BusinessMagazin

Blog

  • Miracol medical. Oamenii de ştiinţă au descoperit o metodă care ar putea vindeca un tip de leucemie

    Studiul publicat în New England Journal of Medicine marchează prima utilizare umană a celulelor CAR-T editate genetic prin tehnica de editare a bazelor ADN, oferind speranţă reală pacienţilor.

    Terapia se bazează pe tehnica de editare a bazelor, o formă avansată de CRISPR-Cas9, care permite modificarea precisă a literelor ADN fără a tăia lanţul genetic. Echipa de cercetători a efectuat patru modificări asupra celulelor T donatoare:

    Eliminarea receptorului TCR pentru a preveni respingerea celulelor de către organism.

    Înlăturarea HLA (antigen uman leucocitar), transformând celulele în “universale” şi compatibile pentru orice pacient.

    Ştergerea proteinelor CD7 şi CD52 de pe suprafaţa celulelor T donatoare, astfel încât să fie protejate împotriva medicamentului alemtuzumab şi să ţintească exclusiv celulele canceroase.

    Introducerea unui receptor CAR anti-CD7 care identifică şi distruge celulele T-ALL.

    Faza iniţială a studiului, desfăşurată în 2022 pe 11 pacienţi, majoritatea copii, a înregistrat o rată de remisie iniţială de 100%. Dintre aceştia, 82% au ajuns la remisie profundă sau nedetectabilă în patru săptămâni, fiind eligibili pentru transplant de celule stem. După tratament, aproximativ 64% dintre pacienţi rămân complet fără boală, unii fiind vindecaţi de mai bine de trei ani.

    Primul pacient tratat, Alyssa, diagnosticată la 13 ani cu T-ALL şi fără alte opţiuni, este „cancer-free” din 2022 şi trăieşte o viaţă normală la 16 ani.

    Această terapie nu doar oferă o şansă reală pacienţilor cu leucemie T-ALL considerată incurabilă, ci demonstrează şi potenţialul celulelor universale să accelereze şi să reducă costurile tratamentului CAR-T în viitor.

    Printre efectele secundare se numără reacţiile imunitare exagerate, erupţiile cutanate şi scăderea temporară a numărului de celule sanguine, dar beneficiile pe termen lung sunt promiţătoare.

     

  • Taxa pe stâlp măreşte factura la energie. Cât este ponderea în tarifele aprobare de ANRE

    Tarifele de distribuţie, transport şi sistem aprobate de Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) vor creşte, de la 1 ianuarie, în medie cu peste 4%, conform datelor agregate ale responsabililor, consultate de Mediafax

    Această creştere vine peste preţul energiei active şi care se regăseşte în contractul de furnizare a energiei electrice şi diferă n funcţie de zona de distribuţie.

    Evoluţia tarifelor diferă în funcţie de tipul lor, de exemplu cel de distribuţie va creşte, în medie, cu peste 2,6%.

    Potrivit calculelor specialiştilor ANRE, aproximativ un procent din cele 4%, respectiv aproximativ 25%, din creşterea cumulată, este reprezentată de taxa pe stâlp.

    La nivelul sistemului, este vorba de o valoare nominală de 75 de milioane de lei, respectiv suma pe care o au de plătit operatorii economici şi care este recunoscută în tarife.

    Piaţa de energie s-a reliberalizat de la 1 iulie, când a expirat schema de plafonare şi compensare la energie electrică, iar până la 31 martie, consumatorii cu venituri reduse primesc 50 de lei lunar pentru a-şi acoperi facturile. Până atunci este încă în vigoare schema de plafonare a preţurilor la gaze naturale.

    Sumele care sunt încă în analiza ANRE pentru decontarea diferenţelor pentru furnizori -de la preşul plafonat la cel din contract – este de aproximativ 8,3 miliarde, conform informaţiilor Mediafax.

     

  • Acord în coaliţia de guvernare: Salariul minim creşte de la 1 iulie 2026 la 4.325 de lei, cheltuielile din administraţia centrală vor fi tăiate cu 10%, parlamentarii şi partidele politice primesc cu 10% mai puţini bani, iar impozitul minim pe cifra de afaceri scade la 0,5% de la începutul anului viitor

    Partidele din Coaliţia de Guvernare – PSD, PNL, USR, UDMR şi minorităţile – au ajuns la un acord pentru viitoarele reforme pe care Guvernul Ilie Bolojan le va adopta.

