Un stagiu de pregatire la Consiliul Europei poate reprezenta un
avantaj in cautarea unui job intr-o institutie UE. Organismul pune
la dispozitia celor interesati 225 de locuri in cele trei sesiuni
pe care le organizeaza in 2011 pentru cei interesati, data limita
pentru trimiterea aplicatiilor fiind 15 septembrie.
Cititi mai multe pe www.incont.ro
Un stagiu de pregatire la Consiliul Europei poate reprezenta un
avantaj in cautarea unui job intr-o institutie UE. Organismul pune
la dispozitia celor interesati 225 de locuri in cele trei sesiuni
pe care le organizeaza in 2011 pentru cei interesati, data limita
pentru trimiterea aplicatiilor fiind 15 septembrie.
Cititi mai multe pe www.incont.ro
Cifrele arata ca acesta este cea mai mare unitate din sud-estul
Europei. Bershka este unul dintre brandurile operate de spaniolii
de la Inditex in Romania. Grupul iberic a intrat pe piata autohtona
in 2004 si are in portofoliu si alte branduri, precum Zara, Zara
Home, Pull & Bear, Stradivarius, Oysho si Massimo Dutti.
Cititi mai multe pe www.gandul.info
Cifrele arata ca acesta este cea mai mare unitate din sud-estul
Europei. Bershka este unul dintre brandurile operate de spaniolii
de la Inditex in Romania. Grupul iberic a intrat pe piata autohtona
in 2004 si are in portofoliu si alte branduri, precum Zara, Zara
Home, Pull & Bear, Stradivarius, Oysho si Massimo Dutti.
Cititi mai multe pe www.gandul.info
Doctorii de la trei centre medicale din Massachusetts au inceput
sa-i sfatuiasca pe pacienti sa consume “produse prescrise pe
reteta” de la pietele de legume locale, intr-un efort de a lupta cu
obezitatea din randul copiilor din familiile cu venituri mici. Ei
ofera acum cupoane in valoare de un dolar pe zi pentru fiecare
membru al familiei unui pacient, ca sa promoveze mesele
sanatoase.
“O mare parte dintre acesti copii au o gama limitata de fructe
si legume cu care sunt obisnuiti si care le plac. Noi speram sa
incerce mai multe”, spune dr. Suki Tepperberg, medic de familie la
Codman Square Health Center din Dorchester, unul dintre centrele
afiliate acestui proiect. “Scopul este sa facem asa incat consumul
de fructe si legume sa creasca macar cu una pe zi.”
Efortul ar putea sa ajute si pietele locale de legume sa
concureze cu restaurantele de tip fast-food, care vand si ele
meniuri de cate un dolar. Pietele agricole fac vanzari anuale de
peste un miliard de dolari in Statele Unite, potrivit Ministerului
Agriculturii de la Washington. Massachusetts a fost unul dintre
primele state care a promovat aceste piete in chip de centre de
medicina preventiva. In anii ’80, spre exemplu, statul a inceput sa
ofere cupoane pentru pietele agricole catre femeile cu venituri
mici care erau insarcinate sau alaptau, dar si pentru copiii mici
cu risc de malnutritie. Acum, 36 de state au astfel de programe de
nutritie orientate catre femei si copiii mici.
Thomas M. Menino, primarul din Boston, spune ca noul program
pentru copii, in care medicii prescriu legume pe reteta care sa fie
“ridicate” de la pietele agricole, este o premiera. Doctorii vor
urmari participantii ca sa vada cum le afecteaza programul
obiceiurile alimentare si ca sa le urmareasca indicatorii de
sanatate ca greutatea si indicele de masa corporala, explica
el.
“Cand vin dimineata la birou, vad in statia de autobuz copii
care mananca chips-uri si beau sucuri acidulate”, spune Menino. “Eu
sper ca acest program ii va ajuta sa-si schimbe obiceiurile
alimentare si sa aiba un mod de viata mai sanatos.”
