BusinessMagazin

Blog

  • Care este motivul pentru care miliardarul Elon Musk urăşte munca de acasă şi chiar spune despre ea că este imorală şi că oamenii ar trebui să renunţe la ipocrizia lor legată de aceasta

    Elon Musk nu este de acord cu lucrul de acasă al oamenilor. Cu un an în urmă, el a declarat sfârşitul lucrului la distanţă pentru angajaţii producătorului auto Tesla. Acum el a numit dorinţa „claselor cu laptop” de a lucra de acasă „imorală”. „Vei lucra de acasă şi vei face ca toţi cei care au construit maşina ta să vină să lucreze în fabrică?” a spus el într-un interviu la postul de televiziune american CNBC. Este o problemă de productivitate, dar şi o problemă morală.

    Oamenii ar trebui să renunţe la ipocrizia lor cu lucrul de acasă. Pentru că ei cer tuturor celorlalţi să nu lucreze de acasă în timp ce ei o fac. Există o logică superficială în poziţia lui Musk. Dar analizând-o mai atent, argumentul se prăbuşeşte. În timp ce avem datoria să împărţim sarcinile de lucru cu ceilalţi, nu avem datoria să suferim fără niciun motiv. Şi pe parcursul celei mai mari părţi a istoriei umane, lucrul de acasă a fost normal. Fabrica şi biroul modern sunt ciudăţeniile. Dar nu există un argument moral convingător pentru a împărţi suferinţa inutilă pe care munca o creează.

    Lucrul de acasă şi Revoluţia Industrială

    Înainte de Revoluţia Industrială, pe care istoricii o plasează în perioada mijlocului secolului al XVIII-lea până la mijlocul secolului al XIX-lea, lucratul de acasă, sau aproape de casă, era comun pentru cea mai mare parte a populaţiei lumii. Acest lucru includea lucrătorii calificaţi din industria manufacturieră, care în mod obişnuit lucrau acasă sau în ateliere mici din apropiere. Pentru meşterii calificaţi, orele de lucru erau ceea ce am putea numi „flexibile”. Istoricul britanic E.P. Thompson menţionează consternarea clasei superioare cu privire la notorietatea “neregularităţii” muncii.

    Cu revoluţia industrială a avut loc o schimbare a condiţiilor odată cu creşterea rapidă şi concentrarea maşinilor. Aceste schimbări au început în Anglia, care a fost şi locul celor mai îndelungate şi tensionate conflicte legate de noile ore de lucru şi disciplina impusă de proprietarii şi managerii fabricilor. Opiniile cu privire la condiţiile lucrătorilor înainte de industrializare variază. Studiul de referinţă al lui Thompson, The Making of the English Working Class (publicat în 1963), relatează poveşti sumbre despre familii de şase sau opt lăcătuşi de lână, care lucrau adunaţi în jurul unui aragaz cu cărbune, iar atelierul lor era “şi dormitorul”. Dar el menţionează şi producătorul de ciorapi care avea “mazăre şi fasole în grădina lui confortabilă şi un butoi bun de bere”, şi cartierul de ţesători de lenjerie din Belfast, cu “casele lor varuite şi grădinile mici pline de flori”.În orice caz, lucratul de acasă nu este o invenţie nouă a “claselor cu laptop”. Doar odată cu revoluţia industrială, lucrătorii au fost obligaţi să lucreze sub acoperişul unei singure clădiri şi pentru ore fixe.

    Aplicarea greşită a unui concept de justiţie

    Argumentul moral al lui Musk împotriva lucrului de acasă afirmă că, deoarece nu toţi lucrătorii pot face asta, niciun lucrător nu ar trebui să se aştepte la asta. Acesta are unele asemănări cu „imperativul categoric” enunţat de filozoful din secolul al XVIII-lea, Immanuel Kant: “Acţionează numai în conformitate cu acea maximă prin care, în acelaşi timp, poţi vrea ca ea să devină o lege universală”. Dar acţionarea în conformitate cu acelaşi principiu nu înseamnă că toţi avem aceleaşi opţiuni. Putem, de exemplu, să dorim ca toţi lucrătorii să aibă libertatea maximă pe care sarcinile lor o permit. Eroarea mai largă pe care pare să o facă Musk este aplicarea greşită a ceea ce cercetătorii etici numesc justiţie distributivă. Pe scurt, justiţia distributivă se referă la modul în care împărţim beneficiile şi prejudiciile. Aşa cum explică filozoful John Rawls în cartea sa Justice as Fairness, în justiţia distributivă privim societatea ca o activitate cooperativă, în care “reglementăm împărţirea avantajelor care rezultă din cooperarea socială în timp”. Cercetarea privind justiţia distributivă la locul de muncă se referă în mod obişnuit la modul în care plătim corect lucrătorii şi împărţim suferinţa sau “osteneala” pe care o presupune munca.

    Cum să împărţim mai echitabil

    Este clar că profesioniştii beneficiază în multe feluri de muncă într-un mod pe care am putea susţine că este injust. Aşa cum observă ironic economistul John Kenneth Galbraith în cartea sa The Economics of Innocent Fraud, cei care se bucură cel mai mult de munca lor sunt în general cei mai bine plătiţi. “Acest lucru este acceptat. Salariile mici sunt pentru cei care desfăşoară muncă repetitivă, plictisitoare şi dureroasă.” Dacă Musk ar dori să împartă mai egal remuneraţia sau osteneala la Tesla, ar avea mijloacele să facă ceva în acest sens. Ar putea plăti mai mult lucrătorii din fabrică, de exemplu, în loc să primească un pachet salarial care, conform estimărilor, i-ar aduce 56 de miliarde de dolari în 2028 (aceasta depinde de capitalizarea de piaţă a Tesla fiind de 12 ori mai mare decât în 2018; în prezent este de aproximativ 10 ori mai mare). Pentru a împărţi mai echitabil “osteneala” muncii, el nu ar sta doar să doarmă la locul de muncă. Ar trebui să lucreze pe linia de producţie sau să coboare într-o mină din Africa centrală, să scoată cobaltul necesar pentru bateriile vehiculelor electrice, pentru câţiva dolari pe zi.

    Elon, cuvântul îţi aparţine

    În schimb, ideea lui Musk despre justiţie implică crearea unei munci inutile, jignind lucrătorii care nu au nevoie să se deplaseze la birou pentru a călători. Nu există motive morale convingătoare pentru acest lucru în principalele tradiţii etice occidentale. Rodurile şi povara muncii ar trebui distribuite în mod corect, dar munca inutilă nu ajută pe nimeni. Studiile arată că deplasarea la serviciu este cel mai puţin plăcut şi cel mai negativ moment al zilei pentru lucrători. Insistenţa că toţi trebuie să o facă nu aduce niciun beneficiu celor care trebuie să o facă. Ei nu sunt mai bine situaţi.Negarea libertăţii unora dintre lucrători de a lucra de acasă pentru că alţi lucrători nu au aceeaşi libertate în prezent este o perversitate etică.

    Aversiunea lui Musk faţă de munca la distanţă este în concordanţă cu o lungă istorie de cercetare care documentează rezistenţa managerilor de a permite lucrătorilor să nu fie în câmpul lor vizual. Lucrul de acasă sau “lucrul de oriunde” a fost discutat încă din anii 1970 şi a devenit tehnic fezabil cel puţin din anii ’90. Cu toate acestea, a devenit o opţiune pentru majoritatea lucrătorilor doar atunci când managerii au fost nevoiţi să o accepte în timpul pandemiei. În timp ce acest experiment forţat al pandemiei a dus la “epifania” că munca de acasă poate fi la fel de productivă, creşterea sistemelor de supraveghere pentru a urmări lucrătorii acasă demonstrează că suspiciunile manageriale persistă. Există probleme morale reale cu care Musk trebuie să se confrunte la Tesla. El ar putea folosi averea şi influenţa sa pentru a face ceva în legătură cu probleme precum sclavia modernă în lanţurile de aprovizionare sau inechitatea plăţilor executive. În schimb, el este preocupat de munca de acasă. Pentru a face munca la Tesla cu adevărat mai echitabilă, efortul moral al lui Musk ar trebui îndreptat mai bine spre distribuirea corectă a profitului Tesla şi atenuarea suferinţei şi muncii pe care sistemele de producţie industrială deja o generează.