    Printre acestea se numără reducerea cu 10% a sumelor acordate ca subvenţii partidelor politice, dar şi a sumelor forfetare încasate de parlamentari, potrivitat unor surse citate de Mediafax.

    Totodată, cheltuielile din administraţia publică centrală vor fi reduse, de asemenea, cu 10%.

    Guvernul va sprijini creşterea salariului minim de la jumătatea anului viitor, până la 4.325 de lei brut.

    Vedeţi mai jos toate măsurile stabilite de coaliţie:

    Coaliţia a decis închiderea Pachetului de reformă a administraţiei prin reducerea cu 10% a cheltuielilor la nivelul administraţiei centrale, fără afectarea salariilor de bază. Pentru administraţia locală rămâne valabilă decizia anterioară a Coaliţiei. Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei (MDLPA) urmează să finalizeze actul normativ, care va fi promovat prin angajarea răspunderii Guvernului.

    Reducerea cu 10% a sumei forfetare încasate de senatori şi deputaţi;

    Reducerea cu 10% a subvenţiilor acordate partidelor politice.

    Reducerea impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA) la 0,5%, începând cu 1 ianuarie 2026;

    Sliminarea IMCA începând cu anul 2027.

    Salariul minim brut va creşte la 4.325 de lei, începând cu 1 iulie 2026.

    Măsurile de stimulare a economiei vor fi detaliate înainte de adoptarea Bugetului de stat pentru 2026, urmând să fie incluse în proiecţia bugetară aferentă anului viitor.

  • Bolojan forţează primăriile să stabilească noile taxe şi impozite locale până la sfârşitul anului. Cele care nu o fac riscă suspendarea banilor de la Guvern

    Guvernul a adoptat astăzi o ordonanţă de urgenţă care prevede că primăriile, prin consiliile locale, trebuie să adopte până la 31 decembrie taxele care vor fi în vigoare anul viitor.

    Administraţiile locale care nu se încadrează în termen riscă sistarea fondurilor de la Executiv.

    „Consiliile locale şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti vor aproba, până la data de 31 decembrie 2025, hotărârile privind cotele impozitelor şi taxelor stabilite pentru anul 2026, potrivit actului normativ adoptat de Guvern. (…) Ordonanţa de urgenţă introduce o nouă sancţiune pentru neadoptare a hotărârii de consiliu local, prin posibilitatea Ministerului Finanţelor de a sista temporar alimentarea cu cote defalcate din impozitul pe venit şi sume pentru echilibrare, cu excepţia cheltuielilor salariale şi sociale obligatorii”, spune Guvernul într-un comunicat.

    Ce mai prevede ordonanţa de urgenţă adoptată astăzi de Cabinetul condus de Ilie Bolojan:

    •    Celelalte taxe şi impozite locale, altele decât cele pentru clădiri şi terenuri, pot fi indexate cu rata inflaţiei.

    •    Regimul actual de impozitare a clădirilor rezidenţiale se menţine până în 2027, inclusiv pentru persoanele juridice, urmând ca din 2027 impozitarea să se facă pe baza valorii de piaţă, conform reformei asumate prin PNRR.

  • Proiect european de peste 75 mil. lei pentru dotarea unităţilor de învăţământ din Oradea, aflate în subordinea Consiliului Local, cu mobilier, echipamente IT şi materiale didactice

    Primăria Oradea implementează un proiect european de 75,2 mil. lei (15 mil. euro), TVA inclus, finanţat prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), Componenta C15-Educaţie, ce prevede dotarea unităţilor de învăţământ aflate în subordinea Consiliului Local cu mobilier, echipamente IT şi materiale didactice. Astfel, 43 de şcoli, licee şi grădiniţe, precum şi Palatul Copiilor, vor beneficia de echipamente şi mobilier achiziţionate din fonduri europene, potrivit unui comunicat de presă transmis de primăria Oradea.

    Proiectul include şi achiziţia de echipamente IT destinate unităţilor de învăţământ din Oradea. Ofertele depuse pentru cele 7 loturi de echipamente IT se află în etapa de evaluare tehnică, valoarea cumulată a acestora fiind de 31 mil. lei (6,2 mil. euro), fără TVA.

    Totodată, primăria Oradea pregăteşte achiziţia a 5 loturi de materiale didactice pentru cabinetele şcolare din Oradea, pentru psihopedagogie, precum şi pentru dotarea atelierelor de la Colegiul Tehnic Traian Vuia şi Colegiul Tehnic Constantin Brâncuşi.

