BusinessMagazin

Blog

  • Un paradis tropical a devenit o zonă părăsită căutată doar de amatorii de senzaţii tari

    Montserrat este o insulă muntoasă din Caraibe şi un teritoriu britanic de peste mări. Plymouth a fost capitala până în 1995, când o erupţie vulcanică devastatoare a afectat întreaga insulă şi a provocat o evacuare în masă. Iniţial locuitorii s-au întors în oraş. O a doua erupţie, produsă doi ani mai târziu, a distrus o mare parte din oraş şi a reprezentant sfârşitul comunităţii.

    Vulcanul Soufrière Hills a erupt în iulie 1995, trimiţând valuri de căldură şi cenuşă pe o mare parte a insulei. Vulcanologii avertizaseră de ani de zile cu privire la posibilitatea apariţiei unei erupţii devastatoare. Experţii atrăgeau atenţia în special asupra pericolului privind capitala, care se afla la mai puţin de şase kilometri distanţă de vulcan.

    Soufrière Hills a erupt timp de săptămâni. La sfârşitul verii din acel an o explozie uriaşă a provocat acoperirea oraşului Plymouth cu un strat gros de cenuşă şi a înnegrit cerul aproape complet. Până în decembrie, 4.000 de oameni, întreaga populaţie a oraşului Plymouth, au fost evacuaţi. Unii s-au întors câteva luni mai târziu şi au stat acolo până în iunie 1997, când o altă erupţie masivă a ucis 19 persoane şi a distrus clădiri şi aeroportul insulei.

    Acest eveniment a fost decisiv pentru soarta oraşului Plymouth. Oraşul nu şi-a mai revenit niciodată de atunci, fiind îngropat sub 1,4 metri de cenuşă. De altfel, zona a primit porecla de „Pompeiul Caraibelor”.

    Plymouth se află şi în prezent sub un munte de praf şi cenuşă. Oraşul este nelocuit, iar fostul paradis tropical, inclusiv o întinsă regiune din jur, este complet abandonat. Turiştii care căutau vacanţe exotice au dispărut deoarece o mare parte din insulă nu mai poate fi vizitată. Totuşi în zonă au apărut alţi turişti, potrivit Express. Este vorba despre cei care practică aşa numitul dark tourism şi merg în zona devastată de erupţie în căutarea de senzaţii tari.

    În trecut, mulţi irlandezi au emigrat în Caraibe, iar Montserrat a fost destinaţia favorită. De altfel, alături de Labrador şi Newfoundland din Canada, este singurul loc din afara Irlandei unde Ziua Sfântului Patrick este sărbătoare legală.

  • România pe ultimele locuri în clasamentul UE atunci când vine vorba consumul de legume şi fructe, activitate fizică şi obiceiul ridicat al tinerilor de a fuma. Ioana, 21 de ani: „Nu prea am timp întotdeauna să îmi gătesc sănătos, ajung târziu acasă după facultate şi mai şi lucrez”

    România stă mai rău decât majoritatea ţărilor din UE la mulţi factori de risc care afectează sănătatea oamenilor. Când vine vorba de mişcare, mâncare, alcool sau fumat, suntem constant sub media UE. Iar asta nu e o problemă care afectează doar unele categorii de vârstă, ci inclusiv generaţia Z.

    Într-un raport realizat de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD), în colaborare cu Observatorul European pentru Sisteme şi Politici de Sănătate şi Comisia Europeană, pe populaţia din România, dar şi a altor ţări europene, datele ne arată niveluri îngrijorătoare ale fumatului în rândul adolescenţilor, un consum scăzut de fructe şi legume, dar şi rate ridicate de supraponderalitate şi sedentarism, comparativ cu celelalte ţări ale UE.

    Acelaşi studiu menţionează că doar 15% dintre tineri fac sport cel puţin o oră pe zi, într-o proporţie similară cu media UE, dar nu toţi tinerii îndeplinesc recomandările OMS de a practica activitate fizică în fiecare zi. În anul 2022, 12% dintre persoanele adulte cu un nivel scăzut de educaţie aveau o probabilitate de două ori mai mare de a fi obezi faţă de 6% dintre persoanele cu studii superioare.