    Sursa: theconversation.com, articol tradus folosind ChatGPT

     

     

  • Rezervele valutare de la BNR se ridicau la finele lunii mai la 53,08 miliarde euro, cu 260 milioane euro mai puţin decât în aprilie. Plăţile scadente în luna iunie 2023 în contul datoriei publice denominate în valută însumează 121 milioane euro

    Rezervele valutare la Banca Naţională a României se situau la finele lunii mai la nivelul de 53,08 miliarde euro, faţă de 53,34 miliarde euro la 30 aprilie, a anunţat vineri instituţia.

    În cursul lunii mai au intrat la BNR 1,8 miliarde euro, reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit la BNR, alimentarea conturilor Ministerului Finanţelor,  alimentarea contului Comisiei Europene şi altele.

    În acelaşi timp, au ieşit din rezerve 2,06 miliarde euro, reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit la BNR,  plăţi de rate şi dobânzi în contul datoriei publice denominate în valută  şi altele.

    Nivelul rezervei de aur s-a menţinut la 103,6 tone. În condiţiile evoluţiilor preţurilor internaţionale, valoarea acesteia s-a situat la 6,11 miliarde euro.

    Rezervele internaţionale ale României (valute plus aur) la 31 mai 2023 au fost de 59,19 miliarde euro, faţă de 59,35 miliarde euro la 30 aprilie 2023.          

    Plăţile scadente în luna iunie 2023 în contul datoriei publice denominate în valută, directe sau garantate de Ministerul Finanţelor, însumează circa 121 milioane euro.

     

  • Povestea unui tânăr care, inspirat de dorinţa de fi „şofer de tren” când era mic, a ajuns să lucreze cu tatăl său într-o afacere de milioane de euro în ţara noastră

    Găzduiesc infrastructura IT pe care rulează aplicaţiile utilizate deopotrivă de oameni şi companii, de la site-uri web, social media şi video streaming la e-mail şi platforme de videocolaborare. Sunt clădiri proiectate şi construite special în acest scop şi integrează sisteme complexe de alimentare şi răcire a echipamentelor IT – servere, unităţi de stocare, echipamente de reţea –, precum şi de protecţie împotriva incidentelor, de la incendii şi cutremure la furt şi nu numai. Se numesc data centere, iar în România formează o piaţă în valoare de 50 mil. euro, potrivit estimărilor constructorului de profil Tema Energy. Şi se anunţă un an cu noi proiecte.

    Este un an foarte bun pentru pieţele de data centere şi respectiv infrastructuri critice, atât în mediul privat, cât şi pentru autorităţile publice. Proiectele aflate în curs de implementare reflectă, de altfel, activităţile principale ale companiei noastre: proiectarea şi construcţia de data centere la cheie, precum şi integrarea de sisteme şi infrastructuri critice (Power Systems, Railway, Power Back-up). Beneficiem de pe urma unui 2022 foarte încărcat, în care pieţele principale pe care activăm au crescut foarte mult – de altfel, pentru majoritatea companiilor din domeniu a fost un an excelent, în pofida inflaţiei mari”, a spus într-un interviu pentru BUSINESS Magazin Mihai Manole, managing partner al Tema Energy, companie românească înfiinţată în 2002, specializată în construcţia de centre de date pe care le execută cu personal propriu, de la design şi proiectare până la livrare, instalare, start-up şi servicii de întreţinere şi suport.

    Piaţa de data centere din România a evoluat constant în ultimii ani, a punctat Mihai Manole, având în 2022 o valoare estimată de Tema Energy de peste 50 milioane euro, în urma investiţiilor semnificative care au fost realizate în ultimii ani. „Spre exemplu, anii trecuţi am avut proiecte dezvoltate de Cluster Power, Telekom, Orange, M247, GTS, NX Data, Kyndryl (fostul IBM), iar anul acesta au fost deja anunţate mai multe proiecte noi de dimensiuni mari şi medii.”

    Similar, spune că şi în mediul public autorităţile au investit în mai multe centre de date pentru susţinerea proceselor de digitalizare. „De pildă, cele patru centre de date asociate cloudului guvernamental, plasate în Bucureşti, Braşov, Sibiu şi Timiş, au un buget total de aproximativ 2,2 miliarde de lei, care va fi însă alocat pe mai mulţi ani. Astfel de investiţii contribuie la dezvoltare pieţei pe toate palierele: experţi, certificări profesionale, instalarea unor tehnologii de ultimă generaţie etc. Asistăm şi la o distribuire geografică mai diversă, multe dintre proiectele noi fiind plasate acum în afara Capitalei.”

    Potrivit estimărilor din Data Center Construction Central & Eastern Europe Market Report, piaţa de data centere din regiune va înregistra o creştere liniară de 10,64% în intervalul 2022-2028, în timp ce piaţa de profil din România va creşte peste această cifră, consideră reprezentantul Tema Energy, bazându-şi estimările atât pe existenţa unor proiecte noi deja anunţate cât şi pe finanţările prin PNRR (Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă).

     

    O paralelă între energie şi IT

    Mihai Manole, care are o experienţă de peste 12 ani în cadrul Tema Energy, spune despre data centere că reprezintă esenţa economiei şi societăţii digitale, iar obiectivul acestora este să asigure o disponibilitate cât mai mare a serviciilor IT oferite, dar cu precădere a celor critice, precum procesarea tranzacţiilor financiare, telecomunicaţii, acces la date medicale şi aşa mai departe. „Centrele de date pot fi deţinute şi utilizate intern de o companie sau organizaţie (o bancă sau un minister, spre exemplu) sau operate de un furnizor de servicii (o companie de telecomunicaţii) şi disponibile mai multor clienţi. Ele reprezintă fundaţia a ceea ce numim cloud computing. Aşa cum electricitatea este produsă într-o centrală (termo, hidro, solară) şi ulterior distribuită consumatorilor, similar serviciile digitale sunt generate într-un centru de date şi ulterior distribuite prin internet către milioane de utilizatori. Societatea şi economia digitală nu se pot dezvolta fără existenţa unor centre de date performante, atât în mediul privat cât şi în cel public”, a explicat Mihai Manole. Potrivit lui, proiectarea, construcţia şi punerea în funcţiune a unui centru de date reprezintă un proces care durează, de regulă, între şase luni şi doi ani, în funcţie de dimensiune, complexitate şi alţi factori. Practic, explică executivul, centrele de date sunt proiecte complexe care includ: lucrări de construcţii şi amenajare; instalaţii de electroalimentare; instalaţii hidraulice; echipamente de power back-up şi climatizare; sisteme de protecţie împotriva incendiilor; sisteme de securitate fizică; sisteme seismice; rack-uri IT, precum şi softuri de management şi control.

    „Cele mai mari provocări ale construcţiei unui centru de date sunt, de regulă, în primul rând, proiectarea corectă a instalaţiilor şi sistemelor acestuia, astfel încât să funcţioneze armonios, iar centrul de date să fie rezilient şi protejat în toate scenariile; iar în al doilea rând, este vorba despre integrarea corectă a tuturor sistemelor şi echipamentelor de infrastructură, astfel încât acestea să funcţioneze în condiţii optime, în mod unitar şi fără întreruperi.”

    Carte de vizită

    Mihai Manole, managing partner, Tema Energy

    1. A urmat Facultatea de Drept şi Limbi Străine din cadrul Universităţii Bucureşti, în timpul căreia s-a înscris ca voluntar la ASLS – Asociaţia Studenţilor de la Facultatea de Limbi Străine, unde a avut iniţiativa de a organiza evenimente de carieră pentru studenţi – Career Days, târguri de joburi, prezentări de companii şi a colaborat cu multinaţionale şi agenţii de HR în vederea recrutării de studenţi şi proaspăt absolvenţi;

    2. Ulterior, alături de un prieten şi o specialistă în resurse umane, a înfiinţat o agenţie de recrutare şi a organizat târgurile de carieră JOBfest (2006-2008), Târgul de Cariere Bucureşti (2007) şi evenimentul de stagii de practică şi conferinţe inspiraţionale „Internship”;

    3. O altă experienţă antreprenorială a fost activitatea la o firmă de publicitate şi marketing online, în perioada 2009-2010;

    4. În 2010, la propunerea fondatorilor Tema Energy – respectiv tatăl lui Mihai Manole şi prietenul lui de familie, Papadopoulos – Mihai Manole s-a alăturat echipei din cadrul companiei înfiinţate în 2002, în calitate de director general şi acţionar;

    5. Printre hobby-urile sale se numără călătoriile, kartingul, sporturile cu motor, fotbalul şi tenisul.

     

    Tehnologie românească pentru europeni

    Compania are în prezent birouri în mai saşe oraşe din ţară – la Bucureşti, Sibiu, Sebeş, Craiova, Cluj şi Timişoara, însă, chiar dacă activitatea businessului a început la nivel local, în timp, serviciile şi produsele Tema Energy au depăşit graniţele României, intrând în Republica Moldova, Ungaria şi Grecia, iar mai nou fiind căutată şi de actori de pe alte pieţe internaţionale, ca Germania şi Franţa. Pe fondul interesului crescut al vesticilor pentru produsele Tema Energy, în special pentru data centere mobile sau sisteme de monitorizare, compania investeşte în produse şi aplicaţii software de management de data centere, dar şi în produse „în care considerăm că suntem competitivi şi pe care le putem exporta şi instala în Europa de Vest, în principal data centere modulare containerizate”, produse la cheie în fabrica din Bucureşti.