    Prin proiect vor fi dotate 1.275 de săli de clasă şi de grupă cu mobilier şi materiale didactice: bănci, scaune, catedre pentru profesori, dulapuri pentru elevi, dulapuri pentru materiale didactice şi alte echipamente specifice. De asemenea, 1.322 de săli de clasă şi de grupă vor fi echipate cu table interactive, laptopuri sau sisteme all-in-one pentru cadrele didactice, sisteme de sunet, camere de videoconferinţă, imprimante, scannere de documente şi alte dotări digitale. În plus, vor fi dotate cu mobilier, materiale didactice şi echipamente digitale 31 de laboratoare de ştiinţe.

  • Călin Georgescu pierde contestaţia şi rămâne sub control judiciar pentru propagandă legionară

    Tribunalul Bucureşti a respins miercuri, 17 decembrie, contestaţia depusă de Călin Georgescu împotriva deciziei Judecătoriei Sectorului 1 de a-l menţine sub control judiciar în dosarul în care este acuzat de propagandă legionară.

    Decizia Tribunalului, dată miercuri, este definitivă.

    „Respinge ca nefondată contestaţia formulată de contestatorul inculpat GEORGESCU CĂLIN împotriva Încheierii din camera de consiliu din data de 09.12.2025 pronunţate de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti în dosarul nr. 24185/299/2025/a1.4”, se arată în minuta Tribunalului Bucureşti.

    Instanţa l-a mai obligat pe Călin Georgescu să achite 300 de lei pentru cheltuieli judiciare.

    Astfel, Tribunalul a menţinut decizia Judecătoriei Sectorului 1 din 12 decembrie. Călin Georgescu se află sub control judiciar din februarie 2025.

    Fostul candidat la alegerile prezidenţiale din 2024 este acuzat de „promovarea, în public, a cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid contra umanităţii şi de crime de război, precum şi fapta de a promova, în public, idei, concepţii sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, în formă continuată (5 acte materiale)”.

    Potrivit rechizitoriului, între 16 iunie 2020 şi 16 mai 2025, Georgescu a promovat în public idei şi doctrine fasciste, legionare şi xenofobe.

    Printre exemple se numără: mobilizarea naţiunii pentru crearea „omului nou” prin palingeneză, necesitatea unui lider carismatic şi autoritar, glorificarea trecutului istoric în contrast cu prezentul, ultranaţionalism populist cu elemente creştin-ortodoxe, cultul mareşalului Ion Antonescu şi imitarea gesturilor, tonului şi salutului legionar al acestuia în discursul din 2 octombrie 2021, organizat în Piaţa Universităţii împotriva restricţiilor pandemice.

    Dosarul a trecut recent de etapa camerei preliminare, dar decizia Judecătoriei Sectorului 1 nu era definitivă până la verdictul Tribunalului.

    Călin Georgescu este cercetat şi într-un alt dosar, în care este acuzat, printre altele, de tentativă de lovitură de stat, alături de mercenarul Horaţiu Potra.

    Şi acest caz se află în faza camerei preliminare.

  • Guvernul impune termen limită pentru taxe şi impozite locale

    Consiliile locale şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti vor aproba, până la data de 31 decembrie 2025, hotărârile privind cotele impozitelor şi taxelor stabilite pentru anul 2026, potrivit actului normativ adoptat miercuri de Guvern.

    Înainte de intrarea în vigoare a prezentei reglementări, autorităţile publice locale aveau obligaţia de adopta hotărârile cu cel puţin 3 zile lucrătoare înainte de expirarea exerciţiului bugetar.

    Ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale au obligaţia de a comunica Direcţiilor generale regionale ale finanţelor publice/administraţiilor judeţene ale finanţelor publice hotărârile consiliului local/Consiliului General al Municipiului Bucureşti, în termen de 3 zile lucrătoare, de la data adoptării. Ordonanţa de urgenţă introduce o nouă sancţiune pentru neadoptare a hotărârii de consiliu local, prin posibilitatea Ministerului Finanţelor de a sista temporar alimentarea cu cote defalcate din impozitul pe venit şi sume pentru echilibrare, cu excepţia cheltuielilor salariale şi sociale obligatorii.

    Avantajul este că situaţia privind taxele şi impozitele locale este clarificată până la 31 decembrie, în condiţiile de întârziere a publicării pachetului doi de măsuri fiscal-bugetare, urmare a întârzierii deciziei CCR, transmite Guvernul.

