anilor ’80, L’Occitane s-a confruntat cu dificultăţi financiare. În 1992, Baussan a luat decizia dificilă de a vinde 90% din companie pentru 40 de milioane de franci francezi către un grup de investiţii numit Natural, asigurând astfel viitorul brandului. A fost momentul-cheie care a permis extinderea internaţională rapidă – în special în pieţele asiatice, unde conceptul de lux natural a rezonat imediat. Noua conducere a păstrat spiritul original al companiei, dar a introdus o strategie clară de retail internaţional.

    S-a pus accent pe designul magazinelor, experienţa senzorială, packagingul recognoscibil şi povestea produsului – toate aceste elemente contribuind la consolidarea imaginii de lux accesibil, natural şi sincer. În anii 2000, L’Occitane a intrat pe pieţele din Japonia, Coreea de Sud, China şi SUA, devenind treptat un jucător global. În 2008, L’Occitane a fost evaluată la peste 1 miliard de euro, iar în 2010 compania a fost listată la Bursa din Hong Kong, o decizie strategică prin care brandul a vrut să-şi sublinieze angajamentul faţă de pieţele asiatice, unde avea deja peste 1.000 de puncte de vânzare. În acea perioadă, L’Occitane era una dintre puţinele companii europene care a ales să se listeze în Asia, nu în Europa sau SUA – un semnal clar al direcţiei sale de dezvoltare. Astăzi, L’Occitane este prezent în peste 90 de ţări şi deţine o reţea de peste 3.000 de magazine.

    În anul fiscal 2023, compania a raportat venituri de 2,32 de miliarde de dolari în creştere faţă de 1,98 miliarde de dolari în 2022, confirmând rezilienţa şi atractivitatea brandului într-un peisaj global competitiv. În ciuda expansiunii, compania a rămas fidelă principiilor sale – produse bazate pe ingrediente naturale, sustenabilitate, transparenţă şi colaborare cu comunităţi locale. Unul dintre cele mai cunoscute parteneriate este cel cu cooperativele de femei din Burkina Faso, de unde L’Occitane achiziţionează untul de shea – ingredient esenţial pentru multe dintre produsele sale. Acest demers sprijină direct peste 10.000 de femei şi este un exemplu de comerţ echitabil şi responsabilitate socială activă. Olivier Baussan, deşi retras din conducerea zilnică, rămâne o figură emblematică a brandului. A fondat între timp şi alte iniţiative legate de artă şi sustenabilitate, dar L’Occitane rămâne moştenirea sa cea mai vizibilă. Povestea lui este un exemplu de cum pasiunea pentru natură, ataşamentul faţă de locul de origine şi flerul antreprenorial pot da naştere unei companii globale, fără a pierde sufletul ideii iniţiale. 

    Surse: Forbes – „The Billionaire Behind L’Occitane’s Asian Expansion”, forbes.com, L’Occitane Group – Official website, group.loccitane.com, Companies Market Cap – L’Occitane Revenue 2023, companiesmarketcap.com

    Traducere şi adapatare:Ioana Matei

  • Nou record de temperatură în mai: 51,6 grade în Emiratele Arabe Unite

    Vineri, Emiratele Arabe Unite au înregistrat cea mai ridicată temperatură înregistrată vreodată pentru o lună mai, de la începutul înregistrărilor în 2003, cu 51,6 grade Celsius, potrivit Centrului Meteorologic Naţional (NCM), citat de Le Figaro

    Ţara deşertică s-a confruntat deja luna trecută cu o vreme neobişnuit de caldă, cu o temperatură maximă medie record de 42,6 grade Celsius, ceea ce a determinat autorităţile să emită recomandări către populaţie, invitând-o în special să bea multă apă şi să evite activităţile în aer liber în timpul celor mai fierbinţi ore.

    „Cea mai ridicată temperatură înregistrată astăzi în întreaga ţară a fost de 51,6 grade Celsius în Sweihan (Al Ain) la ora locală 13:45”, a declarat centrul într-o postare pe X, depăşind recordul de 50,4 grade Celsius stabilit în ziua precedentă în regiunea Abu Dhabi.

    La 27 aprilie, termometrul a atins un maxim de 46,6 grade, a doua cea mai ridicată temperatură înregistrată vreodată pentru o lună aprilie în ţară, după un record de 46,9°C în aprilie 2012.

    Numărul zilelor extrem de călduroase aproape s-a dublat la nivel mondial în trei decenii.

    Oamenii de ştiinţă au demonstrat că valurile de căldură repetate sunt un indicator fără echivoc al încălzirii globale şi că aceste valuri de căldură se vor înmulţi, prelungi şi intensifica.

  • Australia începe curăţenia după ce inundaţiile au provocat 5 morţi şi mii de proprietăţi distruse

    Premierul australian Anthony Albanese a declarat sâmbătă că a început curăţarea în sud-estul ţării, după inundaţiile care au ucis cinci persoane şi au inundat peste 10.000 de proprietăţi.

    „Continuăm să lucrăm îndeaproape cu guvernele federale, de stat şi locale pentru a ne asigura că australienii primesc sprijinul de care au nevoie acum şi pe parcursul recuperării”, a declarat Albanese pe platforma de social media X.