    În prezent, portofoliul de clienţi al Tema Energy numără peste 600 de companii şi peste 100 de proiecte de centre de date dezvoltate.

     

    Afacere de familie

    Când era mic, Mihai Manole şi-a dorit, pe rând, să fie „şofer de tren” – mecanic de locomotivă, apoi jucător de tenis, om de afaceri (fiind inspirat de tatăl său), avocat şi apoi ambasador. Însă, după ce a terminat Facultatea de Drept şi pe cea de Limbi Străine din cadrul Universităţii Bucureşti şi după ce şi-a „satisfăcut pofta” de a fi antreprenor, a dat curs invitaţiei tatălui său – în 2010 – de a se alătura acestora în Tema Energy, pe care tatăl o fondase în 2002 alături de un prieten de familie. „Aş putea să spun că acest domeniu m-a ales pe mine, într-un fel.

    Fondatorii companiei – tatăl meu şi prietenul lui – mi-au făcut propunerea de a mă alătura acestei afaceri de familie, într-un moment în care firma atinsese deja o oarecare maturitate, implementase primele proiecte de centre de date şi telecomunicaţii, dar avea nevoie de un suflu şi o viziune noi. Deşi nu am o educaţie tehnică, totuşi am fost pasionat de matematică, şi în şcoala generală, şi în liceu, pe de o parte, dar şi de logică, psihologie, filosofie şi economie. Fiind înconjurat de o echipă de ingineri talentaţi, pornind de la tatăl meu şi domnul Papadopoulos şi continuând cu zeci de ingineri din companie, dar totodată eu însumi fiind pasionat de tot ce înseamnă tehnologie, comunicaţii şi IT, am avut norocul să formăm un mix care s-a dovedit a fi productiv. La acestea s-au adăugat şi experienţele mele antreprenoriale, dar şi backgroundul solid pe care îl aveam deja în vânzări, marketing, resurse umane şi evenimente”, a povestit Mihai Manole.

    În 2010, când a preluat rolul de director general şi acţionar al companiei, Tema Energy însemna o echipă de 23 de persoane şi un business de 3 milioane de lei. În timp compania s-a dezvoltat, iar în prezent echipa a ajuns la 65 de ingineri, proiectanţi, specialişti de service şi electricieni, iar cifra de afaceri se situează în jurul a 12,7 mil. euro la finalul lui 2022. „Am reuşit să creştem de la o companie mică la una medie şi să fim cunoscuţi şi bine reputaţi pentru tot ceea ce am dezvoltat în aceşti ani de la înfiinţare. Am reuşit să contribuim la creşterea pieţei de data centere din România, construind unele dintre cele mai mari şi mai performante centre de date locale, dar şi prin prezentări, întâlniri cu investitori români şi străini, certificări internaţionale şi, începând cu anul 2017, prin organizarea evenimentului dedicat acestei industrii: DataCenter Forum România, ajuns anul acesta la a cincea ediţie – cu doi ani de pauză în pandemie şi care este un eveniment care se desfăşoară atât fizic, cât şi online. Pentru anul 2023 ne-am propus o cifră de afaceri de 13 milioane de euro, în uşoară creştere faţă de 2022, având în vedere proiectele ample pe care le derulăm, dar şi faptul că suntem în diferite etape de ofertare sau licitaţii şi pentru alte contracte”, spune executivul.

    „Este un an foarte bun pentru pieţele de data centere şi respectiv infrastructuri critice, atât în mediul privat, cât şi pentru autorităţile publice. (…) Beneficiem de pe urma unui 2022 foarte încărcat, în care pieţele principale pe care activăm au crescut foarte mult – de altfel, pentru majoritatea companiilor din domeniu a fost un an excelent, în pofida inflaţiei mari.”

    Mihai Manole, managing partner, Tema Energy

    În paralel cu activitatea şi dimensiunea Tema Energy a crescut şi Mihai Manole, care în prezent are o agendă încărcată. De-a lungul zilei petrece destul de mult timp întâlnindu-se cu clienţi şi parteneri – la o cafea, la prânz. Încearcă, de asemenea, să se vadă şi să discute măcar câteva minute pe zi cu asociaţii şi directorii companiei şi, constant, cu angajaţii de la birou, comunicările telefonice şi prin e-mail consumându-i destul de mult timp. „O dată la câteva săptămâni vizitez cele mai importante lucrări şi şantiere în execuţie. Mă implic, în paralel, şi în activităţile de marketing, în organizarea evenimentului DataCenter Forum, în strategia şi analiza vânzărilor. Săptămânal avem o şedinţă de management de 2-3 ore. După program, merg acasă şi petrecem timp în familie (jocuri, lecţii, ne plimbăm pe jos, vorbim cu copiii ce au făcut la şcoală/grădiniţă etc). Pregătim copiii pentru culcare, apoi citesc câteva pagini de carte (de regulă de dezvoltare personală, psihologie sau beletristică) sau văd un film, un meci. De regulă dorm între 7 şi 8 ore pe noapte”, a mai povestit Mihai Manole, adăugând că printre hobbyurile lui se numără călătoriile şi city-breakurile, kartingul, sporturile cu motor, fotbalul şi tenisul.

    În opinia lui, unui lider nu ar trebui să îi lipsească autenticitatea, căci consideră că un lider care se manifestă şi comunică doar după tipare şi care nu reuşeşte să fie dezinvolt, deschis şi sincer cu echipa sa nu poate fi un lider până la capăt şi nu îi va inspira pe colegii săi să îşi atingă potenţialul maxim şi să se dezvolte cu adevărat ca indivizi şi ca echipă. „Când avem interviuri pentru angajări noi, căutăm în oameni valori precum onestitatea, proactivitatea, deschiderea spre dezvoltare şi inovare, perseverenţa, inteligenţa emoţională şi cognitivă”, este de părere reprezentantul companiei româneşti.

     

    Nevoia de un mindset diferit

    În continuare, planurile Tema Energy vizează dezvoltarea şi extinderea atât a echipei, cât şi a portofoliului de clienţi şi proiecte. „Dintre planurile Tema Energy pentru anii următori, menţionăm să continuăm să creştem echipa de specialişti, ingineri şi tehnicieni şi să obţinem certificări internaţionale în domeniu, astfel încât să putem acoperi dezvoltările tot mai mari şi mai complexe. Vrem să ajungem la 70 de angajaţi în 2023. Vom continua să facem investiţii în cercetare şi dezvoltare de produse şi soluţii noi, precum şi în eficientizarea si optimizarea produselor şi soluţiilor existente. Diversificarea portofoliului de produse şi servicii al Tema Energy este un alt obiectiv important, pentru că ne asigură rezilienţa businessului în momente de instabilitate economică. Ieşirea pe pieţele externe în anii următori este un obiectiv îndrăzneţ, dar realizabil. Iar digitalizarea companiei noastre este de asemenea un obiectiv important, deoarece ne va ajuta să alocăm mai eficient resursele şi să creştem în mod mai accelerat”, a punctat Mihai Manole.

    Întrebat ce ar schimba la industria în care activează, reprezentantul Tema Energy a răspuns că, la întregul mediu de business din România, ar schimba mindsetul, dintr-unul orientat spre competiţie şi critică, înspre cooperare şi competitivitate. „Acestea sunt două concepte care nu se exclud şi cred că avem mare nevoie să dialogăm, să cooperăm între noi, atât ca oameni cât şi la nivel de organizaţii şi companii, pentru a evolua în mod real şi accelerat.”  