    „Noile reglementări adoptate de Guvern vor permite autorităţilor locale aprobarea de îndată, dar nu mai târziu de 31 decembrie 2025, hotărâri ale consiliilor locale/hotărâre a Consiliului General al Municipiului Bucureşti cu privire la impozitele şi taxele locale, în limitele şi în condiţiile prevăzute de Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare. De asemenea, prin Ordonanţa de Urgenţă adoptată astăzi se armonizează unele termene de intrare în vigoare a unor taxe şi impozite locale. Ordonanţa de urgenţă clarifică şi ajustează, înainte de intrarea în vigoare, unele prevederi ale Legii nr. 239/2025, publicată luni şi care urmează să intre în vigoare în 18 decembrie 2025, în vederea asigurării unei aplicări unitare şi coerente la nivelul autorităţilor publice locale”, potrivit Guvernului.

    Principalele clarificări şi ajustări introduse prin OUG sunt:
    – Consiliile locale pot adopta hotărârile privind taxele şi impozitele locale până la 31 decembrie, prin convocarea de îndată a şedinţelor.
    – Celelalte taxe şi impozite locale, altele decât cele pentru clădiri şi terenuri, pot fi indexate cu rata inflaţiei.
    – Regimul actual de impozitare a clădirilor rezidenţiale se menţine până în 2027, inclusiv pentru persoanele juridice, urmând ca din 2027 impozitarea să se facă pe baza valorii de piaţă, conform reformei asumate prin PNRR.
    – Sunt operate corecţii tehnice şi de redactare, fără impact asupra conţinutului reformei.

    Potrivit Executivului, măsurile asigură clarificări pentru autorităţile locale şi contribuabili, în acord cu angajamentele României prin PNRR.

  • Guvernul, larg la portofel pe final de an: Finanţele alocă 2,5 mld. de lei pentru continuarea investiţiilor publice. Banii merg către Ministerul Dezvoltării. „Relocările de fonduri nu influenţează deficitul bugetar”

    Guvernul a aprobat astăzi o Hotărâre de Urgenţă, prin care Ministerul Finanţelor alocă aproape 2,5 miliarde lei, destinate achitării arieratelor ale Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei (MDLPA) şi continuării investiţiilor publice.

    Suma va permite efectuarea plăţilor restante aferente proiectelor din Programul Anghel Saligny, în valoare de peste 1,5 miliarde lei.

    În plus, prin redistribuiri directe operate de Ministerul Finanţelor, doar în ultima săptămână au fost alocate peste 1,35 miliarde către Ministerul Transporturilor, Ministerul Agriculturii şi altor autorităţi de management ale fondurilor europene care finanţează proiecte din domeniul dezvoltării regionale.

    De asemenea, Guvernul urmează să aprobe o Hotărâre de Urgenţă prin care să aloce aproape 2 miliarde de lei către Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, fonduri destinate pentru plata unor servicii esenţiale de sănătate, medicamente şi concedii medicale restante. Alte 900 de milioane de lei vor fi alocate pentru plata arieratelor înregistrate în cazul altor proiecte Programul Naţional de Dezvoltare Locală (PNDL) şi al programelor derulate prin Compania Naţională de Investiţii.

    „Ritmul eficient al încasărilor din ultimele luni,  precum şi măsurile adoptate de Guvern pentru reducerea deficitului bugetar creează spaţiul necesar pentru aceste relocări semnificative de fonduri. Acestea ne permit să stingem datorii importante ale ministerelor la final de an – precum, de exemplu, arieratele acumulate la Ministerul Dezvoltării, în valoare de 2,5 miliarde de lei, pe care reuşim să le acoperim acum aproape integral. Dacă aceste sume nu ar fi fost plătite în acest an, presiunea bugetară s-ar fi transferat în 2026, prin acumularea de arierate suplimentare, întârzierea plăţilor către furnizori şi beneficiari, blocarea sau amânarea unor investiţii publice şi afectarea fluxurilor financiare din economie, cu efecte negative asupra execuţiei bugetare şi a creşterii economice de anul viitor”, a spus Alexandru Nazare, ministrul Finanţelor.

    Relocările de fonduri realizate nu influenţează nivelul deficitului bugetar, acestea fiind efectuate în cadrul programării bugetare aprobate prin ultima rectificare, respectând ţinta de deficit de 8,4% din PIB.

    Un element esenţial în crearea acestui spaţiu fiscal îl reprezintă renegocierea PNRR. În luna iulie 2025, Ministerul Finanţelor s-a alăturat demersului de revizuire a Planului, obţinând sprijinul Comisiei Europene şi al DG ECFIN pentru mutarea finanţării unor proiecte majore de infrastructură rutieră din componenta de împrumut în cea de grant.