Atentia primarului pentru obiceiurile alimentare dateaza de pe
vremea mandatului sau de consilier municipal. De curand, el a numit
un binecunoscut bucatar ca director pentru politici alimentare, ca
sa promoveze mancarea gatita in scolile publice si ca sa incurajeze
pietele de legume in oras.
Desi obezitatea este o problema complexa, improbabil de rezolvat
doar prin consumul de legume, sustinatorii acestui program de
vouchere spera ca interventia medicilor va impulsiona tinerii sa
adopte acele schimbari de comportament care ii pot ajuta sa previna
obezitatea.
Obezitatea infantila din Statele Unite costa anual 14,1 miliarde
de dolari in cheltuieli directe de sanatate – retete si vizite la
medic sau camera de garda, potrivit unui articol recent despre
costurile obezitatii infantile publicat in periodicul Health
Affairs. Tratarea afectiunilor generate de obezitate in randul
adultilor costa circa 147 de miliarde de dolari anual, se estimeaza
in articol.
Desi proiectul-pilot de prescriere de legume este mic,
sustinatorii lui il vad ca pe un mod de a incuraja copiii obezi si
familiile lor sa consume produse proaspete mai multe si mai
variate.
“Ii putem ajuta pe oamenii din zonele cu venituri mici, care isi
fac cumparaturile in supermarketuri si cauta mancare ieftina si
nehranitoare, sa cumpere de la pietele de legume, facand fructele
si legumele mai accesibile?”, se intreaba Gus Schumacher,
presedintele Wholesome Wave, un grup non-profit din Bridgeport,
Connecticut, care sprijina familiile de fermieri si accesul
comunitar la produse locale.
Cititi articolul integral in editia tiparita a revistei
BUSINESS Magazin.
Doctorii de la trei centre medicale din Massachusetts au inceput
sa-i sfatuiasca pe pacienti sa consume “produse prescrise pe
reteta” de la pietele de legume locale, intr-un efort de a lupta cu
obezitatea din randul copiilor din familiile cu venituri mici. Ei
ofera acum cupoane in valoare de un dolar pe zi pentru fiecare
membru al familiei unui pacient, ca sa promoveze mesele
sanatoase.
“O mare parte dintre acesti copii au o gama limitata de fructe
si legume cu care sunt obisnuiti si care le plac. Noi speram sa
incerce mai multe”, spune dr. Suki Tepperberg, medic de familie la
Codman Square Health Center din Dorchester, unul dintre centrele
afiliate acestui proiect. “Scopul este sa facem asa incat consumul
de fructe si legume sa creasca macar cu una pe zi.”
Efortul ar putea sa ajute si pietele locale de legume sa
concureze cu restaurantele de tip fast-food, care vand si ele
meniuri de cate un dolar. Pietele agricole fac vanzari anuale de
peste un miliard de dolari in Statele Unite, potrivit Ministerului
Agriculturii de la Washington. Massachusetts a fost unul dintre
primele state care a promovat aceste piete in chip de centre de
medicina preventiva. In anii ’80, spre exemplu, statul a inceput sa
ofere cupoane pentru pietele agricole catre femeile cu venituri
mici care erau insarcinate sau alaptau, dar si pentru copiii mici
cu risc de malnutritie. Acum, 36 de state au astfel de programe de
nutritie orientate catre femei si copiii mici.
Thomas M. Menino, primarul din Boston, spune ca noul program
pentru copii, in care medicii prescriu legume pe reteta care sa fie
“ridicate” de la pietele agricole, este o premiera. Doctorii vor
urmari participantii ca sa vada cum le afecteaza programul
obiceiurile alimentare si ca sa le urmareasca indicatorii de
sanatate ca greutatea si indicele de masa corporala, explica
el.
“Cand vin dimineata la birou, vad in statia de autobuz copii
care mananca chips-uri si beau sucuri acidulate”, spune Menino. “Eu
sper ca acest program ii va ajuta sa-si schimbe obiceiurile
alimentare si sa aiba un mod de viata mai sanatos.”