    Totodată, în România în 2024, potrivit Ministerului Sănătăţii, au fost introduse măsuri care interzic comercializarea alimentelor cu conţinut mare de zaharuri  (peste 15 grame zaharuri la 100 grame de produs) şi a băuturilor răcoritoare în şcoli şi în apropierea acestora, pentru a încuraja o alimentaţie mai sănătoasă în rândul tinerilor.

    „Faţă de părinţii mei am mult mai mare grijă la ce mănânc, dar uneori tot nu e suficient. Nu prea am timp întotdeauna să îmi gătesc sănătos, ajung târziu acasă după facultate şi mai şi lucrez. Uit adesea să mănânc fructe, în general în drum spre muncă dacă apuc îmi iau un fruct cu mine în geantă. În weekend totuşi mai reuşesc să îmi fac suc de mere acasă sau să le mănânc cu iaurt grecesc” spune Ioana, tânără în vârstă de 23 de ani.

    Activitatea fizică este în unele situaţii neglijată de tineri mai mult din cauza costurilor, dar şi a lipsei de timp, tinerii având un program încărcat la facultate sau la muncă.

    „Pentru mine sportul e destul de important, deşi mi se pare că preţurile sunt destul de ridicate fiind student. Un abonament lunar e în jur de 200 lei sau chiar mai mult. Pe mine personal, mă deconectează şi mă ajută să mă relaxez. Unii colegi care şi lucrează îmi povestesc că nu au fizic timp să meargă seara după o zi plină la sală. La facultate oricum sportul nu se ia în serios, iar la unele facultăţi nici nu există în program din ce am auzit”, povesteşte Mircea, tânăr în vârstă de 21 de ani.

    Pentru Ioana, mersul la sală e nelipsit din program, dar compensează alte vicii de ale sale şi anume mâncatul alimentelor cu un conţinut bogat în zahăr.

    „Merg la sală de vreo patru ori pe săptămână şi stau cam o oră. Totuşi, am şi un obicei destul de nesănătos, îmi e greu să nu mănânc ceva dulce pe zi, asta însemnând chiar şi o bomboană. E un obicei cu care mă confrunt de când sunt mică pentru că de multe ori în pauze la şcoală mâncam chestii dulci cu prietenii mei de la şcoală, pentru că aveam un magazin foarte aproape de curtea şcolii, şi a devenit în timp un obicei nesănătos. Magazinele erau poziţionate foarte strategic pe lângă şcoală”, spune Maria, tânără în vârstă de 20 de ani.

    Schimbarea nu ţine doar de alegeri individuale ale fiecăruia, ci şi de soluţiile din sectorul educaţiei şi acces real la opţiuni sănătoase pentru tineri. Generaţiei Z îşi doreşte alternative mai echilibrate şi să fie susţinuţi de sistem.

  • Donald Trump deschide şampania: Economia americană a crescut cu peste 4%, sfidând orice prognoză a analiştilor

    Economia SUA a crescut într-un ritm anualizat de 4,3% în trimestrul al treilea, potrivit datelor oficiale publicate marţi, un rezultat care a depăşit cu mult aşteptările economiştilor şi a fost semnificativ peste nivelurile din trimestrele anterioare, notează FT.

    Creşterea PIB-ului, susţinută de cheltuieli legate de sănătate şi inteligenţă artificială, se compară cu estimarea de 3,2% anticipată de economiştii chestionaţi de Bloomberg.

    Datele furnizate de Biroul de Analiză Economică (Bureau of Economic Analysis), a căror publicare a fost întârziată de recenta închidere a guvernului, arată creşteri ale cheltuielilor de consum şi guvernamentale, precum şi ale exporturilor, în timp ce investiţiile companiilor au încetinit, iar importurile au scăzut.

    Raportul apare după ce datele privind PIB-ul din primele două trimestre au fost distorsionate de fluctuaţii comerciale majore.

    „Creşterea puternică a PIB-ului în trimestrul al treilea a fost favorizată de majorarea cheltuielilor pentru apărare şi de o contribuţie semnificativă a comerţului net, pe fondul scăderii importurilor, însă indicatorii de bază sunt compatibili cu o expansiune solidă”, a declarat Michael Pearce, economist-şef pentru SUA la Oxford Economics.

