BusinessMagazin

Blog

  • Denunţătorul din dosarul „Mită la MApN”, Octavian Berceanu: Mi s-au oferit 10 milioane euro

    Octavian Berceanu, cel care a sesizat procurorii în dosarul denumit în presă „Mită la MApN”, descrie, la EuropaFM, coordonarea anchetei şi amploarea schemei pe care a contribuit să o scoată la lumină. „Intermediar am fost doar în viziunea structurii care au organizat această inginerie”, a spus el, explicând că, de fapt, a colaborat cu organele de urmărire penală şi a construit împreună cu DNA „strategia” anchetei.

    Berceanu susţine că actorii din spatele afacerii nu erau doar persoane izolate, ci o „structură din afară a României” care ar fi încercat să introducă în Europa muniţie fabricată în Rusia sau „de tip rusesc”, pentru a o achiziţiona cu bani din fonduri precum SAFE şi ulterior a o revinde pe piaţa ucraineană.

    „Au găsit un punct slab pe teritoriul României ca membru NATO şi s-au gândit că aceasta este o oportunitate de a introduce acest armament prin România, să-l revopsească pentru a dispărea provenienţa şi să fie revândută”, a afirmat denunţătorul.

    Despre recompensele propuse de suspecţi pentru a-i facilita operaţiunile, Berceanu a relatat o diferenţă între ceea ce apare în stenograme şi oferta reală transmisă lui: „Banii care mi-au fost oferiţi mie în propunerea lor au fost de 10 milioane de euro. (…) În stenograme scrie un milion în referire la domnul ministru”

    Berceanu a insistat că a ales să meargă „până la capăt” şi să devoaleze „oamenii, intenţiile şi modul lor de business”, arătând că a sesizat succesiv DNA şi a participat la construirea strategiei de anchetă. „Eu am colaborat, eu am denunţat fapta în toată organele de urmărire penală, am mers de la DNA, cu ei am construit strategia şi în multele variante care le-am avut, am ales operaţia de a merge mai departe şi de a devoala tot ce se află în spatele acestei structuri”, a spus el.

    Marius Isăilă a fost arestat, vineri, pentru cumpărare de influenţă la MApN. Acesta a promis 1 milion de euro pentru ministrul Apărării, Ionuţ Moşteanu, susţin procurorii. În această situaţie, ministrul Apărării are calitatea de martor în dosar.

  • Ministerul Economiei a cartografiat pentru prima dată staţiunile balneare din România. Ce afecţiuni pot fi tratate în fiecare staţiune balneară din România?

    Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului a publicat pentru prima dată o hartă a staţiunilor balneare din România într-un demers de promovare a turismului de sănătate şi de valorificare a patrimoniului balnear naţional.

    Pe lângă hartă, MEDAT a publicat şi un set de 12 ghiduri informative privind afecţiunile care pot fi ameliorate prin utilizarea factorilor terapeutici naturali din România.

    Fiecare ghid prezintă afecţiunile ce pot fi ameliorate prin cura balneară, de la boli cardiovasculare, reumatologice şi neurologice, până la afecţiuni dermatologice, metabolice, respiratorii, digestive, endocrine, ginecologice, urologice şi ortopedo-traumatice,

    Cele 12 ghiduri conţin informaţii structurate despre curele balneare disponibile, factorii naturali utilizaţi şi bazele de tratament autorizate. Ghidurile vor fi distribuite, prin intermediul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), către medicii de familie şi alţi specialişti, pentru a sprijini o mai bună orientare a pacienţilor către serviciile de  reabilitare medicală.

    Proiectul  ministerului vrea să atragă şi pacienţi şi turişti din Uniurea Europeană în bazele de tratament autorizate de Ministerul Sănătăţii, prin aplicarea Directivei UE nr. 24/2011 privind decontarea serviciilor medicale transfrontaliere. Ghidurile vor fi traduse, în perioada următoare, în trei limbi de circulaţie internaţională şi transmise Punctului Naţional de Contact, pentru a facilita informarea la nivel european.

    Ghidurile publicare de minister vor fi utilizare şi în cadrul acţiunilor de promovare, precum târgul Les Thermalies din Franţa, singurul eveniment internaţional dedicat turismului balnear la care România participă cu stand naţional.

