Blog

  • Planurile de viitor ale românului care a devenit atât de puternic încât cumpără multinaţionale: „Vreau să construiesc un business global în IT fără să ne pierdem identitatea şi gena antreprenorială”

    După aproape trei decenii de construcţie antreprenorială, AROBS intră într-o etapă de maturitate în care viteza nu mai este suficientă. Compania fondată de Voicu Oprean evoluează astăzi de la un business antreprenorial la o platformă globală de tehnologie, unde disciplina financiară, guvernanţa şi credibilitatea în faţa pieţei devin la fel de importante ca inovaţia. Cum arată această transformare şi ce înseamnă ea pentru leadershipul unei companii tech listate?

    „Când construieşti, viteza şi intuiţia sunt esenţiale. Când conduci global, disciplina şi reputaţia devin esenţiale. La scară internaţională, nu mai concurezi doar prin competenţă tehnică, ci prin guvernanţă, stabilitate financiară şi credibilitate în faţa investitorilor”, descrie antreprenorul Voicu Oprean transformarea prin care trece o companie odată ce depăşeşte etapa de start-up şi intră într-o fază de maturitate.

    După aproape trei decenii de construcţie antreprenorială, fondatorul AROBS spune că rolul său s-a schimbat fundamental faţă de începuturile companiei. Dacă în primii ani accentul era pe viteză, intuiţie şi capacitatea de a construi rapid într-o piaţă în formare, etapa actuală aduce o schimbare de paradigmă, axată pe consolidarea unei companii care operează pe pieţe internaţionale şi care trebuie să funcţioneze cu reguli, disciplină financiară şi credibilitate instituţională. „Personal, înseamnă o schimbare de perspectivă. La început construieşti cu energie şi instinct. Astăzi construiesc cu răbdare şi structură. După aproape 28 de ani, nu mai este despre a demonstra că putem, ci despre a consolida ceea ce am construit şi a-l face sustenabil pe termen lung.”

    La nivel profesional, această maturizare se traduce prin transformarea AROBS dintr-o companie antreprenorială într-o platformă globală de tehnologie. Creşterea vine astăzi cu mecanisme mai complexe de guvernanţă, cu disciplină financiară mai strictă şi cu o integrare atentă a companiilor achiziţionate. „Maturitatea înseamnă trecerea de la companie antreprenorială la platformă globală de tehnologie.

    Înseamnă guvernanţă solidă, disciplină financiară, integrare atentă a achiziţiilor şi un leadership distribuit.” Această evoluţie a companiei a impus şi o transformare a stilului său de leadership. Dacă în primii ani era implicat în aproape toate deciziile operaţionale, rolul său actual este mai degrabă unul de arhitect strategic. „Am trecut de la control operaţional la arhitectură strategică. La început eram implicat la nivel de detaliu.

    Astăzi rolul meu este să definesc direcţia, să aleg oamenii potriviţi şi să creez contextul în care pot performa.” Pentru un antreprenor care a construit compania pas cu pas, această schimbare nu este simplă. Oprean recunoaşte că tranziţia implică un proces constant de adaptare şi dezvoltare personală. „Recunosc că nu este uşor de făcut această tranziţie, implică un efort de dezvoltare personală, de învăţare continuă.”

    CITITI AICI MATERIALUL INTEGRAL

  • BingX Market Sentiment: Bitcoin stagnează sub maxime, în timp ce instituţiile adoptă masiv monede stabile

    Piaţa activelor digitale traversează o fază de consolidare, marcată de ezitarea investitorilor de a sparge pragurile tehnice majore pentru Bitcoin şi Ethereum. În paralel, ecosistemul financiar tradiţional îşi accelerează integrarea cu soluţiile descentralizate, axându-se pe monede stabile care respectă normele stricte de conformitate.

    Consolidare pe piaţa crypto
    Bitcoin se tranzacţionează într-un interval volatil, fără să reuşească să se menţină peste nivelurile maxime recente. Cumpărătorii intervin rapid la scăderile majore, în timp ce creşterile generează imediat marcări de profit. Nivelul de 70.000 de dolari funcţionează momentan ca o zonă neutră, investitorii aşteptând un semnal clar pentru o nouă direcţie de piaţă. În mod similar, Ethereum urmează această tendinţă de aşteptare, consolidându-se între suportul de 1.900 de dolari şi rezistenţa de 2.200 de dolari şi menţinând un model de mişcare laterală, fără indicii de inversare a trendului.