    Cea mai mare economie din lume s-a contractat cu 0,5% într-un ritm anualizat în primul trimestru, pe fondul grabei companiilor de a cumpăra bunuri din import înainte de intrarea în vigoare a tarifelor extinse impuse de Donald Trump, după care a crescut cu 3,8% în trimestrul al doilea, pe măsură ce importurile au scăzut.

  • ANAF a început acţiunile de recuperare a datoriilor companiei Gabriel Resources Limited

    ANAF a anunţat ce măsuri a luat prin intermediul unui comunicat de presă.

    „În vederea recuperãrii acestor creanţe au fost demarate mãsurile de executare silitã prevãzute de legislaţia în vigoare, constând în executarea silitã a acţiunilor deţinute de Gabriel Resources Limited la SC Roşia Montanã Gold Corporation SA. Pentru menţinerea valorii acţiunilor deţinute şi pentru conservarea patrimoniului SC Roşia Montanã Gold Corporation SA, ANAF va manifesta un rol activ. În acest sens, în situaţia în care vor fi identificate transferuri de bunuri, se va proceda la verificarea oportunitãţii şi legalitãţii acestor tranzacţii. ANAF reafirmã faptul cã apãrarea tuturor intereselor statului român şi asigurarea unui mediu economic loial şi echitabil reprezintã o prioritate”, a transmis ANAF.

    Judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au decis definitiv, în noiembrie, ca acţiunile companiei Gabriel Resources să fie puse sub sechestru asigurator. Decizia a fost luată astfel încât statul român să poată recupera cele aproape 10 milioane de dolari pe care i-a cheltuit în procesul arbitral de la Washington, pierdut de compania canadiană.

    Litigiul cu ANAF pe plan naţional vine după ce România a câştigat, la Tribunalul de Arbitraj din Washington, pe 8 martie 2024, procesul intentat de Gabriel Resources Ltd., după ce compania care deţinea pachetul majoritar de acţiuni, de 80,6858%, la compania Roşia Montană Gold Corporation (RMGC) s-a considerat prejudiciată de statul român prin refuzul de a autoriza proiectul minier.

    Tribunalul de la Centrul Internaţional de Reglementare a Disputelor privind Investiţiile de pe lângă Banca Mondială (ICSID) de la Washington este entitatea care a fost chemată să arbitreze diferendul de miliarde de dolari dintre canadienii de la Gabriel Resources, acţionarul majoritar al Roşia Montană Gold Corporation (RMGC), care dezvolta proiectul minier aurifer cu acelaşi nume din Munţii Apuseni, şi statul român.

    Decizia tribunalului arbitral de la Washington, pronunţată pe 8 martie 2024, a respins pretenţiile de despăgubiri ale Gabriel Resources, care solicitase miliarde de dolari pentru blocarea proiectului minier. Tribunalul a obligat compania să plătească statului român costurile procedurii de arbitraj, însumând 1.437.574,01 USD şi 1.154.774,34 EUR, precum şi 30.284.053,32 RON şi 928.641,70 USD. Aceste costuri includ şi dobânzi.

    În iulie 2024, oficailii ICSID au decis să suspede provizoriu executarea hotărârii prin care Gabriel Resources, acţionarul majoritar al Roşia Montană Gold Corporation (RMGC), a pierdut procesul intentat României, iar pe 25 aprilie 2025 această măsură a încetat. Procedura de arbitraj a fost iniţiată de Gabriel Resources pe 21 iulie 2015 şi declarată închisă de tribunal pe 14 septembrie 2023, arată înregistrările oficiale.

    Conform calculelor invocate, Gabriel Resources ar fi suferit o pagubă de 3,286 miliarde de dolari, care, cu dobânzi, ar fi ajuns la 4,377 miliarde de dolari, la momentul 30 iunie 2017.

    Într-un document ulterior, canadienii au transmis ICSID că ar accepta şi aproximativ un sfert din despăgubirile cerute iniţial, mai exact doar cu recuperarea investiţiilor sale efective, estimate la 760 milioane dolari, plus dobânzi.