     

    Un an bun pentru piaţa „imobiliară” tehnologică (cele mai importante proiecte ale Tema Energy în 2023)

     
    1. HUB Servicii M.A.I.” – Data Center la cheie, Shelter comunicaţii şi instalaţii clădire; Beneficiar: Ministerul de Interne; Locaţie: Bucureşti; Status: în curs de finalizare

    2. Reproiectare Data Center; Beneficiar: Bancă (nume confidenţial); Locaţie: Bucureşti; Status: în implementare

    3. Centru de Comandă şi Data Center CFR; Beneficiar: Alstom; Locaţie: Braşov; Status: în curs de proiectare şi execuţie

    4. Extindere Data Center; Beneficiar: IT (confidenţial); Locaţie: Bucureşti; Status: în curs de proiectare

    5. Parc fotovoltaic 1 MW; Beneficiar: Industrie (confidenţial); Locaţie: Sibiu; Status: în curs de finalizare

    6. Data Centere la cheie; Beneficiar: ONRC; Locaţie: Bucureşti şi Constanţa; Status: finalizate recent

    7.  Data Center Mobil la cheie; Beneficiar: IGI (Inspectoratul General pentru Imigrări); Locaţie: Braşov; Status: în implementare

    8. Sisteme de infrastructură critică – Reabilitare cale ferată; Beneficiar: Alstom, respectiv Thales; Locaţie: Braşov – Sighişoara respectiv Feteşti – Ciulniţa; Status: în implementare

    9. Server Room la cheie; Beneficiar: Administraţia Prezidenţială; Locaţie: Bucureşti; Status: în implementare

    10. Server Room şi instalaţii clădire; Beneficiar: CERT (Centrul de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică); Locaţie: Bucureşti; Status: în curs de finalizare.

  • Erdogan va depune jurământul în Turcia şi va numi un nou cabinet

    Recep Tayyip Erdogan va depune sâmbătă jurământul în calitate de preşedinte al Turciei, după ce a fost reales la sfârşitul săptămânii trecute. Tot sâmbătă, el va anunţa miniştrii din noul Guvern al Turciei.  

    Erdogan, cel mai longeviv lider al Turciei, a obţinut un sprijin de 52,2% în turul doi al scrutinului din 28 mai. Noul parlament s-a reunit vineri, iar Erdogan îşi va începe oficial noul mandat prin depunerea jurământului sâmbătă, în jurul orei locale 15.00, în adunarea generală de la Ankara, potrivit Reuters.

    Aceasta va fi urmată de o ceremonie la palatul prezidenţial, la care vor participa oficiali la nivel înalt din 78 de ţări şi organizaţii internaţionale, printre care secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, preşedintele venezuelean Nicolas Maduro, premierul ungar Viktor Orban şi premierul armean Nikol Pashinyan, potrivit agenţiei de stat Anadolu.

    Sâmbătă seara, Erdogan va anunţa componenţa noului Guvern.

    Erdogan, în vârstă de 69 de ani, a devenit prim-ministru în 2003, după ce partidul său AK a câştigat alegerile la sfârşitul anului 2002, în urma unei grave crize economice. În 2014, el a devenit primul preşedinte al ţării ales în mod popular şi a fost ales din nou în 2018.

  • Pericol de inundaţii în mai multe judeţe. Hidrologii au emis cod portocaliu

    Hidrologii au emis cod portocaliu şi cod galben de inundaţii valabile de sâmbătă până duminică în mai multe judeţe din Ardeal, Banat, Muntenia şi Dobrogea. Printre zonele în care se pot produce inundaţii este bazinul hidrografic Dunăre.

    Potrivit avertizării hidrologilor „ca urmare a precipitaţiilor prognozate şi propagării, se pot produce scurgeri importante pe versanţi, torenţi şi pâraie, viituri rapide pe râurile mici cu posibile efecte severe de inundaţii locale şi creşteri de debite şi niveluri pe unele râuri din bazinele hidrografice menţionate, cu posibile depăşiri ale cotelor de apărare”.

    Codul portocaliu va fi valabil timp de 24 de ore, începând de sâmbătă, la ora 14:00. Pericol este pe râurile din bazinele hidrografice Dunăre – afluenţii mici aferenţi sectorului amonte confluenţă cu râul Desnăţui (judeţele Caraş Severin, Mehedinţi şi Dolj), Desnăţui (judeţele Mehedinţi şi Dolj), Jiu – bazin amonte S.H. Răcari şi afluenţii aferenţi sectorului aval S.H. Răcari – amonte S.H. Podari (judeţele Hunedoara, Gorj, Mehedinţi şi Dolj), Lotru – bazin amonte Ac. Vidra şi afluenţii aferenţi sectorului aval Ac. Vidra, Olt – afluenţii aferenţi sectorului aval confluenţă cu râul Lotru (judeţele Vâlcea, Gorj, Argeş, Olt şi Dolj), Călmăţui (judeţele Olt şi Teleorman), Argeş – bazin superior, Dâmboviţa – bazin superior (judeţele Argeş şi Dâmboviţa), Ialomiţa – bazin amonte S.H. Pucioasa şi afluenţii aferenţi sectorului aval S.H. Pucioasa – amonte S.H. Siliştea Snagovului (judeţele Dâmboviţa, Prahova şi Ilfov), Prahova – bazin amonte S.H. Prahova, Teleajen (judeţul Prahova).

    Codul galben este valabil de sâmbătă, la ora 12:00 până duminică, la ora 24:00 pe râurile din bazinele hidrografice Someşul Mic – bazin amonte Ac. Gilău (judeţele Bihor şi Cluj), Crişul Negru – bazin amonte S.H. Beiuş (judeţul Bihor), Crişul Alb – bazin amonte S.H. Gurahonţ (judeţele Hunedoara şi Arad), Arieş – bazin amonte S.H. Baia de Arieş şi afluenţii aferenţi sectorului aval S.H. Baia de Arieş (judeţele Alba şi Cluj), Mureş – afluenţii mici aferenţi sectorului aval confluenţă cu râul Arieş – amonte S.H. Alba Iulia, Mureş – afluenţii aferenţi sectorului aval S.H. Alba Iulia (judeţele Alba, Sibiu, Hunedoara şi Arad), Timiş – bazin amonte S.H. Teregova şi afluenţii aferenţi sectorului aval S.H. Teregova – amonte S.H. Lugoj, Pogăniş – bazin amonte Ac. Cadar Duboz, Bârzava – bazin amonte S.H. Gătaia, Caraş – bazin superior şi afluenţi bazin mijlociu şi inferior, Nera – bazin superior şi afluenţi bazin mijlociu şi inferior (judeţele Caraş Severin şi Timiş), Cerna – bazin superior şi afluenţi bazin mijlociu şi inferior (judeţele Gorj şi Caraş Severin), Dunăre – afluenţii mici aferenţi sectorului amonte confluenţă cu râul Desnăţui (judeţele Caraş Severin, Mehedinţi şi Dolj), Desnăţui (judeţele: Mehedinţi şi Dolj), Jiu – bazin amonte S.H. Podari (judeţele Hunedoara, Gorj, Mehedinţi şi Dolj), Olt – afluenţii aferenţi sectorului aval S.H. Sebeş Olt (judeţele Sibiu, Vâlcea, Gorj, Argeş, Olt şi Dolj), Călmăţui (judeţele: Olt şi Teleorman), Vedea – bazin superior şi afluenţi bazin mijlociu şi inferior (judeţele Argeş, Olt şi Teleorman), Argeş – bazin superior, Dâmboviţa – bazin superior (judeţele Argeş şi Dâmboviţa), Ialomiţa – bazin amonte S.H. Târgovişte şi afluenţii aferenţi sectorului aval S.H. Târgovişte – amonte S.H. Siliştea Snagovului (judeţele Dâmboviţa, Prahova şi Ilfov), Prahova – bazin amonte S.H. Prahova şi afluenţii aferenţi sectorului aval S.H. Prahova (judeţul Prahova), râurile din Dobrogea (judeţele Tulcea şi Constanţa).

    Fenomenele hidrologice periculoase se pot produce cu probabilitate şi intensitate mai mare pe unele râuri din judeţele Gorj, Mehedinţi, Vâlcea şi Olt, avertizează specialiştii.

  • Cum a reuşit să se reinventeze unul dintre domeniile distruse de pandemia de COVID şi care sunt acum tendinţele pe această piaţă

    După lovitura dată de pandemie, businessurile din HoReCa care au reuşit să supravieţuiască crizei au căutat cele mai la îndemână mijloace de a se reinventa pentru a-şi aduce înapoi clienţii. Una dintre soluţii a fost reamenajarea spaţiilor, care a reprezentat la rândul său colacul de salvare pentru companiile active pe această nişă B2B. Ce tendinţe se remarcă acum în piaţa de profil?