    Apetitul instituţional pentru conformitate
    În sectorul monedelor stabile, direcţia principală este dictată de activele digitale transparente şi reglementate, care atrag fluxuri importante de capital instituţional. Variantele ancorate în dolari, cu rezerve auditate, rămân prima alegere pentru gestionarea trezoreriilor şi plăţile corporative. Totodată, pe măsură ce băncile şi autorităţile monitorizează noile produse care oferă randamente încorporate, adopţia soluţiilor descentralizate de către jucătorii financiari din piaţa tradiţională se extinde prin medii controlate. Custozii independenţi au devenit astfel o infrastructură critică pentru accesarea lichidităţii în condiţii de siguranţă şi conformitate.

    Sursa: Aleph Business

     

  • Nicuşor Dan: România are resurse proprii, însă acestea sunt insuficiente, motiv pentru care importăm aproximativ 80% din ţiţeiul necesar consumului intern. Cât petrol aduce România din statele afectate de închiderea strâmtorii Ormuz?

    România a consumat anul trecut 11,4 milioane de tone de petrol, din care 8,9 mi­lioane de tone (78%) au fost importate, restul fiind acoperit prin producţia internă @ Arabia Saudită, stat afectat de închiderea strâmtorii Ormuz, reprezintă 0,4% din importurile totale şi 0,3% din consumul total de petrol al României.

    “Astăzi am discutat cu Alfred Stern, preşedintele Consiliului de Supraveghere OMV Petrom, şi cu Christina Verchere, CEO OMV Petrom, despre proiectul Neptun Deep. Proiectul avansează conform graficului şi va livra primele gaze naturale din Marea Neagră în 2027. Este o investiţie de peste 4 miliarde de euro care va consolida securitatea energetică a României şi va reduce dependenţa noastră de importuri. Neptun Deep aproape va dubla producţia de gaze a României şi va contribui semnificativ la creşterea independenţei energetice a ţării. Am discutat, desigur, şi despre situaţia actuală a pieţei energetice, chiar dacă întâlnirea fusese stabilită înainte de izbucnirea războiului din Iran. Reprezentanţii OMV Petrom mi-au prezentat o informare detaliată despre evoluţiile pe termen scurt şi mediu, precum şi despre scenariile pe care le iau în calcul. Am abordat şi tema preţurilor la combustibili şi securitatea aprovizionării. Am convenit că va exista o colaborare şi o cooperare strânsă cu Guvernul pentru ca România să depăşească cu bine această nouă perioadă de presiune asupra preţurilor la energie. Închiderea strâmtorii Hormuz creează dificultăţi majore pentru toate statele importatoare de petrol şi combustibili. România are resurse proprii, însă acestea sunt insuficiente, motiv pentru care importăm aproximativ 80% din ţiţeiul necesar consumului intern. Soluţiile pe termen scurt şi mediu sunt continuarea investiţiilor majore aflate în derulare şi menţinerea unui dialog deschis şi constructiv cu cei mai importanţi actori din sectorul energetic. Vom continua să monitorizăm situaţia şi să acţionăm pentru a proteja cetăţenii şi economia”, a declarat preşedintele Nicuşor Dan pe reţeaua X.

    România a consumat anul trecut 11,4 milioane de tone de petrol, din care 8,9 mi­lioane de tone au fost importate, restul fiind acoperit prin producţia internă, arată datele furnizate de Institutul Naţional de Statistică la solicitarea ZF. Cel mai important partener comercial pe care îl are România pentru importurile de petrol este Kazahstanul. De aici, România a importat anul trecut circa 5,5 milioane de tone de petrol pentru care a plătit circa 2,5 miliarde de euro. Azerbaidjanul este al doilea mare partener al României pentru importurile de petrol, iar al treilea este Libia. Cantităţile provenite de la statele caspice trec prin Marea Neagră.

    În total, factura României pentru importurile de petrol de anul trecut s-a ridicat la 4,1 miliarde de euro, mai arată datele transmise de INS.

    Arabia Saudită are un rol minor în alimentarea directă cu petrol a României, aşa cum reiese din datele de la INS.