  • Consiliul Concurenţei anunţă ce angajamente şi-a luat grupul german Schwarz pentru a prelua La Cocoş: continuarea modelului de afaceri cu preţuri accesibile, a politicii de expansiune şi condiţii clare pentru delistarea unui furnizor

    Grupul german Schwarz, care operează în România magazinele Kaufland şi Lidl, s-a angajat să continue modelul de afaceri al reţelei La Cocoş, pe care a preluat-o recent, să continue politica de expansiune, să protejeze furnizorii exclusivi ai lanţului de magazine şi să nu achiziţioneze retaileri mai mici, cu afaceri sub 4 milioane de euro, în zonele în care are o cotă de piaţă mai mare de 40%, potrivit unui document publicat de Consiliul Concurenţei.

    Autoritatea de concurenţă a pus în dezbatere publică angajamentele propuse de Project Brazil Beta GmbH (grupul Schwarz) pentru a înlătura îngrijorările concurenţiale identificate pe piaţa comercializării cu amănuntul de produse alimentare şi nealimentare de consum, în contextul preluării Supermarket La Cocoş SA.

    Astfel, grupul Schwarz se angajează să continue actualul model de afaceri al reţelei La Cocoş, care să ofere clienţilor produse la preţuri reduse şi competitive pe pieţele locale în care este prezent, prin plafonarea marjei brute la un nivel mediu al perioadei, precum şi prin continuarea politicii de expansiune, cu menţinerea formatului de business şi a independenţei operaţionale şi comerciale.

    Nivelul marjei brute va fi stabilit astfel încât să asigure o profitabilitate minimă, iar orice modificare a acesteia se va putea implementa doar în situaţii obiective, după aprobarea autorităţii de concurenţă, având în vedere că o majorare a acesteia poate conduce la creşterea preţurilor.

    De asemenea, Schwarz se angajează să nu achiziţioneze magazine (retaileri) mai mici şi să informeze Consiliului Concurenţei cu privire la achiziţia sau închirierea de spaţii comerciale şi la planurile de deschidere a magazinelor în aceste spaţii.

    În acelaşi timp, angajamentele propuse vizează protejarea furnizorilor exclusivi La Cocoş, prin implementarea unei proceduri clare care să cuprindă regulile pentru delistarea furnizorilor în cadrul reţelei La Cocoş, indiferent dacă aceştia comercializează produse alimentare sau non-alimentare.

    Astfel, grupul german se angajează să aplice furnizorilor exclusivi La Cocoş o procedură prin care se stabilesc condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească pentru a nu fi delistaţi, ce se va aplica pe o perioadă de doi ani de la finalizarea tranzacţiei.

    Noul proprietar se angajează să nu delisteze/să nu elimine din reţea produsele furnizorilor exclusivi, decât în anumite condiţii clar stabilite, care includ prevederi legale sau situaţia în care produsele devin nerelevante pe piaţă, cererea pentru acestea scăzând substanţial.

    Procedura prevede şi o delistare parţială, Supermarket La Cocoş având obligaţia de a menţine cel puţin 80% din achiziţiile de produse de la furnizorii relevanţi, pe o perioadă de doi ani.

    Grupul german Schwarz, proprietarul Lidl şi Kaufland, a anunţat că intenţionează să preia 70% din acţiunile La Cocoş într-o tranzacţie estimată la 100 mil. euro. Tranzacţia trebuie să primească acordul Consiliului Concurenţei. 

    La Cocoş este controlat de antreprenorul Iulian Nica alături de BERD, Morphosis Capital şi CCEECAT Capital.

     

  • Dan Armeanu, vicepreşedinte ASF: Moment istoric pentru sistemul de pensii private din România. Legea privind plata pensiilor private a primit votul de încredere al Parlamentului şi urmează să fie transmisă spre promulgare

    Adoptarea legii privind plata pensiilor private reprezintă un moment istoric pentru sistemul de pensii private din România şi putem afirma că arhitectura completă a sistemului este astăzi consolidată printr-un mecanism de plată validat şi robust, care conferă soliditate şi predictibilitate pe termen lung.

    Mai mult, acest mecanism de plată a pensiilor nu doar protejează interesele participanţilor, ci asigură transformarea economiilor acumulate într-o pensie sigură şi sustenabilă, contribuind la stabilitatea financiară şi la dezvoltarea economiei naţionale.