    România se numără printre ţările europene cu cea mai mare diversitate a resurselor balneare naturale. Potrivit Consiliului Mondial pentru Călătorii şi Turism (aprilie 2006), România deţine peste 1.300 de resurse de ape minerale, reprezentând aproximativ o treime din totalul european. Tradiţia balneară a ţării are rădăcini adânci, datând încă din epoca romană, când apele tămăduitoare erau folosite pentru sănătate şi regenerare.

  • Finanţare de serie B în valoare de 23 de mil. de dolari pentru Digitail, start-up-ul de tehnologie veterinară fondat la Iaşi de Sebastian Gabor şi Ruxandra Pui

    Digitail, start-up-ul fondat la Iaşi în 2018 care a dezvoltat o platformă software all-in-one de management al cabinetelor veterinare bazată pe inteligenţă artificială, a luat o nouă finanţare, tip serie B, în valoare de 23 de milioane de dolari. Runda a fost condusă de fondul de investiţii american Five Elms Capital, cu participarea investitorilor existenţi, inclusiv Atomico, Partech şi Gradient.

    Cu nouă finanţare atrasă, investiţiile totale în proiectul Digitail au ajuns la peste 37 de milioane de dolari. Fondurile vor fi folosite pentru a accelera expansiunea Digitail în industria veterinară şi pentru a avansa capabilităţile de inteligenţă artificială ale platformei, atât pentru medici, cât şi pentru proprietarii de animale de companie.

    Fondat în 2018 de Sebastian Gabor şi Ruxandra Pui, start-up-ul a fost construit pe convingerea că echipele veterinare au nevoie de instrumente moderne, conectate, care să le uşureze sarcinile administrative şi să permită o îngrijire mai inteligentă a animalelor.

    „Profesioniştii din domeniul veterinar sunt coloana vertebrală a îngrijirii animalelor de companie, însă au fost mult timp deserviţi de instrumente deconectate şi învechite,” a declarat Sebastian Gabor, cofondator şi CEO al Digitail. „Scopul nostru este de a construi cel mai cuprinzător sistem de operare nativ AI care să alimenteze întreaga clinică, ajutând echipele veterinare să petreacă mai puţin timp în spatele ecranelor, să consulte mai mulţi pacienţi şi să ajungă acasă la timp.”

    În ultimele 12 luni, Digitail şi-a dublat baza de clienţi, platforma ajungând să fie folosită de 10.000 de profesionişti veterinari şi 3 milioane de proprietari de animale de companie din clinici independente, reţele de cabinete şi unităţi mobile.

    Platforma Digitail, bazată pe cloud şi nativă AI, unifică programările, fişele medicale, facturarea, comunicarea cu clienţii şi managementul stocurilor. Soluţia include peste 15 fluxuri de lucru bazate pe AI, cum ar fi dictarea inteligentă pentru fişele medicale şi rezumate automate ale înregistrărilor, despre care compania susţine că economisesc clinicilor peste 50 de ore de muncă administrativă pe lună.

    „Încă de la primele conversaţii cu echipa Digitail, a fost clar că împărtăşim convingerea că un software excelent ar trebui să sprijine oamenii, nu să le creeze mai mult de lucru. Tehnologia Digitail face exact acest lucru,” a declarat Reed Edwards, director al Five Elms Capital. Fondul american de investiţii are în administrare active de peste 3 miliarde de dolari şi o echipă de peste 80 de profesionişti. În total, Five Elms Capital a investit în peste 70 de platforme software la nivel mondial.

  • Cum reuşesc investitorii japonezi să ţină în viaţă ecosistemul de startup-uri din Europa? „La acea vreme nu exista capital japonez în Europa”

    Cantităţi uriaşe de capital curg din Japonia către startup-urile europene de tehnologie, întrucât investitorii preferă un ecosistem antreprenorial mai matur, contribuind la scalarea accelerată a sectorului european de deep tech, notează Bloomberg.

    Deşi ecosistemul european de startup-uri şi capital de risc a funcţionat mult timp în umbra Silicon Valley, a devenit un teren fertil pentru corporaţiile japoneze, a căror piaţă internă este mai puţin dezvoltată.