    În pandemie, cu siguranţă toate businessurile au suferit turbulenţe, iar HoReCa a fost unul dintre cele mai afectate sectoare. Clienţii şi piaţa s-au prăbuşit brusc şi aproape în totalitate, aşa că a trebuit să facem o alegere între a conserva resursele pe care le aveam  disponibile şi a conserva tot know-how-ul şi reputaţia pe care Trend Furniture şi-o construise în piaţă. (…) Am ales oamenii”, povesteşte Vlad Florea, CEO al companiei. Potrivit lui, pandemia a fost totuşi, pentru businessul pe care îl reprezintă, şi o oportunitate de a se reinventa a doua oară, după criza din 2008-2010. „După pandemie, actorii din HoReCa au înţeles că trebuie să ofere servicii mai bune, să aibă spaţii mai diversificate, să fie evidenţiaţi pe piaţă.” Astfel, 2022, încheiat cu o cifră de afaceri de 27,3 milioane de lei, a ajuns să fie cel mai bun an din istoria businessului.

    Busola în amenajări: occidentul

    Executivul spune că, dacă ne referim la un anumit trend în amenajările locale, aceste tendinţe sunt setate de către arhitecţi sau designeri care activează, ori în piaţa locală, ori sunt importaţi de către jucătorii din piaţa HoReCa. „Dacă înainte lucrurile evoluau de la pasiunea proprietarilor care se duceau către clientelă iar amenajările se făceau după preferinţele proprietarilor de francize sau de business şi veneau în formă standardizată, cum e cazul marilor francize, după pandemie lucrurile s-au schimbat mult. HoReCa nu mai este doar un spaţiu unde mănânci, bei şi dormi, ci oferă experienţe.” Plecând de la acest obiectiv, continuă el, se observă o tendinţă din partea proprietarilor de a investi în amenajarea locaţiei cu profesionişti. „Este importantă locaţia, modul în care o amenajezi, e important ca aceste lucruri să fie corelate şi atunci tendinţa la nivel local este dată de arhitecţi, designeri care sunt contractaţi de către proprietarii de businessuri să creeze o anumită experienţă. Pe de altă parte, arhitecţii şi designerii reprezintă un sector sau o industrie a economiei care s-a dezvoltat enorm.” În cifre, spune că a remarcat o creştere a vânzărilor de design strict pe echipa internă, de la an la an, de 20%.

    Ca sursă de inspiraţie, trendurile, „putem spune chiar busola în amenajări, servicii şi dezvoltarea businessului HoReCa”, vin tot dinspre occident. „Pe de altă parte însă, pentru a oferi clienţilor finali experienţa pe care o doresc, se preiau şi soluţii oferite de alte zone ale lumii. Ideea de servicii all-inclusive, de exemplu, este împrumutată din zona orientală, iar publicul românesc a accesat genul acesta de oferte care se aplică din ce în ce mai mult şi în România.”

    În materie de design, spune că întotdeauna direcţiile sunt imprimate de Italia, ţară cu care compania are legături strânse, mai ales că „avem o reprezentare majoră pe piaţă pentru anumite branduri profesionale de mobilier de designeri”.

    Un alt trend care devine tot mai puternic vine dinspre conceptul de sutenabilitate, de creare a unor piese de mobilier care să se înscrie în direcţia eco-friendly, cu lemn din surse certificate, materiale reciclate (pânze de pescuit, reziduuri industriale, polipropilenă, plastic) reutilizate, direcţie care „credem că se va manifesta tot mai mult şi în România, în scurt timp”.

    Bineînţeles că există şi câteva zone de produse consacrate care formează anumite nişe şi trenduri, cum sunt designul scandinav, cel japonez sau combinaţia dintre cele două, japandi, adaugă Florea. „Acestea vor fi întotdeauna combinate în mod eclectic cu minimalism sau alte tipuri de design care vor fi prezente în continuare, iar noi ne dorim foarte mult să aducem aceste branduri pe piaţa din România.”

     

    O nişă naşte pe alta

    Trend Furniture este un business antreprenorial pornit de Viorel Băltăreţu în urmă 2003, dintr-un atelier de controlul tehnic al calităţii (CTC) destinat produselor de mobilier, pe care l-a dezvoltat constant reinvestind profitul şi accesând constant pieţe noi. Activitatea desfăşurată l-a ajutat să identifice oportunitatea de a transforma activitatea de CTC într-un business în industria mobilei, care făcea legătura între furnizori din România şi beneficiari externi. Practic, în urmă cu 20 de ani, CTC-ul făcea ca o piesă de mobilier să ajungă la beneficiar sau să fie returnată la furnizor. În timp, pentru că unele piese aveau nevoie de mici retuşuri, atelierul şi-a adăugat un departament de retuşuri, în fapt o viitoare direcţie de business. Aici se efectuau finisaje pentru anumite componente care nu respectau dimensiunile, conform solicitărilor. Ulterior, prin reinvestirea profitului obţinut, s-a trecut la pasul următor: pe lângă aceste două direcţii de business s-a dezvoltat şi un mic atelier de producţie. Pentru a susţine proiectul, dat fiind că antreprenorul avea contacte cu pieţele externe, compania a devenit şi distribuitor de şeminee, o direcţie pentru care la acel moment exista piaţă.

    Din poziţia de distribuitor de şemineuri, Trend Furniture a descoperit o altă piaţă cu potenţial: HoReCa, zonă pe care era nevoie de mobilier şi soluţii pentru amenajări de restaurante, hoteluri, spaţii publice. După criza din anii 2008 – 2009, care a dat peste cap piaţa de distribuţie a şemineurilor şi a afectat puternic şi solicitările externe, businessul s-a axat pe proiectele din domeniul HoReCa, stabilind legături cu producători din Italia şi Germania, pentru producţia de mese, scaune şi alte piese de mobilier standard, cu scopul de a face distribuţie în România. Totodată, afacerea s-a axat şi pe executarea pieselor de mobilier personalizat, de la baruri la recepţii, placări de pereţi, canapele şi banchete modulare în spaţiile HoReCa. Zonei de producţie i s-a adăugat apoi activitatea de finisaj şi de tapiţerie pentru banchete şi canapele. Divizia de distribuţie a mobilierului standard, însemnând în special mese şi scaune, a început să prindă contur, mai ales în sezonul de vară, „când s-a observat o creştere a solicitărilor în ceea ce priveşte mobilierul outdoor. Astfel, după criză, într-o proporţie de 99%, businessul Trend Furniture s-a dezvoltat în zona de clienţi HoReCa”, schimbând, practic, segmentul B2B cu cel B2C. „Aceasta deoarece compania s-a schimbat practic dintr-un subcontractor al clienţilor externi din zona Olanda, Belgia, Luxemburg sau Germania într-un furnizor pentru clienţii finali, respectiv clienţii spaţiilor HoReCa.” În timp, s-a dezvoltat şi un departament de proiectare şi design, compania devenind „un jucător relevant pe piaţa de profil”.

    La nivelul anilor 2017-2018, s-a decis dezvoltarea unei echipe de vânzări în toate regiunile ţării, astfel că în prezent Trend Furniture are reprezentanţi în toate marile oraşe, precum Iaşi, Sibiu, Bucureşti, Timişoara, Cluj, cu două showroomuri, la Bucureşti şi la Cluj.

    Jucători mari, parteneriate stabile

    Clienţii Trend Furiture provin într-o proporţie de 90% din zona HoReCa, în special pentru amenajarea restaurantelor, a spaţiilor de food court din centrele comerciale, hoteluri, pensiuni, spa-uri. „Dar, imediat după pandemie, pentru că mai ales în zona de mobilier custom pe care îl producem lucram cu materiale diverse, inclusiv materiale compozite care au certificări ce permit utilizarea în spaţii spitaliceşti sau în clinici, a mai apărut o nişă, în zona medicală. Această piaţă a fost interesată de produsele noastre şi am putut să o deservim rapid prin proiecte foarte bune, care ne-au permis să punem la dispoziţia clienţilor piese de mobilier din materiale uşor de întreţinut, uşor de dezinfectat specifice nevoilor domeniului medical.”

    În zona de clienţi mari, companii cu acoperire naţională, executivul spune că acestea au un control bun al bugetelor. „Ţinem cont de faptul că, de obicei, aceste companii mari fac achiziţii ample, iar orice eroare pe lanţul trofic se amplifică foarte mult. În aceste colaborări, trebuie să existe control în ceea ce priveşte livrarea proiectului, în standarde de calitate, de timp şi de cost. Lucrăm cu City Grill, Jerry’s Pizza, Hotel Teleferic, Tuborg, Ursus, Bergenbier sau Rompetrol. Sunt jucători mari care au nevoie de un partener stabil care să le poată îndeplini condiţiile de achiziţie, în primul rând a produselor de care au nevoie.” Vorbind despre granularitatea portofoliului de clienţi,  susţine că şi aceasta s-a modificat în ultimii ani: „Dacă în 2021 clienţii din industria berii aveau o pondere de până la 40% din cifra de afaceri, în prezent am diversificat mult portofoliul astfel că ponderea lor s-a diminuat 25%”.