    Sistemul de pensii private devine astfel un pilon strategic, capabil să susţină creşterea economică şi să ofere încredere într-un cadru reglementat conform celor mai bune practici internaţionale.

    Decizia Parlamentului României marchează un pas esenţial pentru sistemul de pensii private, confirmând soliditatea mecanismului de plată a pensiilor private în forma prezentată de A.S.F. la O.C.D.E. Această reglementare respectă bunele practici, principiile Uniunii Europene şi standardele O.C.D.E., consolidând protecţia participanţilor şi sustenabilitatea sistemului.

    Acest moment istoric pentru sistemul de pensii private din România se suprapune cu un alt reper de excepţie: atingerea unei performanţe record, prin depăşirea pragului de 200 miliarde lei active totale, echivalentul a peste 11% din PIB. Două borne majore care marchează maturitatea deplină a arhitecturii sistemului şi confirmă rolul său strategic în economia naţională. Este dovada că România nu doar a construit un mecanism solid şi predictibil, ci a reuşit să transforme economiile participanţilor într-un pilon de stabilitate şi dezvoltare.

    În elaborarea proiectului, A.S.F. a avut în vedere:

    • Respectarea standardelor internaţionale şi a bunelor practici O.C.D.E., în contextul angajamentului României de aderare la O.C.D.E.;
    • Protejarea intereselor participanţilor, prin transformarea economiilor acumulate într-o pensie sigură şi predictibilă;
    • Aplicarea principiului proporţionalităţii, oferind flexibilitate în opţiunile de plată, menţinând sustenabilitatea sistemului;
    • Respectarea integrală a dreptului de proprietate, a dreptului de garanţie şi a dreptului de moştenire, precum şi conformitatea cu principiile constituţionale, aplicabile tuturor categoriilor de pensii private.

    Curtea Constituţională a validat în totalitate forma iniţială propusă de A.S.F., singura prevedere declarată neconstituţională fiind un amendament introdus ulterior în Parlament. România dispune astăzi de una dintre cele mai echilibrate reglementări din regiune, care va deveni un model de bune practici pentru statele O.C.D.E. Acest pas ne aduce şi mai aproape de obiectivul strategic al aderării României la O.C.D.E.

    Validarea de către Curtea Constituţională confirmă nu doar constituţionalitatea, ci şi calitatea acestui mecanism, apreciat inclusiv la nivelul O.C.D.E.

    Odată cu adoptarea Legii privind plata pensiilor private, am speranţa că acest pas va aduce claritate inclusiv pentru cei care nu au înţeles până acum principiile de funcţionare ale sistemului. Este un moment care consolidează încrederea participanţilor şi confirmă soliditatea şi predictibilitatea mecanismului de plată, fundamentat pe bune practici internaţionale. Sunt convins că această reglementare va contribui la educaţia şi stabilitatea financiară şi la creşterea încrederii în sistemul de pensii private.

  • A fost prezentat proiectul celui mai mare parc solar din Ungaria: va putea alimenta cu electricitate 186.000 de locuinţe, iar tehnologia este chinezească

    Cel mai mare proiect fotovoltaic din Ungaria de până acum este în curs de construire în judeţul Heves: Solarpro Holding dezvoltă un parc cu o capacitate maximă de 450 de megawaţi, format din aproape 700.000 de module solare care pot produce aproximativ 470 de gigawaţi-oră (GWh) de energie electrică pe an, conform producătorului de panouri solare LONGi. Compania este din China.

    Producţia de electricitate a noului parc solar ar trebui să acopere consumul mediu al 186.000 de gospodării.

    Proiectul are o capacitate dublă faţă de cea a parcului solar de 250 MW din Mezocsát, care se află pe locul al doilea pe podiumul Ungariei.

    Vor fi utilizate module nou dezvoltate de compania chineză, care sunt fabricate folosind aşa-numita tehnologie back contact (BC). Celulele solare tradiţionale au o reţea de conductori metalici subţiri pe suprafaţa frontală care colectează curentul electric generat în celulă. În cazul celulelor solare back contact, aceste contacte electrice sunt situate în întregime pe spatele celulei. Soluţia reduce pierderile cauzate de umbrire şi permite o utilizare mai eficientă a luminii solare incidente.