    Investitori japonezi sau fonduri de capital de risc cu investitori japonezi (limited partners) au participat la runde de finanţare europene în valoare de peste 33 miliarde de euro din 2019, anul în care a intrat în vigoare acordul comercial UE–Japonia, potrivit cercetărilor fondului NordicNinja şi ale platformei Dealroom.

    În cei cinci ani anteriori acordului, investiţiile totalizau 5,3 miliarde de euro.

    „La acea vreme, nu exista capital japonez în Europa, în afară de SoftBank”, a declarat pentru CNBC Tomosaku Sohara, cofondator şi managing partner al NordicNinja. NordicNinja, care administrează active de 250 milioane euro, este un joint venture între JBIC IG Partners din Japonia şi firma de private equity BaltCap.

    Sohara a menţionat că achiziţia producătorului finlandez de jocuri Supercell de către SoftBank a revitalizat ecosistemul de startup-uri din Finlanda.

    Astăzi, grupuri precum Mitsubishi, Sanden, Yamato Holdings şi Marunouchi Innovation Partners investesc direct în tehnologia europeană, iar fonduri cu legături japoneze, precum NordicNinja, Byfounders şi Woven Capital (Toyota), finanţează startup-uri pe continent.

    Potrivit raportului, Europa are de peste două ori mai multe startup-uri finanţate de VC pe cap de locuitor decât Japonia şi de 4,3 ori mai mulţi unicorni.

    Interesul Japoniei pentru investiţii exista deja, spune Sohara. În anii 2000, multinaţionalele nipone au mers în SUA pentru a înfiinţa divizii de venture capital, în căutarea oportunităţilor din perioada în care giganţii tehnologiei abia se conturau.

    „Nimeni nu voia să se uite la Europa atunci. După câţiva ani, au realizat că poate cultura americană e foarte diferită de cea japoneză şi au început să se orienteze către Europa”, spune Sohara.

    Profilul fondatorilor europeni, mulţi cu experienţă în corporaţii mari, era mai apropiat de cel japonez, spre deosebire de tinerii antreprenori din SUA, proveniţi din Stanford sau medii academice.

  • Când toată lumea plăteşte salarii generoase pentru bancheri veterani care să gestioneze averi de miliarde, un start-up spune „nu, mulţumesc” şi oferă o soluţie care nu exista până acum

    India trece printr-un boom al averilor şi al serviciilor de private banking, însă oferta de bancheri cu experienţă capabili să gestioneze relaţiile cu clienţii ultra-bogaţi rămâne limitată. În acest context, Dezerv, un start-up digital de wealth management din Mumbai, propune o abordare diferită: recrutează absolvenţi proaspăt ieşiţi de pe băncile facultăţii şi îi pregăteşte cu ajutorul inteligenţei artificiale, scrie Bloomberg.

    „Majoritatea competiţiei cheltuie sume uriaşe pentru a angaja relationship managers cu experienţă, ceea ce este costisitor. Noi construim competenţele intern, folosind tehnologie”, spune Sandeep Jethwani, cofondator Dezerv. Compania are în prezent aproximativ 170 de relationship managers, cei mai mulţi cu background în industria bancară tradiţională.

    Susţinut de Premji Invest, family office-ul miliardarului tech Azim Premji, Dezerv intenţionează să angajeze în jur de 120 de noi relationship managers până la finalul lui 2026. Majoritatea vor fi tineri absolvenţi care vor trece printr-un program intensiv de pregătire de trei până la şase luni bazat pe AI, înainte de a putea lucra direct cu clienţii.

    Compania a fost fondată de Sandeep Jethwani, Sahil Contractor şi Vaibhav Porwal, foşti bancheri la 360 One WAM Ltd. Recent, Dezerv a atras 40 milioane dolari în runda de finanţare Series C, condusă de Premji Invest şi Accel, evaluând start-up-ul la aproximativ 300 milioane dolari, potrivit datelor Tracxn.

    Dezerv administrează deja aproximativ 1,7 miliarde dolari în active şi lucrează cu clienţi care au minimum 5 milioane rupii (circa 56.000 dolari) pentru a deschide un cont. Totuşi, platforma sa digitală numără deja peste 600.000 de utilizatori activi care îşi monitorizează investiţiile în acţiuni, obligaţiuni, depozite bancare şi fonduri de pensii. Aceste date sunt folosite pentru antrenarea modelului AI intern.