Atentia primarului pentru obiceiurile alimentare dateaza de pe
vremea mandatului sau de consilier municipal. De curand, el a numit
un binecunoscut bucatar ca director pentru politici alimentare, ca
sa promoveze mancarea gatita in scolile publice si ca sa incurajeze
pietele de legume in oras.
Desi obezitatea este o problema complexa, improbabil de rezolvat
doar prin consumul de legume, sustinatorii acestui program de
vouchere spera ca interventia medicilor va impulsiona tinerii sa
adopte acele schimbari de comportament care ii pot ajuta sa previna
obezitatea.
Obezitatea infantila din Statele Unite costa anual 14,1 miliarde
de dolari in cheltuieli directe de sanatate – retete si vizite la
medic sau camera de garda, potrivit unui articol recent despre
costurile obezitatii infantile publicat in periodicul Health
Affairs. Tratarea afectiunilor generate de obezitate in randul
adultilor costa circa 147 de miliarde de dolari anual, se estimeaza
in articol.
Desi proiectul-pilot de prescriere de legume este mic,
sustinatorii lui il vad ca pe un mod de a incuraja copiii obezi si
familiile lor sa consume produse proaspete mai multe si mai
variate.
“Ii putem ajuta pe oamenii din zonele cu venituri mici, care isi
fac cumparaturile in supermarketuri si cauta mancare ieftina si
nehranitoare, sa cumpere de la pietele de legume, facand fructele
si legumele mai accesibile?”, se intreaba Gus Schumacher,
presedintele Wholesome Wave, un grup non-profit din Bridgeport,
Connecticut, care sprijina familiile de fermieri si accesul
comunitar la produse locale.
Cititi articolul integral in editia tiparita a revistei
BUSINESS Magazin.
Actul normativ prevede obligativitatea ca toate ziarele si
revistele sa depuna la CNA cereri in vederea autorizarii, licenta
acordata de consiliu fiind necesara pentru tiparirea oricarei
publicatii de presa scrisa pe teritoriul Romaniei.
Practic, prin respectivul proiect, parlamentarii
democrat-liberali care i se alatura lui Silviu Prigoana: Alin
Popoviciu, Marius Spanu, Doru Lese, Brandusa Novac, Florin Anghel,
Iustin Arghir Cionca, Adrian Nitu si Corneliu Olar, cer ca toate
articolele de presa sa redea punctul de vedere al persoanei la care
fac referire si sa fie sustinute cu dovezi. In caz contrar, la
cererea “persoanei vatamate”, CNA ar urma sa suspende licenta
pentru o perioada de una, trei sau sase luni.
Cititi mai multe pe www.gandul.info
Actul normativ prevede obligativitatea ca toate ziarele si
revistele sa depuna la CNA cereri in vederea autorizarii, licenta
acordata de consiliu fiind necesara pentru tiparirea oricarei
publicatii de presa scrisa pe teritoriul Romaniei.
Practic, prin respectivul proiect, parlamentarii
democrat-liberali care i se alatura lui Silviu Prigoana: Alin
Popoviciu, Marius Spanu, Doru Lese, Brandusa Novac, Florin Anghel,
Iustin Arghir Cionca, Adrian Nitu si Corneliu Olar, cer ca toate
articolele de presa sa redea punctul de vedere al persoanei la care
fac referire si sa fie sustinute cu dovezi. In caz contrar, la
cererea “persoanei vatamate”, CNA ar urma sa suspende licenta
pentru o perioada de una, trei sau sase luni.
Cititi mai multe pe www.gandul.info
Industria de nunti din Statele Unite, a carei valoare anuala se
ridica la 60 de miliarde de dolari (47 de miliarde de euro) inainte
de criza, se contracta intr-un ritm similar celorlalte sectoare ale
economiei, afirma in urma cu circa un an Millie Martini Bratten,
redactor-sef la revista Brides Magazine, editata de trustul Conde
Nast din New York.