    Conform datelor guvernamentale, în Ungaria au fost instalaţi 716 MW de panouri solare industriale până la 1 decembrie 2025. Această tendinţă este în ton cu expansiunea dinamică din ultimii ani: din 2019, capacitatea panourilor solare industriale a crescut de la 936 MW la 4.746 MW, cu un avans mediu anual de aproximativ 635 MW, ceea ce reprezintă o expansiune de aproximativ 31,5%.

  • Regina pariurilor online sfidează declinul industriei: Denise Coates, fondatoarea Bet365, încasează aproape 400 de milioane de dolari într-un an în care imperiul său financiar a scârţâit

    Denise Coates, fondatoarea şi figura centrală a grupului Bet365, rămâne una dintre cele mai bine plătite persoane din conducerea corporatistă la nivel mondial, chiar şi într-un an dificil pentru afacerea sa din domeniul jocurilor de noroc online, informează Bloomberg.

    Potrivit documentelor depuse la registrul comercial din Marea Britanie, publicate marţi, Coates, acţionar majoritar şi co-director executiv al bookmakerului online, a primit în anul fiscal încheiat în luna martie aproximativ 287 de milioane de lire sterline (echivalentul a circa 388 de milioane de dolari).

    Cea mai mare parte a sumei a provenit din dividende, în valoare de aproximativ 183 de milioane de lire, la care s-au adăugat 104 milioane de lire reprezentând salariul anual. Conform datelor analizate de Bloomberg, acesta este cel mai mare pachet total de compensaţii încasat de Denise Coates din 2021 încoace.

    Performanţa financiară personală a miliardarei contrastează puternic cu scăderea câştigurilor Bet365, companie care se confruntă cu presiuni tot mai mari din partea reglementărilor stricte, concurenţei globale acerbe şi schimbărilor din piaţa jocurilor de noroc online.

  • Greta Thunberg arestată la o manifestaţie de susţinere a unei organizaţii interzise la Londra

    Greta Thunberg a fost arestată în centrul Londrei în timpul unei manifestaţii de susţinere a protestatarilor Palestine Action aflaţi în greva foamei.

    Imaginile arată activista în vârstă de 22 de ani ţinând un pancart pe care scrie „Susţin prizonierii Palestine Action, mă opun genocidului” în faţa sediului unei companii de asigurări.

    Se poate vedea un ofiţer al Poliţiei din City of London luând pancarta înainte de a-i cere Gretei Thunberg să se ridice în picioare, scrie Daily Mail.

    Poliţia din City of London a declarat că o femeie în vârstă de 22 de ani a fost arestată pentru că a afişat un pancart în sprijinul organizaţiei interzise Palestine Action, încălcând secţiunea 13 din Legea privind terorismul din 2000, scrie Sky News.

    Într-un videoclip distribuit de grupul de protestatari Prisoners for Palestine, se poate vedea cum Thunberg ţine un pancart pe care scrie „Susţin prizonierii Palestine Action. Mă opun genocidului” la o demonstraţie în faţa sediului central al companiei Aspen Insurance din Londra.

    Grupul a afirmat că a vizat compania marţi dimineaţă deoarece aceasta furnizează servicii firmei de apărare Elbit Systems, care are legături cu Israelul.

    Doi activişti au stropit cu vopsea roşie faţada clădirii înainte ca poliţia să sosească şi să facă arestări.

    Activista suedeză a participat la mitingul din Londra pentru a-i susţine pe mai mulţi membri ai grupului interzis, care se află în prezent în arest preventiv şi sunt în greva foamei de câteva săptămâni.

    Cel puţin trei dintre cei care au început greva foamei au renunţat acum, din cauza deteriorării stării lor de sănătate, dar alţii continuă.

    Cei care fac greva foamei cer încetarea găzduirii în Marea Britanie a fabricilor de arme care aprovizionează Israelul, dezinterzicerea Palestine Action, încetarea maltratării prizonierilor aflaţi în custodie şi eliberarea imediată pe cauţiune.

    Aceştia au fost vizitaţi de mai mulţi politicieni, dintre care unii au avertizat guvernul că prizonierii care fac greva ar putea muri în zilele următoare. Însă guvernul a insistat că nu va interveni în procesele aflate în curs.