    Creşterea apetitului investitorilor pentru instrumente precum ChatGPT sau Perplexity arată nevoia urgentă de integrare a AI în procesele de analiză financiară şi consultanţă. „Ideea este să transformăm know-how-ul nostru investiţional într-un motor AI care poate scala expertiza”, explică Jethwani. În prezent, Dezerv are peste 110 specialişti în tehnologie şi design, alături de o echipă de 35 de experţi în investiţii care lucrează la dezvoltarea acestei platforme.

    Pe fundalul unei competiţii intense pentru talente, în care salariile relationship managerilor experimentaţi cresc la niveluri record, strategia lui Dezerv reprezintă o posibilă direcţie pentru întreaga industrie: formarea in-house a unei noi generaţii de private bankers digital-nativi, în locul achiziţiei scumpe a unor profesionişti cu vechime.

     

     

  • Cele mai spectaculoase Târguri de Crăciun din România 2025: Calendar şi destinaţii

    În fiecare iarnă, România se transformă într-un tărâm de basm luminat de mii de beculeţe. Între jumătatea lunii noiembrie şi începutul lui ianuarie, oraşele din ţară prind viaţă sub miros de vin fiert, colinde şi decoraţiuni strălucitoare.

    Târgurile de Crăciun oferă o experienţă magică pentru toate vârstele.

    Târgul de Crăciun din Bucureşti 2025 – Piaţa Constituţiei

    – Perioadă: 29 noiembrie – 28 decembrie 2025 (Piaţa Constituţiei)

    Piaţa Constituţiei din Bucureşti se transformă într-un tărâm de poveste în preajma Crăciunului, luminată de mii de beculeţe şi dominată de un brad uriaş.

    Atmosfera este completată de spectacole de colinde, concerte de weekend şi de un brad uriaş de 30 de metri, decorat cu mii de luminiţe.

    Târgul este cel mai mare din România, organizat de Primăria Capitalei, iar intrarea este liberă.

    Programul de vizitare este între 12:00 şi 22:00 în timpul săptămânii şi 10:00 – 22:00 în weekend, oferind o experienţă festivă pentru toate vârstele.

    Târgul atrage anual peste un milion de vizitatori care se bucură de cozonaci, vin fiert cu scorţişoară şi delicii tradiţionale pregătite de comercianţi din toată ţara.

    Târgul de Crăciun din Bucureşti 2025 – West Side Christmas Market din Drumul Taberei

    – Perioadă: 28 noiembrie – 27 decembrie 2025

    Vizitatorii se pot bucura de o roată panoramică de 38 de metri, un patinoar de 660 mp, carusel, trenuleţ pentru copii şi peste 60 de căsuţe cu delicii tradiţionale şi cadouri artizanale.

    Casa lui Moş Crăciun îi aşteaptă zilnic pe cei mici cu ateliere creative şi scrisori pentru Moşul, iar seara târgul prinde viaţă cu concerte live şi lumini colorate.

    Târgul de Crăciun din Sibiu 2025

    – Perioadă: 14 noiembrie 2025 – 4 ianuarie 2026

    Târgul de Crăciun din Sibiu, recunoscut internaţional pentru farmecul său, transformă Piaţa Mare într-o adevărată scenă de poveste.

    Seara, luminile şi colindele oferă un spectacol feeric, iar zăpada care cade adesea peste Sibiu completează perfect tabloul de iarnă.

    Vizitatorii se pot bucura de produse artizanale, preparate locale şi un patinoar, unde pot patina în timp ce ascultă concerte de Crăciun.

    Târgul de Crăciun din Cluj-Napoca 2025

    – Perioadă: 21 noiembrie 2025 – 1 ianuarie 2026

    Cluj-Napoca străluceşte iarna prin Târgul de Crăciun din Piaţa Unirii, un eveniment care aduce magia sărbătorilor în inima Transilvaniei.

    Târgul impresionează prin decorul spectaculos, atmosfera caldă şi modul în care reuşeşte să-i facă pe vizitatori să simtă spiritul autentic al Crăciunului.

    Şi în 2025, organizatorii promit o experienţă plină de lumină, muzică şi bucurie pentru toate vârstele.