    Evaluarea pagubelor este în curs de desfăşurare în regiunea grav afectată de inundaţiile din această săptămână, care au izolat oraşe, au măturat animale şi au distrus case, a anunţat agenţia pentru servicii de urgenţă a statului New South Wales. Aceasta a estimat că cel puţin 10 .000 de proprietăţi ar fi putut fi avariate.

    Condiţiile s-au îmbunătăţit începând de vineri în zonele afectate din cel mai populat stat al Australiei, a declarat agenţia.

    Chiar şi aşa, sute de locuitori afectaţi de inundaţii se aflau încă în centrele de evacuare, a declarat Mike Wassing, comisarul serviciilor de urgenţă de stat, în cadrul unei conferinţe de presă la Sydney, 52 de persoane fiind salvate în cursul nopţii, potrivit Reuters.

    Ultimul deces legat de inundaţii a fost cel al unui bărbat în vârstă de 80 de ani, al cărui corp a fost găsit într-o proprietate inundată la aproximativ 50 km de Taree, unul dintre cele mai afectate oraşe, a declarat poliţia.

    Albanese, forţat vineri să anuleze o călătorie la Taree din cauza inundaţiilor, a declarat că a fost „îngrozitor să aud vestea unei noi pierderi de vieţi omeneşti”. Taree se află de-a lungul râului Manning, la peste 300 km nord de Sydney.

  • Drulă vorbeşte despre posibilii săi contracandidaţi la Primăria Capitalei

    Cătălin Drulă, fostul preşedintele USR, a vorbit sâmbătă despre alţi potenţiali concurenţi la Primăria Capitalei, printre care Ciprian Ciucu, Daniel Băluţă şi Cristian Popescu Piedone.

    Despre Daniel Băluţă, Drulă a afirmat că au avut o colaborare profesională bună în proiectele comune.

    „Da, am avut o colaborare profesională foarte ok pe proiectele pe care ne-am intersectat”, a spus el. Deputatul a criticat intervenţiile tehnice de la Pasajul Unirii, considerându-le problematice din punct de vedere al siguranţei rutiere. „Mie, ca om de infrastructură, nu mi-a plăcut nici cum a ieşit ce s-a întâmplat la pasajul Unirii. Practic s-au creat premizele acelor accidente printr-o intervenţie care probabil se putea face mai bine”, a adăugat el, la Prima.

    Referindu-se la Ciprian Ciucu, Drulă a afirmat „Iarăşi, cu Ciprian Ciucu am lucrat foarte bine”.

    Despre şeful ANPC, Cristian Popescu Piedone, acesta a afirmat „domnul Piedone mi se pare imprevizibil. Domnul Piedone face mult show şi este timpul show-ului în politică acum. Asta prinde. Aici eu cred cumva mai mult în eficienţa acţiunilor decât în spectacol”.

    Drulă a declarat, anterior, că nu exclude o candidatură la Primăria Capitalei. „Nu resping această idee, e evident că mi se potriveşte o funcţie executivă”, a spus deputatul USR.

  • Luni încep înscrierile la grădiniţă şi creşă

    Ministerul Educaţiei şi Cercetării anunţă că de luni, 26 mai, încep înscrierile la grădiniţă, creşă şi în serviciile de educaţie timpurie complementare, pentru anul şcolar 2025-2026.

    „Vă rugăm să aveţi în vedere că înscrierea nu se face pe principiul „primul venit, primul servit”, deci ordinea înscrierii/numărul de înregistrare al cererii nu constituie un criteriu. Înscrierea se face pe baza criteriilor generale şi specifice descrise în metodologia de înscriere”, transmite Ministerul, într-un comunicat de presă.

    Potrivit Ministerului Educaţiei şi Cerceătrii, în grupele de nivel antepreşcolar (creşă) pot fi înscrişi copiii cu vârste între 3 luni şi 3 ani, în limita numărului de locuri disponibile după etapa de reînscrieri, în grupele de nivel preşcolar (grădiniţă) pot fi înscrişi copiii cu vârste între 3 şi 6 ani, în limita locurilor disponibile după etapa de reînscrieri, iar în cererile-tip de înscriere părinţii pot trece trei opţiuni, în ordinea preferinţelor.

    Cererea se depune la unitatea de învăţământ aleasă ca primă opţiune.

    Grupa mare şi grupa mijlocie fac parte din învăţământul obligatoriu. Înscrierea la grădiniţă se va face acordându-se prioritate cuprinderii în grădiniţe a copiilor de 4 şi 5 ani.

    „La nivelul inspectoratelor şcolare va funcţiona o linie telverde, la care părinţii pot obţine gratuit informaţii referitoare la înscrierea copiilor la grădiniţă/creşă şi în serviciile de educaţie timpurie complementare. Numărul de telefon telverde, data de la care acesta este funcţional, programul de funcţionare sau alte informaţii utile vor fi comunicate de fiecare inspectorat şcolar”, arată Ministerul Educaţiei şi Cercetării.