    Lordul Timpson, ministrul însărcinat cu penitenciarele, a declarat: „Aceşti deţinuţi sunt acuzaţi de infracţiuni grave, inclusiv furt calificat şi distrugere. Deciziile privind arestul preventiv sunt luate de judecători independenţi, iar avocaţii pot face demersuri la instanţă în numele clienţilor lor. Miniştrii nu se vor întâlni cu ei – avem un sistem judiciar bazat pe separarea puterilor, iar independenţa justiţiei este piatra de temelie a sistemului nostru. Ar fi complet neconstituţional şi inadecvat ca miniştrii să intervină în procesele judiciare în curs”

    Un purtător de cuvânt al Poliţiei din City of London a declarat: „În jurul orei 7 dimineaţa, un clădire de pe Fenchurch Street a fost vandalizată cu ciocane şi vopsea roşie. Un bărbat şi o femeie au fost arestaţi sub suspiciunea de vandalism. Aceştia s-au lipit de clădire, iar ofiţeri specializaţi lucrează pentru a-i elibera şi a-i aduce în custodia poliţiei. Puţin mai târziu, o femeie de 22 de ani a sosit şi ea la faţa locului. Ea a fost arestată pentru că a afişat un obiect (în acest caz, o pancartă) în sprijinul unei organizaţii interzise (în acest caz, Palestine Action), încălcând secţiunea 13 din Legea privind terorismul din 2000”.

  • Lovitură de forţă pe axa Baku–Ankara: Gigantul energetic Socar părăseşte zona exclusivă a petrolului, intră agresiv pe piaţa electricităţii din Turcia şi cumpără o centrală strategică de 870 MW pentru 225 de milioane de dolari

    Compania naţională de petrol şi gaze a Azerbaidjanului, Socar, face un nou pas major în extinderea influenţei sale regionale, după ce a ajuns la un acord pentru achiziţia centralei electrice cu ciclu combinat de 870 MW aparţinând Gama Enerji, situată în provincia turcă Kirikkale, în centrul Anatoliei, raportează Turkiye Today.

    Tranzacţia a fost oficializată în cadrul celui de-al Doilea Forum de Investiţii Azerbaidjan–Turcia, desfăşurat la Baku, eveniment la care au participat vicepreşedintele Turciei, Cevdet Yilmaz, şi prim-ministrul Azerbaidjanului, Ali Asadov. Acordul a fost semnat de Rovshan Najaf, preşedintele Socar, şi Ahmet Hakan Ozman, preşedintele Gama Enerji.

    Potrivit declaraţiilor anterioare ale premierului azer Ali Asadov, achiziţia include întregul pachet de acţiuni deţinut de Gama Enerji în filiala sa Icanadolu Dogalgaz Elektrik Uretim ve Ticaret A.S., precum şi centrala electrică aferentă, valoarea tranzacţiei fiind de 225 de milioane de dolari.

    Centrala din Kirikkale este una de tip ciclu combinat, utilizând atât turbine pe gaz, cât şi pe abur, ceea ce îi permite o eficienţă ridicată şi o capacitate sporită de producţie a energiei electrice. Aceasta se numără printre cele mai mari facilităţi pe gaze naturale din Anatolia Centrală.

    Conform publicaţiei ruse Interfax, Gama Enerji anunţase încă din luna mai că a primit o ofertă neangajantă din partea Socar Türkiye, evaluată între 225 şi 250 de milioane de dolari, declarându-se deschisă continuării negocierilor.

    Pentru Socar Türkiye, această achiziţie reprezintă un pas strategic important, menit să consolideze prezenţa companiei pe piaţa turcă a energiei electrice, aflată în plină expansiune, dar şi o modalitate de valorificare a activelor energetice într-un context regional marcat de supracapacitate.

    Socar este în prezent cel mai mare investitor străin direct din Turcia, cu investiţii cumulate de aproximativ 18 miliarde de dolari din 2008 până în prezent, concentrate în principal în sectorul petrochimic. Compania deţine 51% din Petkim, producător turc de produse petrochimice achiziţionat pentru circa 2 miliarde de dolari, şi a realizat în 2018 Rafinăria Star, un proiect de 6,3 miliarde de dolari, care a devenit un pilon esenţial al industriei energetice turceşti.