    În portofoliul Trend Furniture sunt semnate contracte de colaborare sau au fost materializate colaborări cu 750 de designeri şi arhitecţi externi din piaţa din România şi Europa, pe lângă cei cinci arhtecţi designeri şi proiectanţi ai departamentului intern de arhitectură. „Investiţia noastră în a promova un nou produs, indiferent de finisaje, mostre, pachete de materiale, expunere la evenimente sau showroomuri, marketing online şi altele este de circa 7.000-10.000 euro pentru fiecare produs nou lansat.”

    Plaja de produse Trend Furniture depăşeşte 20.000 de produse, cu preţuri cuprinse între 50 şi 56.000 de euro, fiind structurată pe trei segmente: value (cost relativ scăzut), professional (poziţionată puţin mai sus) şi exclusive (componenta premium). „Ne confruntăm de mult ori cu situaţia ca un proprietar de business să ajungă la componenta amenajării, cu un proiect făcut de designer şi constată că produsele recomandate şi închegate în proiect depăşesc bugetul. Şi atunci ceea ce face Trend Furniture foarte bine este să propună alternative, prin specialiştii săi competenţi, cu experienţă şi o gamă variată de furnizori.”

    Funcţionalitatea, calitatea şi execuţia, decisive

    În executarea mobilierului folosit în HoReCa, Vlad Florea spune că funcţionalitatea, calitatea şi fidelitatea execuţiei sunt decisive. „Spaţiile HoReCa depind de foarte multe lucruri, o dată nivelul de funcţionalitate, şi am explicat ce înseamnă, dar şi nivelul de calitate şi cât de fidel versus proiect sau aşteptările clientului au fost acestea executate. Este vorba despre parametri destul de simpli, adică am livrat sau nu am livrat proiectul la timp, am livrat sau nu am livrat proiectul în caracteristicile şi standardele de calitate aşteptate, cu materialele pe care şi le-a dorit clientul şi pe care le-am identificat că ar fi cele mai potrivite, respectând bugetul clientului.” De foarte multe ori, adaugă el, compania se confruntă cu proiecte complexe şi care necesită anumite piese de mobilier, astfel că atunci când pornesc execuţia şi proiectarea au nişte repere estimative de cost pe care încearcă să le transmită clientului, cât  mai aproape de realitate.

     „Informăm clientul şi ne consultăm cu el, astfel încât produsul final să fie apropiat de aşteptările lui din punctul de vedere al estetici, al funcţionalităţii şi al costurilor. Întotdeauna, dacă avem de implementat un proiect personalizat, îl proiectăm, îl arătăm clientului, îl confirmăm cu el şi ştim exact cât va costa, cât va dura şi cum se va implementa. Nu există niciun fel de surprize neplăcute.”

    Legat de frecvenţa cu care mobilierul din industrie e necesar să fie schimbat, executivul spune că gradul de perimare a unei locaţii HoReCa apare undeva între 4 şi 7 ani. „Am dezvoltat de-a lungul timpului, tot bazându-ne pe experienţa noastră, o tehnică de a crea piese centrale de mobilier. De exemplu, barurile şi recepţiile sunt piese voluminoase, destul de greu de găsit, pentru care este dificilă repoziţionarea sau înlocuirea. Noi am creat o formă de produs în care piesele mari sunt construite pe o structură metalică care permite oarecare modularitate în modul în care sunt gândite spaţiile din interiorul barului, de exemplu.” Mai precis, explică el, spaţiile de depozitare, de utilizare, spaţiile tehnice, cele cu echipamente sunt organizate în aşa fel încât să ofere o mare flexibilitate în cazul unei amenajări. „Structura metalică se plachează cu anumite materiale care, după patru-şapte ani, când se doreşte o schimbare, cu alte materiale, cu un alt design şi finisaj, pot fi schimbate cu o investiţie mult mai mică, care permite un refresh complet al locaţiei respective. De asemenea, în cazul canapelelor modulare putem oferi o variantă în care tapiţeria este interschimbabilă prin sistem de huse.”

    Casă nouă pentru linia de producţie

    În continuare, obiectivele companiei sunt axate pe dezvoltarea echipei şi a portofoliului de produse. „Am investit 200.000 de euro în tehnologizare şi în oameni, prin creşterea echipei de producţie. În continuare, avem campanii pentru colaboratori, condiţii speciale, preţuri preferenţiale pentru arhitecţi şi designeri şi clienţii lor, cât şi niveluri de design diferite în funcţie de complexitatea proiectelor şi cantităţile din proiecte.”

    Un alt obiectiv este noua fabrică în care să poată fi mutată întreaga activitate. Aceasta se va construi pe un teren proprietate a firmei, aflat în vecinătatea actualei unităţi de producţie. În acest sens, a fost finalizat proiectul a cărei implementare va necesita o investiţie de circa 3 milioane de euro şi va permite dublarea spaţiului de producţie. „Momentan se caută finanţare. Va fi un proiect complex care va cuprinde un spaţiu de producţie de 2.000 de metri pătraţi, un spaţiu de depozitare de 2000 mp, birouri – 1000 mp şi showroom – 1000 mp.  Va fi o clădire în care se va pune foarte mult accent pe eficienţă energetică cu inovaţii în zona de panouri fotovoltaice, pompe de căldură.”

    Însă poate cel mai important obiectiv pentru Trend Furniture, care va fi în continuă dezvoltare în următorii ani, este reprezentat de dezvoltarea portofoliului de produse de mobilare profesionale în zona de sustenabilitate, care devine o realitate tot mai mare şi chiar una foarte concretă, adaugă el. „În ultimii ani, am ajutat clienţii care şi-au întocmit dosare de finanţare pe diferite proiecte privind accesarea fondurilor europene sau guvernamentale, care au câştigat puncte în acordarea acestor proiecte sau în evaluarea lor, pentru că au pus în lista lor de achiziţii produse sustenabile. Aceste produse au făcut diferenţa între a primi finanţare sau nu.”

  • În ce au reuşit doi fraţi din România să transforme o fermă abandonată din judeţul Bacău. Ei produc aici aparatură unică în ţara noastră

    Pandemia a reprezentat pentru fraţii Cătălin şi Andrei Butnaru contextul să treacă de la furnizarea de servicii de siguranţă a alimentelor la producţia de dispozitive medicale. Iar o fermă abandonată din judeţul Bacău, atent modernizată, este locul de unde acum ei dezvoltă singurele dispozitive medicale de diagnostic in vitro din România. Care este potenţialul acestei nişe?

    Ajunsese tot mai dificil să obţinem calitate şi, mai ales, calitate la preţuri rezonabile. Ne-am gândit că dacă noi întâmpinăm astfel de probleme, probabil că nu suntem singurii. Aşa că ne-am propus să scoatem pe piaţă exact consumabilele de laborator pe care ni le-am fi dorit pentru noi. Şi la preţuri competitive”, au spus Cătălin Butnaru, CEO, şi Andrei Butnaru, director general, fondatori ai  BIOGEN VET, într-un interviu scris axat pe povestea acestui business. În momentul în care ei au luat  decizia să intre pe piaţa consumabilelor de laborator, acumulaseră o experienţă de peste 15 ani în utilizarea acestora, ca furnizori de servicii de siguranţă a alimentelor. Având în vedere această experienţă anterioară, pentru ei a fost simplu să observe ce poate oferi un furnizor de dispozitive necesare într-un astfel de laborator: produse de calitate, care să nu influenţeze calitatea analizelor şi rezultatul lor.

    Înfiinţată în pandemie, în 2020, afacerea BIOGEN VET este, potrivit fondatorilor acesteia, singura din România axată pe cercetare şi producere de dispozitive medicale de diagnostic in vitro. Concret, businessul este format dintr-o fabrică de consumabile de laborator axată pe producţia de recipiente pentru probe biologice, plăci Petri, plăci de reacţie, vârfuri de pipetă, anse inoculare etc.