    Materializarea acestor modificări, alături de cadrul legal instituit prin OUG nr. 72/2025, precum şi rectificările bugetare din acest an, au generat un spaţiu fiscal suplimentar de aproximativ 5,5 miliarde lei (0,3% din PIB).

  • Trump ordonă o blocadă navală asupra petrolului venezuelean, într-o decizie menită să paralizeze ce a mai rămas din economia ţării sud-americane. „Venezuela este complet înconjurată”

    Preşedintele Donald Trump a ordonat instituirea unei blocade a petrolierelor sancţionate care intră în şi ies din Venezuela, intensificând presiunea asupra Caracasului, în timp ce SUA îşi consolidează prezenţa militară în regiune, notează Bloomberg.

    „Venezuela este complet înconjurată de cea mai flotă adunată vreodată în istoria Americii de Sud”, a scris Trump marţi pe reţelele sociale. „Va deveni şi mai mare, iar şocul pentru ei va fi cum nu au mai văzut niciodată”.

    Măsura ameninţă să sufoce principala sursă de venit a unei ţări deja aflate sub o presiune financiară severă. Totuşi, impactul asupra pieţelor globale va fi mai redus, având în vedere declinul industriei petroliere venezuelene.

    Producţia de ţiţei a statului membru OPEC a scăzut cu aproximativ 70% în peste 25 de ani de guvernare socialistă, ajungând la sub 1 milion de barili pe zi. Aceasta ar putea reveni dacă regimul de la putere s-ar schimba.

    Chiar şi aşa, decizia reprezintă o escaladare a presiunii exercitate de Trump asupra preşedintelui Nicolas Maduro, cu potenţialul de a destabiliza şi mai mult ţara pe termen scurt. Venezuela a condamnat ultimele măsuri drept o ameninţare „iresponsabilă şi gravă”.

    Preţul ţiţeiului american West Texas Intermediate a crescut cu până la 1,7%, tranzacţionându-se în jurul valorii de 56 de dolari pe baril, revenind de la cel mai scăzut nivel din aproape cinci ani.

    „Trump intenţionează să impună, într-un mod complet iraţional, o presupusă blocadă militară a Venezuelei cu scopul de a fura bogăţiile care aparţin patriei noastre”, a transmis guvernul într-un comunicat publicat marţi seară pe contul de Telegram al vicepreşedintei Delcy Rodríguez. „Venezuela îşi reafirmă suveranitatea asupra tuturor resurselor sale naturale”.

  • România a rămas şi în noiembrie pe primul loc în UE în ceea ce priveşte inflaţia, cu o rată anuală de 8,6%, urmată de Estonia şi Croaţia, la mare distanţă de media Uniunii, de 2,4%

    România a rămas şi în noiembrie pe primul loc în UE în ceea ce priveşte inflaţia, cu o rată anuală de 8,6%, urmată de Estonia (4,7%) şi Croaţia (4,3%)., la mare distanţă de media Uniunii, de 2,4%, arată datele Eurostat publicate miercuri.

    Conform Institutului Naţional de Statistică, inflaţia s-a menţinut în noiembrie la 9,8%, evoluţie similară cu cea înregistrată în luna octombrie şi în coborâre uşoară faţă de vârful de 9,9% consemnat în august şi septembrie.  Pe Indicele armonizat al preţurilor de consum, în noiembrie rata anuală a inflaţiei a fost de 8,6%. 

    În statistica europeană, România a marcat în noiembrie o creştere faţă de octombrie, când rata anuală a inflaţiei a fost de 8,4%.

    La nivel european, rata anuală a inflaţiei a scăzut uşor în noiembrie, de la 2,5% în octombrie. 

    Cele mai mici rate anuale au fost înregistrate de Cipru (0,1%), Franţa (0,8%) şi Italia (1,1%).

    Faţă de octombrie 2025, inflaţia anuală a scăzut în douăsprezece state membre, a rămas stabilă în cinci şi a crescut în zece.

    În noiembrie 2025, cea mai mare contribuţie la rata anuală a inflaţiei în zona euro a venit din partea serviciilor (Ă1,58 puncte procentuale, pp), urmate de produse alimentare, alcool şi tutun (Ă0,46 pp), produse industriale neenergetice (Ă0,14 pp) şi energie (-0,04 pp).