Martini Braten considera atunci ca “oamenii nu isi sincronizeaza
momentul in care se indragostesc cu cel al ciclurilor economice,
insa atunci cand criza loveste, oamenii sunt mai reticenti in a
cheltui mult”.In Romania, la fel ca si in Statele Unite, criza si-a
facut simtita prezenta si in industria casatoriei. Potrivit unei
statistici a Eurostat, numarul de casatorii in Romania a inceput sa
scada din 2008, odata cu izbucnirea crizei financiare. S-a observat
la Starea Civila, dar si afacerile din domeniu au simtit ca s-a
schimbat ceva. In special organizatorii de nunti, proprietarii de
sali de petreceri si magazinele care vand toate cele necesare
acestor evenimente au simtit efectele din plin.
Unul dintre primele semnale a fost inchiderea magazinului “Alb
si Negru” de pe Calea Victoriei, magazin care fusese in anii de
crestere economica flagstore-ul companiei de la Piatra Neamt.
Compania mai detine, potrivit informatiilor de pe site-ul propriu,
alte 13 magazine la nivel national, dintre care doua la
Bucuresti.
Desi retailul din domeniu nu o ducea prea bine inca din sezonul
trecut, iar criza financiara persista, vara este totusi sezonul
nuntilor. Ioana Bascoveanu, care a adus in Romania brandul de
rochii de mireasa Rosa Clara, spune ca in aceasta industrie criza
se resimte, insa nu la fel de mult ca in alte sectoare, deoarece
este “un business care merge, dar nu a progresat”: “Romanii nu mai
sunt atat de extravaganti atunci cand vine vorba de nunti.
Ei incearca sa faca economii la tot ceea ce tine de nunta –
aranjamente, luna de miere etc. – insa rochia ramane cea mai
importanta, iar la acest capitol se fac putine ajustari”.
La alte capitole se fac insa mai multe ajustari: Tudor
Niculescu, care detine Turabo Grand Ballroom, spune ca in vara lui
2009 si 2010 a avut si weekenduri cu salile goale, fata de verile
lui 2007 sau 2008, cand erau si 6 nunti pe weekend (Turabo Grand
Ballroom are 3 sali): “Pentru vara aceasta insa, nuntile sunt mai
putine, cu mult mai putini invitati – in medie 120 de persoane,
fata de 160 in anii trecuti -, iar meniurile alese sunt de obicei
cele mai accesibile”.
“Nu am taiat fondurile pentru rochie
comparativ cu cat am bugetat la inceput, pentru ca am stabilit ca
maxim 1.000 de euro voi cheltui cu garderoba miresei, si am reusit
sa ma incadrez. Am redus insa bugetul pentru flori – aranjamente
florale la restaurant, lumanari, buchete”, spune Cristina L., ce se
va casatori in septembrie. Cristina spune insa ca nu s-a gandit in
niciun moment sa amane nunta din cauza situatiei economice.
Criza se resimte insa diferit pe scara sociala, crede Adriana
Andronescu. Cel mai puternic au fost afectati cei cu venituri
medii, in timp ce jos si sus efectul este mai putin resimtit.
Rosa Clara, o casa de moda specializata in rochii de mireasa si
accesorii pentru nunta cu sediul in Spania, a intrat pe piata din
Romania in noiembrie 2008 pentru ca “era nevoie de un produs de
lux”, dupa cum spune Adriana Andronescu.
Pe piata rochiilor de mireasa din Romania sunt prezenti si alti
jucatori spanioli, precum companiile spaniole Novias si La Sposa.
Novias Romania este reprezentantul Grupului ProNovias, care detine
4.200 de magazine in 72 de tari. Pe piata locala compania detine un
singur magazin, deschis in capitala in urma cu cinci ani. La Sposa
Romania, reprezentant La Sposa si reprezentant exclusiv Atelier
Diagonal si White One, detine de asemenea un magazin in
Bucuresti.
Cititi articolul integral in editia tiparita a revistei
BUSINESS Magazin.
Industria de nunti din Statele Unite, a carei valoare anuala se
ridica la 60 de miliarde de dolari (47 de miliarde de euro) inainte
de criza, se contracta intr-un ritm similar celorlalte sectoare ale
economiei, afirma in urma cu circa un an Millie Martini Bratten,
redactor-sef la revista Brides Magazine, editata de trustul Conde
Nast din New York.