    Târgul de Crăciun din Oradea 2025

    – Perioadă: 28 noiembrie – 26 decembrie 2025

    Târgul de Crăciun din Oradea a devenit, în ultimii ani, unul dintre cele mai îndrăgite din România.

    Amenajat în Piaţa Unirii, printre clădirile Art Nouveau luminate şi decorate cu proiecţii tematice, târgul oferă o atmosferă de basm în inima oraşului.

    Vizitatorii se pot bucura zilnic de tradiţii locale, concerte live, suveniruri hand-made şi preparate culinare inspirate din bucătăriile românească şi maghiară.

    Târgul de Crăciun din Timişoara 2025

    – Perioadă: 23 noiembrie 2025 – 7 ianuarie 2026

    În fiecare iarnă, Piaţa Victoriei din Timişoara devine centrul sărbătorilor din vestul ţării. Mii de luminiţe şi decoraţiuni transformă oraşul într-un loc perfect pentru fotografii de Crăciun.

    Târgul adună meşteşugari locali, artişti, ateliere pentru copii şi preparate tradiţionale, oferind o atmosferă caldă şi plină de voie bună.

    Târgul de Crăciun din Braşov 2025

    – Perioadă: 30 noiembrie 2025 – 11 ianuarie 2026

    Târgul de Crăciun din Braşov, amplasat în Piaţa Sfatului, în vecinătatea Bisericii Negre, oferă o atmosferă de basm.

    Centrul oraşului este acoperit de mii de luminiţe şi decoraţiuni, creând unul dintre cele mai frumoase cadre de sărbătoare din România.

    Vizitatorii pot descoperi produse artizanale, mâncăruri tradiţionale şi băuturi calde, într-o atmosferă plină de bucurie, colinde şi spirit de Crăciun.

    Târgul de Crăciun din Craiova 2025

    – Perioadă: 14 noiembrie 2025 – 4 ianuarie 2026

    Evenimentul din centrul oraşului include patru zone tematice spectaculoase – Frumoasa şi Bestia, Satul lui Moş Crăciun, Crăciunul Românesc Tradiţional şi Crăciunul Galactic – fiecare cu decoruri şi activităţi dedicate.

    Vizitatorii se pot bucura de sania zburătoare a lui Moş Crăciun, o roată panoramică uriaşă, un patinoar impresionant şi preparate culinare din întreaga lume.

    Recunoscut la nivel internaţional, târgul din Craiova este considerat unul dintre cele mai mari şi spectaculoase din Europa, fiind o destinaţie de neratat pentru sărbătorile de iarnă.

    Târgul de Crăciun din Iaşi

    – Perioadă: 30 noiembrie 2025 – 5 ianuarie 2026

    Târgul de Crăciun din Iaşi se va desfăşura pe axa Bulevardul Ştefan cel Mare – Piaţa Unirii – Strada Lăpuşneanu, transformând oraşul într-un tărâm de sărbătoare.

    Printre atracţiile principale se numără Căsuţa lui Moş Crăciun, patinoarele, zonele dedicate meşteşugarilor şi artizanilor şi zeci de căsuţe cu delicii tradiţionale, vin fiert şi decoraţiuni de iarnă.

    Serile sunt animate de concerte, spectacole şi proiecţii luminoase care colorează centrul oraşului.

    Iaşiul îmbină tradiţia şi atmosfera culturală într-o experienţă de Crăciun unică, perfectă pentru întreaga familie.

  • Fostul preşedinte francez Nicolas Sarkozy a fost eliberat după nici 3 săptămâni, după ce fusese condamnat la 5 ani de închisoare. El a fost achitat de toate celelalte acuzaţii, inclusiv de corupţie şi primirea de fonduri ilegale pentru campanie

    O curte de apel din Paris a decis să-l elibereze pe fostul preşedinte francez Nicolas Sarkozy din închisoare şi să-l plaseze sub control judiciar, relatează France 24. 

    Sarkozy urmează să fie eliberat mai târziu în cursul zilei de luni, la mai puţin de trei săptămâni după ce a început să execute o pedeapsă de cinci ani de închisoare pentru complot criminal într-un caz privind finanţarea campaniei sale electorale din 2007 cu fonduri provenite din Libia.