    Investiţiile în acest business, deşi aflat la început, sunt semnificative: partea de injecţii de mase plastice a presupus un buget de aproximativ 1,5 milioane de euro, achiziţia echipamentelor pentru matriţe a ajuns la aproape 800.000 de euro, iar modernizarea a 6 spaţii din fosta fermă unde au construit fabrica a mai presupus o investiţie de  jumătate de milion de euro. „Şi mai avem câteva investiţii programate până la finalul acestui an. Despre profit, mai bine ne întrebaţi peste 2-3 ani, pentru că acesta încă nu există. Dar suntem perseverenţi şi încrezători în acest business şi mai ştim că nu putem produce calitate peste noapte. Nu este un domeniu unde poţi grăbi rezultatele. Avem nevoie de încrederea clienţilor şi partenerilor noştri, şi nu o putem câştiga decât prin produse excelente şi preţuri rezonabile. Şi din fericire, nu neapărat, din păcate, nu există scurtături la nivel de investiţii pe drumul acesta”, detaliază ei aşteptările lor referitoare şi la rezultate.

    Ce i-a determinat pe fraţii Butnaru să investească într-o fabrică de consumabile de laborator în România?

    „Nevoia şi frustrarea, aş răspunde pe scurt. În versiunea extinsă, ideea de a crea o fabrică de consumabile de laborator a încolţit în mintea noastră în urmă cu 4-5 ani, dar s-a dezvoltat odată cu pandemia”, răspunde Cătălin Butnaru, CEO al BIOGEN VET. Detaliind apoi nevoia ce a stat ca resort pentru business, el spune că prin 2020, România deja avea lipsuri foarte mari din aceste consumabile.

    Ce i-a determinat pe fraţii Butnaru să investească într-o fabrică de consumabile de laborator în România?

    „Nevoia şi frustrarea, aş răspunde pe scurt. În versiunea extinsă, ideea de a crea o fabrică de consumabile de laborator a încolţit în mintea noastră în urmă cu 4-5 ani, dar s-a dezvoltat odată cu pandemia”, răspunde Cătălin Butnaru, CEO al BIOGEN VET. Detaliind apoi nevoia ce a stat ca resort pentru business, el spune că prin 2020, România deja avea lipsuri foarte mari din aceste consumabile –  mai ales pe piaţa laboratoarelor private. Majoritatea consumabilelor care ajungeau în ţară erau direcţionate către laboratoarele de stat, pentru a acoperi nevoia foarte mare de teste şi analize generată de pandemie. „Neavând o producţie proprie de plastice medicale, România importa aceste produse la preţuri exorbitante, după ce se asigurau stocurile ţărilor din care se achiziţionau, iniţial. Practic, noi, cei din mediul privat, ajunseserăm să licităm foarte mult ca să primim foarte puţin. Şi, de aici, frustrarea”, aminteşte el. Din resimţirea acestei nevoi acute de dispozite medicale au decis să înfiinţeze propria companie dedicată producţiei de consumabile de laborator: „A fost o decizie foarte dificilă. După o perioadă de 15 ani în care am fost furnizori de servicii, deveneam producători în acest domeniu”.

    Au luat-o aşadar de la zero, au căutat şi au amenajat un loc de producţie, au obţinut certificatele şi avizele necesare în domeniu, au asigurat un mediu steril, dar au făcut şi economie, pentru că nu aveau un buget nelimitat.

    „În primul rând aveam nevoie de fabrică. Din experienţa anterioară de business, ştiam că este mult mai eficient să găsim o clădire în care să funcţionăm, pe care să o amenajăm şi să o organizăm în funcţie de cerinţe: legale, de sterilitate, de siguranţă, de flux tehnologic, de funcţionare operaţională, dar şi din punct de vedere business sau sustenabilitate”, amintesc ei. Astfel, au cumpărat o fostă fermă în comuna Odobeşti, satul Tisa Silvestri, din judeţul Bacău –  un loc aflat în ruină, dar pe  care l-au renovat şi adaptat la nevoile lor.

    A urmat partea de dotare cu echipamente: „Am ţintit de la început cele mai eficiente tehnologii de pe piaţă. Aşa cum menţionam, avem echipamente de la unul dintre cei mai mari producători europeni din domeniu”.

    Apoi, au fost nevoiţi să se ocupe de aprovizionarea cu materie primă, pe care au reuşit să o asigure direct din România: „Suntem foarte mulţumiţi de calitate şi de relaţia cu furnizorii noştri”.

    2022 a adus o altă etapă din dezvoltarea companiei fiindcă au decis să îşi producă singuri matriţele necesare pentru producerea de dispozitive medicale. „Am achiziţionat sistemele necesare, urmând ca de anul acesta să începem producţia de matriţe, iar asta ne dă o flexibilitate foarte mare în a accepta proiecte noi pentru că ne putem extinde gama de produse şi putem reduce şi costurile de producţie”, detaliază ei. De exemplu, partea de automatizare a proceselor de producţie este chiar şi de 10 ori mai ieftină decât în UE.

     

    5 întrebări pentru fraţii Butnaru:

     

    1. Cum aţi luat decizia să dezvoltaţi acest business în familie şi cum se împart responsabilităţile între dvs. şi fratele dvs.?

    Suntem o echipă unită şi avem un obiectiv comun: vrem să dezvoltăm această afacere şi să o facem într-un mod sustenabil. Din toate punctele de vedere, atât financiar, profesional cât şi ecologic. În ceea ce priveşte distribuirea responsabilităţilor, încercăm să ne maximizăm eficienţa prin alocarea sarcinilor în funcţie de abilităţile şi experienţele fiecăruia dintre noi. De exemplu, Andrei are o implicare mai mare pe aspectele tehnice ale afacerii, cum ar fi rezolvarea oricărei probleme de natură tehnică ce apare în procesul de producţie sau elaborarea unor documente tehnice legate de produse, în timp ce eu mă ocup de direcţia generală a afacerii, urmărind tendinţele pieţei şi luând deciziile strategice pentru a ne dezvolta afacerea în mod sustenabil. Suntem o echipă în care ne completăm şi motivăm unul pe altul şi reuşim să găsim soluţii împreună la orice obstacol. Suntem conştienţi că această abordare poate fi dificilă, dar credem cu tărie că această colaborare în familie aduce o dinamică unică şi o mai mare coeziune în afacerea noastră. Ne mândrim cu ceea ce am realizat împreună până acum şi suntem încrezători în capacităţile noastre de a ne dezvolta în continuare, ca şi companie, şi de a ne atinge obiectivele comune. Până la urmă, suntem fraţi de aproape 40 de ani şi parteneri de business de vreo 15 ani. A mers până acum, sigur vom face o echipă extraordinară şi de acum încolo.

    2. Care sunt provocările când vine vorba de dezvoltarea unui astfel de business?

    Una dintre provocările cu care ne-am confruntat a fost partea de cercetare şi testare a produselor. Dezvoltarea unui business în domeniul medical presupune o investiţie semnificativă în zona aceasta şi nici nu poate fi recuperată rapid. Testele de producţie pot să dureze de la o lună până la un an pentru a obţine calitatea dorită. Timp în care consumăm foarte multă materie primă şi foarte multe ore de cercetare şi dezvoltare de produs. Dar ştim că doar aşa putem obţine calitate. Mai este şi partea de reglementare legală, care presupune reguli stricte şi complexe în activitatea noastră. Dar ne-a ajutat foarte mult experienţa de laborator sanitar-veterinar pe care o avem în spate şi am reuşit să asigurăm toate condiţiile necesare desfăşurării activităţii şi avem şi specialişti care ne ajută cu consultanţă pentru a ne asigura că toate produsele sunt în conformitate cu reglementările în vigoare. Iar, ca să rămânem la resursele umane, o altă provocare majoră pe care am întâmpinat-o a fost găsirea personalului calificat. Dezvoltarea şi producţia de dispozitive medicale implică o echipă de experţi şi specialişti, cum ar fi ingineri, cercetători şi tehnicieni. Majoritatea sunt în Bucureşti sau oraşele mari din ţară. Nu a fost uşor, dar tot experienţa din domeniu ne-a ajutat, pentru că am reuşit să cunoaştem specialişti sau chiar să îi pregătim pe unii dintre ei şi au rămas alături de noi de-a lungul timpului.

     

    3. Ce planuri aveţi pentru a extinde afacerea în viitorul apropiat şi ce investiţii v-aţi bugetat în această direcţie?

    Pentru a extinde afacerea noastră în viitorul apropiat, avem un plan bine stabilit. Obiectivul nostru principal este să livrăm produsele noastre direct către utilizatorul final – laboratoarele medicale şi reţelele de laboratoare medicale. În acest sens, ne-am propus să dezvoltăm parteneriate cu clienţi de top din industria medicală, astfel încât să putem oferi produsele noastre direct către aceştia.