Martini Braten considera atunci ca “oamenii nu isi sincronizeaza
momentul in care se indragostesc cu cel al ciclurilor economice,
insa atunci cand criza loveste, oamenii sunt mai reticenti in a
cheltui mult”.In Romania, la fel ca si in Statele Unite, criza si-a
facut simtita prezenta si in industria casatoriei. Potrivit unei
statistici a Eurostat, numarul de casatorii in Romania a inceput sa
scada din 2008, odata cu izbucnirea crizei financiare. S-a observat
la Starea Civila, dar si afacerile din domeniu au simtit ca s-a
schimbat ceva. In special organizatorii de nunti, proprietarii de
sali de petreceri si magazinele care vand toate cele necesare
acestor evenimente au simtit efectele din plin.
Unul dintre primele semnale a fost inchiderea magazinului “Alb
si Negru” de pe Calea Victoriei, magazin care fusese in anii de
crestere economica flagstore-ul companiei de la Piatra Neamt.
Compania mai detine, potrivit informatiilor de pe site-ul propriu,
alte 13 magazine la nivel national, dintre care doua la
Bucuresti.
Desi retailul din domeniu nu o ducea prea bine inca din sezonul
trecut, iar criza financiara persista, vara este totusi sezonul
nuntilor. Ioana Bascoveanu, care a adus in Romania brandul de
rochii de mireasa Rosa Clara, spune ca in aceasta industrie criza
se resimte, insa nu la fel de mult ca in alte sectoare, deoarece
este “un business care merge, dar nu a progresat”: “Romanii nu mai
sunt atat de extravaganti atunci cand vine vorba de nunti.
Ei incearca sa faca economii la tot ceea ce tine de nunta –
aranjamente, luna de miere etc. – insa rochia ramane cea mai
importanta, iar la acest capitol se fac putine ajustari”.
La alte capitole se fac insa mai multe ajustari: Tudor
Niculescu, care detine Turabo Grand Ballroom, spune ca in vara lui
2009 si 2010 a avut si weekenduri cu salile goale, fata de verile
lui 2007 sau 2008, cand erau si 6 nunti pe weekend (Turabo Grand
Ballroom are 3 sali): “Pentru vara aceasta insa, nuntile sunt mai
putine, cu mult mai putini invitati – in medie 120 de persoane,
fata de 160 in anii trecuti -, iar meniurile alese sunt de obicei
cele mai accesibile”.
“Nu am taiat fondurile pentru rochie
comparativ cu cat am bugetat la inceput, pentru ca am stabilit ca
maxim 1.000 de euro voi cheltui cu garderoba miresei, si am reusit
sa ma incadrez. Am redus insa bugetul pentru flori – aranjamente
florale la restaurant, lumanari, buchete”, spune Cristina L., ce se
va casatori in septembrie. Cristina spune insa ca nu s-a gandit in
niciun moment sa amane nunta din cauza situatiei economice.
Criza se resimte insa diferit pe scara sociala, crede Adriana
Andronescu. Cel mai puternic au fost afectati cei cu venituri
medii, in timp ce jos si sus efectul este mai putin resimtit.
Rosa Clara, o casa de moda specializata in rochii de mireasa si
accesorii pentru nunta cu sediul in Spania, a intrat pe piata din
Romania in noiembrie 2008 pentru ca “era nevoie de un produs de
lux”, dupa cum spune Adriana Andronescu.
Pe piata rochiilor de mireasa din Romania sunt prezenti si alti
jucatori spanioli, precum companiile spaniole Novias si La Sposa.
Novias Romania este reprezentantul Grupului ProNovias, care detine
4.200 de magazine in 72 de tari. Pe piata locala compania detine un
singur magazin, deschis in capitala in urma cu cinci ani. La Sposa
Romania, reprezentant La Sposa si reprezentant exclusiv Atelier
Diagonal si White One, detine de asemenea un magazin in
Bucuresti.
Cititi articolul integral in editia tiparita a revistei
BUSINESS Magazin.