    El a fost achitat de toate celelalte acuzaţii, inclusiv de corupţie şi primirea de fonduri ilegale pentru campanie.

    Pedeapsa cu închisoarea a fost pusă în aplicare imediat din cauza „gravitaţii extraordinare” a infracţiunii, a declarat judecătoarea Nathalie Gavarino în faţa instanţei.

    Curtea a anunţat, de asemenea, că Sarkozy are interdicţie de a părăsi teritoriul Franţei.

    Un proces de apel urmează să aibă loc ulterior.

     

  • Trump îi graţiază pe Giuliani şi pe alţi oficiali implicaţi în campania de anulare a alegerilor

    Preşedintele Donald Trump i-a graţiat pe fostul său avocat Rudy Giuliani, pe fostul său şef de cabinet Mark Meadows şi pe alţii oficiali acuzaţi că au susţinut eforturile republicanului de a anula alegerile din 2020, a declarat un reprezentant al Departamentului de Justiţie, potrivit AP.

    Ed Martin, avocatul guvernului specializat în graţieri, a postat pe reţelele de socializare o proclamaţie semnată a graţierii „integrale, complete şi necondiţionate”, care îi numeşte şi pe avocaţii conservatori Sidney Powell şi John Eastman.

    Graţierile prezidenţiale se aplică numai infracţiunilor federale, iar niciunul dintre aliaţii lui Trump nu a fost acuzat în cazuri federale legate de alegerile din 2020. Dar această mişcare subliniază eforturile continue ale preşedintelui Donald Trump de a rescrie istoria alegerilor pe care le-a pierdut în faţa democratului Joe Biden. Aceasta urmează graţierilor ample acordate sutelor de susţinători ai lui Trump acuzaţi în revolta de la Capitoliul SUA din 6 ianuarie 2021, inclusiv celor condamnaţi pentru atacarea forţelor de ordine.

    Casa Albă nu a oferit comentarii.

  • Cum arată harta proiectelor din PNRR, în valoare totală de 21 mld. euro? Sunt peste 24.000 de proiecte, un „pom de Crăciun cu multe globuleţe”

    Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene a creat o platformă interactivă cu situaţia proiectelor din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), la patru ani de la debutul programului de bani europeni. Dragoş Pîslaru, ministrul de resort, a prezentat săptămâna trecută la conferinţa organizată de Confederaţia Concordia cum arată această platformă.

    Săptămâna aceasta urmează să fie accesibilă şi publicului, după cum a anunţat ministrul.

    „Sunt 21,4 miliarde de euro pe versiunea revizuită, din care 13,5 mld. euro granturi, diferenţa vine din împrumuturi. Sunt 24.000 de proiecte, este un pom de Crăciun cu multe globuleţe, nu mai putem să schimbăm lucrurile pe parcurs. Sunt nişte lecţii învăţate pentru viitor. Lucrurile ţin de încredere şi de percepţie, lumea trebuie să ştie ce facem cu aceste fonduri europene”, a spus Dragoş Pîslaru.

    În vara lui 2026, investiţiile trebuie să fie gata, astfel că beneficiarilor care au depus proiectele le mai rămân circa 10 luni pentru implementare.

    Câteva cifre din prezentarea platformei:

    21,4 mld. euro este alocarea totală din PNRR pentru România

    8,8 mld. euro sunt plăţile către beneficiari până în prezent

    10,7 mld. euro a încasat România de la Uniunea Europeană

    Aproape 5.000 de beneficiari au peste 24.000 de proiecte pentru bani din PNRR

    16 componente principale de investiţii: managementul apei; păduri şi protecţia biodiversităţii; managementul deşeurilor; transport sustenabil; valul renovării; energie; transformare digitală; reforma fiscală şi reforma sistemului de pensii; suport pentru sectorul privat, cercetare, dezvoltare şi inovare; fondul local; turism şi cultură; sănătate; reforme sociale; bună guvernanţă ; educaţie; RePowerEU

    CNAIR – Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere, conduce topul beneficiarilor raportat la plăţi, cu 1,7 mld. euro. Pe locul doi este CFR, cu 1,1 mld. euro

    Bucureşti, Timiş, Iaşi, Cluj şi Constanţa sunt judeţele cu cele mai mari proiecte