     De asemenea, ne dorim să continuăm să îmbunătăţim şi să diversificăm gama noastră de produse. Vom investi în cercetare şi dezvoltare pentru a crea produse noi şi inovatoare, care să răspundă nevoilor specifice ale clienţilor noştri. În plus, vom încerca să ne extindem în alte zone geografice, pentru a creşte baza noastră de clienţi şi pentru a atinge obiectivul nostru de a ajunge printre marii producători internaţionali de consumabile medicale în următorii 5 ani. Avem la dispoziţie o suprafaţă mare de producţie. Deşi majoritatea producătorilor de consumabile plastice de laborator ţin stocuri doar la cerere, noi suntem capabili să depozităm o cantitate mare de produse. În prezent, folosim doar 15% din capacitatea noastră de depozitare. Am conceput o afacere cu perspective mari încă de la început şi, în scurt timp, ne propunem să producem minimum 50 de tipuri de consumabile medicale. Pentru a realiza aceste obiective, am bugetat investiţii semnificative în dezvoltarea şi extinderea capacităţilor noastre de producţie. Vom investi în echipamente de producţie de ultimă generaţie, care să ne permită să creştem eficienţa şi să îmbunătăţim calitatea produselor noastre. De asemenea, vom investi în dezvoltarea resurselor umane, pentru a ne asigura că avem o echipă de profesionişti bine pregătiţi şi motivaţi pentru a atinge obiectivele noastre de afaceri.

    4. Cum vă diferenţiaţi de concurenţa de pe piaţa de consumabile de laborator din România?

    Sincer, cred că piaţa românească de producţie a consumabilelor de laborator se naşte odată cu BIOGEN VET şi se va dezvolta în paralel. În acest moment, suntem singurii care produc aceste dispozitive medicale în ţara noastră. Probabil, chiar şi în regiune. Cred că cel mai apropiat producător de consumabile de laborator este în Polonia. De asemenea, fiind producători locali, putem scurta semnificativ lanţul de aprovizionare şi putem livra produsele în timp util, chiar şi în 24 de ore. Aprovizionarea noastră cu materie primă din România şi stocurile noastre locale ne permit să reducem costurile de transport şi de energie. În plus, clienţii noştri îşi păstrează controlul asupra stocurilor şi preţurilor, eliminând necesitatea contractării de împrumuturi bancare pentru a asigura stocurile necesare. Un alt aspect important care ne diferenţiază este capacitatea noastră de a personaliza produsele pentru a satisface cerinţele clienţilor noştri, oferind astfel produse unice pe piaţă.

     

     

    5. Ce rol au sustenabilitatea şi noile tehnologii în acest business?

    Sustenabilitatea şi noile tehnologii au un rol crucial într-un business de producţie a consumabilelor de laborator, atât din punctul de vedere al eficienţei şi al reducerii costurilor, cât şi din perspectiva impactului asupra mediului şi responsabilităţii sociale. În ceea ce priveşte sustenabilitatea, un business care produce consumabile medicale ar trebui să îşi asume responsabilitatea pentru reducerea amprentei sale de carbon, prin implementarea unor practici de producţie durabile şi prin utilizarea de materiale şi tehnologii mai puţin poluante. De exemplu, utilizăm materiale biodegradabile sau reciclabile pentru ambalare şi transport, producem local şi oferim alternative la aprovizionarea cu produse voluminoase de greutate mică pe distanţe lungi, iar pentru producţie folosim energie regenerabilă, reducând astfel impactul asupra mediului. Am hotărât să investim în energie verde şi am amplasat panouri solare pe acoperiş, acest lucru ajutându-ne să eficientizăm şi costurile de producţie. În acest moment, cheltuielile noastre cu energia sunt aproape de zero. În ceea ce priveşte noile tehnologii, le utilizăm deja pentru a îmbunătăţi procesele de producţie şi pentru a reduce costurile. De exemplu, folosim tehnologii de automatizare şi robotizare pentru a reduce timpul de producţie. În plus, prin utilizarea de software de planificare a resurselor întreprinderii, compania poate gestiona eficient lanţul de aprovizionare şi stocurile de materii prime, reducând astfel costurile şi optimizând operaţiunile. În plus, noile tehnologii pot fi utilizate şi pentru personalizarea produselor, ceea ce poate fi un avantaj competitiv important. De asemenea, de anul acesta am început şi investiţiile în dezvoltarea finală a produselor, cu ambalare şi prezentare corespunzătoare, acestea fiind consumabile sterile de laborator.

    La nivel de principiu, o astfel de abordare bazată pe inovaţie şi sustenabilitate contribuie la o mai mare satisfacţie a clienţilor, dar şi a angajaţilor.    ■

    „Neavând o producţie proprie de plastice medicale, România importa aceste produse la preţuri exorbitante, după ce se asigurau stocurile ţărilor din care se achiziţionau, iniţial. Practic, noi, cei din mediul privat, ajunseseRĂM să licităm foarte mult ca să primim foarte puţin. Şi, de aici, frustrarea.”

    Cătălin Butnaru (Stânga), CEO şi cofondator, BIOGEN VET

  • Accident naval în Grecia: două nave s-au ciocnit în Marea Egee

    Două nave de marfă s-au ciocnit vineri în largul unei insule greceşti, în apropiere de Turcia. În urma accidentului nu au fost persoane rănite.

    Două nave de marfă s-au ciocnit vineri în largul insulei greceşti Chios, în apropierea coastei turceşti, au anunţat autorităţile.

    Cargoul Potentia, sub pavilion Singapore, cu 19 membri ai echipajului, şi nava ANT, sub pavilion Vanuatu, cu 13 persoane la bord, s-au ciocnit în estul Mării Egee, la nouă mile nord de Chios.

    „Nu există răniţi, nu există niciun risc de poluare”, a declarat pentru Reuters un oficial al pazei de coastă.

    Navele nu erau încărcate cu marfă şi încă nu s-a stabilit cauza accidentului. Autorităţile greceşti au trimis la faţa locului şapte nave şi un elicopter de căutare şi salvare.

  • Care crede una dintre cele mai puternice femei din IT-ul românesc că e resursa nepreţuită într-o companie

    Cifră de afaceri (2022): 0,72 mil. euro / Număr de angajaţi: 40

    Executiv în industria hi-tech, Carmen Sebe, CEO, SeedBlink are o vastă experienţă internaţională operaţională şi de conducere la nivel înalt. Ea a supravegheat dezvoltarea companiilor din etapele lor incipiente – până la realizarea de sute de milioane de euro în tranzacţii online la nivel mondial – până la eventuala lor ieşire strategică (de exemplu, a condus Gecad ePayments şi Avangate la exiturile de succes). Este implicată intens în lumea antreprenorială ca investitor, consilier şi îndrumător, lucrând cu startupuri tehnologice.

    „Eu am construit companii de tehnologie. De la unu, doi oameni la sute de oameni. Din fericire pentru mine, au avut succes, dar nu nevoia de succes este motivaţia, ci construcţia în sine. Oamenii pe care îi atragi în proiectele respective şi care apoi creează o echipă şi o cultură organizaţională, compania care creşte şi îşi creează propriul ecosistem, tineri care cresc profesional şi devin superexperţi în domeniul lor – acestea sunt de nepreţuit după părerea mea.”

    Profilul lui Carmen Sebe a fost inclus în ediţia din acest an a anuarului 100 Cele mai puternice femei din business.

     


     

  • Lux pentru comunitate. Metoda inedită găsită de o firmă de arhitectură pentru a înlocui utilităţile obişnuite de care are nevoie o locuinţă

    Atunci când utilităţile şi infrastructura nu ajung într-un loc, aşa cum se întâmplă în zone din Africa, se poate face ceva în această privinţă cu ajutorul unui complex turistic de lux, după cum propune o firmă italiană de arhitectură şi design, MASK Architects. Aceasta a creat un proiect denumit Baobab Luxury Safari Resort compus din căsuţe luxoase cu aspect de colibe locale care-şi produc singure electricitatea cu ajutorul unor panouri solare şi obţin apă potabilă extrăgând-o din condens, surplusul fiind livrat apoi locuitorilor din zona în care este amplasat complexul. Confecţionate din lemn, colibele sunt dotate la partea inferioară cu un balcon cu vegetaţie, gândit să atragă animale care caută hrană şi care pot fi admirate de turiştii cocoţaţi pe o platformă aproape de vârf şi pot fi folosite şi ca spaţii de cazare, precum şi ca restaurant, centru de fitness sau spa.