    Pentru componenta de transport sunt alocate 5,4 mld. euro, un sfert din totalul de bani europeni din PNRR. Până acum s-a executat jumătate. Sunt patru investiţii incluse în această componentă

  • Cum a reuşit un tânăr absolvent de Matematică-Informatică să transforme pasiunea lui pentru maşinile vechi într-un mic business: Tudor Oprea readuce la viaţă maşina românilor şi visează la un muzeu auto propriu

    Prima maşină a lui Tudor Oprea, un tânăr absolvent de Matematică-Informatică şi un mare pasionat de maşini, a fost o Dacia roşie, fabricată în 1997. A fost dragoste la prima vedere, iar imediat după noua lui achiziţie, a decis să facă din pasiunea lui pentru maşinile vechi un mic proiect antreprenorial.

    Aşa a luat naştere Dacia Roşie, un proiect prin care el recondiţionează maşini vechi cu emblema Dacia. Până acum, Tudor a readus la viaţă circa 50 de modele Dacia produse până la începutul anilor 2000.

    „Este un proiect de suflet. Nu am plecat cu gândul de a dezvolta o afacere, ci de a face ceva ce în viitor va rămâne şi va avea o valoare mai mare decât acum. Totul a început în februarie 2019. Eram cu cel mai bun prieten al meu din copilărie, iar tatăl lui m-a întrebat dacă nu cunosc pe cineva care ar vrea să cumpere o Dacie. Am văzut şi eu acea maşină şi m-am gândit că mi-ar plăcea să fie a mea. Aveam acei bani strânşi, circa 500 de euro. A fost prima mea maşină, o Dacia roşie fabricată în 1997”, a povestit el.

    Primul pas în dezvoltarea proiectului Dacia Roşie a fost construcţia unui garaj, pe un teren aflat la marginea Bucureştiului pe care l-a cumpărat tatăl său. În acel garaj, îşi aminteşte el, încăpeau patru maşini, astfel că, pe măsură ce a mai cumpărat maşini, a fost nevoie de un al doilea spaţiu.

    Toate economiile sale şi toţi banii pe care i-a câştigat din orele de informatică, pe care le predă la o şcoală din Bucureşti, au mers către acest proiect. În cele două garaje, Tudor Oprea a investit undeva la 10.000-15.000 de euro.

    „Primul pas este să găsim maşina. De fiecare dată am căutat ca orice maşină pe care o luăm să fie cât mai specială prin povestea ei, a vechiului proprietar sau prin dotări. Am avut o Dacie sport, o Dacie 1301, care a fost maşina prim-ministrului României până în 1980”, povesteşte el.

    Maşinile Dacia sunt luate atât de la colecţionari, cât şi de la primii proprietari sau de la persoane publice care au aflat despre proiectul Dacia Roşie prin intermediul reţelelor sociale. După ce maşina ajunge în garaj, îi este evaluată starea, iar în unele cazuri se ajunge chiar până la reconstrucţia integrală.

    În medie, afirmă Tudor Oprea, o restaurare poate ajunge la 10.000 de euro.

    Garajul construit de el şi tatăl său găzduieşte astăzi modele emblematice, cum ar fi Dacia 1100, fabricată din ”68 până în ”72, Dacia 1300, fabricată între 1969 şi până în 1984, dar şi modele Dacia 1310, Dacia CN sau Dacia sport.

    Maşinile care capătă o nouă viaţă cu ajutorul lui Tudor Oprea ajung la oameni prin evenimente de profil, dar şi prin prezenţa lor la nunţi, în baza unui contract de închiriere.

    „Anul trecut am participat la peste 20 de evenimente în ţară. Mai avem partea de închirieri, prin care maşinile ajung la nunţi sau la diverse filmări.” Pentru o nuntă care are loc în Bucureşti, menţionează fondatorul, preţul închirierii unei maşini este cuprins între 500 de lei şi 1.000 de lei.

    În următorii ani, el îşi doreşte să transforme proiectul Dacia Roşie într-un muzeu, care să găzduiască toate maşinile Dacia readuse la viaţă. Obiectivul său este ca acest proiect să reuşească să se susţină singur prin intermediul muzeului şi prin închirieri.