  • Buzoianu despre deşeurile periculoase din Slobozia. Ce ascundea firma cu aviz pentru 50 de tone

    Acum două săptămâni, reprezentanţii Gărzii de Mediu au derulat controale la firma Clean Cyclo din Slobozia. A reieşit că firma avea pe teren 300 de tone de deşeuri periculoase lichide, deşi avea aviz doar pentru 50 de tone. Deşeurile erau destinate tratării şi depozitate fără respectarea tuturor normelor legale.

    Au fost aplicate amenzi în valoare de 160.000 de lei. Totodată, au fost impuse măsuri de evacuare a deşeurilor stocate ilegal, cu termen joi, săptămâna trecută. Autorităţile de control au revenit în teren vinerea trecută. Deşeurile periculoase se află încă pe amplasament.

    Vinerea trecută au fost realizate şi controale la staţia de epurare a oraşului Slobozia, operată de SC Urban SA. Au fost constatate nereguli majore, urmând a fi comunicate măsurile impuse de Garda de Mediu, susţine ministra mediului.

    Deşeurile netratate corespunzător de la Clean Cyclo au ajuns în staţia de epurare, care a înregistrat valori de poluare mult peste limitele legale. Datele arată creşteri exponenţiale ale poluării apei începând cu noiembrie, la câteva zile după ce Clean Cyclo a obţinut autorizaţia de mediu.

    „Acestea vor trebui ridicate de urgenţă de pe teren de şmecherii care îşi imaginează că ne pot otrăvi pe toţi fără consecinţe”, a transmis Diana Buzoianu. Aceasta a precizat că autorităţile de mediu vor urma toate căile legale civile şi penale disponibile.

    Astăzi va fi finalizată o nouă acţiune de control la firma Clean Cyclo.

  • Cum a devenit Polonia una dintre cele mai mari 20 de economii ale lumii

    La sfârşitul anilor ’80, economia Poloniei era într-o situaţie critică. Produse de bază precum zahărul sau făina erau raţionalizate, iar veniturile cetăţenilor erau de aproximativ o zecime din salariile din Germania de Vest. După căderea comunismului în 1989, Polonia a trecut printr-un proces amplu de reforme economice. În 2025, PIB-ul pe cap de locuitor a ajuns la aproximativ 55.000 de dolari, echivalentul a 85% din media Uniunii Europene, potrivit datelor Fondului Monetar Internaţional, arată AP.

    Un moment decisiv pentru dezvoltarea economică a Poloniei a fost aderarea la Uniunea Europeană în 2004. De atunci, economia ţării a crescut în medie cu 3,8% pe an, aproape dublu faţă de media europeană. Accesul la piaţa unică europeană, libera circulaţie a bunurilor şi investiţiile masive din fonduri europene au contribuit semnificativ la modernizarea infrastructurii şi la dezvoltarea sectorului privat.

    Economiştii subliniază că succesul economic al Poloniei nu se datorează unui singur factor, ci unei combinaţii de reforme şi politici publice. Un rol important l-a avut construirea rapidă a unui cadru instituţional solid, cu tribunale independente, autorităţi de concurenţă eficiente şi reguli clare pentru sistemul bancar. Aceste instituţii au contribuit la evitarea fenomenelor de corupţie şi la prevenirea apariţiei oligarhilor care au dominat economiile altor state post-comuniste.

    Un alt element cheie al succesului economic al Poloniei a fost investiţia în educaţie. Astăzi, aproximativ jumătate dintre tinerii polonezi au studii superioare, un procent ridicat în Europa. Această forţă de muncă bine pregătită, combinată cu costuri mai reduse decât în Europa Occidentală, a atras numeroase investiţii străine. În acelaşi timp, antreprenoriatul local a contribuit la dezvoltarea unor companii competitive la nivel european.

    Economiştii subliniază că succesul economic al Poloniei nu se datorează unui singur factor, ci unei combinaţii de reforme şi politici publice. Un rol important l-a avut construirea rapidă a unui cadru instituţional solid, cu tribunale independente, autorităţi de concurenţă eficiente şi reguli clare pentru sistemul bancar. Aceste instituţii au contribuit la evitarea fenomenelor de corupţie şi la prevenirea apariţiei oligarhilor care au dominat economiile altor state post-comuniste.

    Un alt element cheie al succesului economic al Poloniei a fost investiţia în educaţie. Astăzi, aproximativ jumătate dintre tinerii polonezi au studii superioare, un procent ridicat în Europa. Această forţă de muncă bine pregătită, combinată cu costuri mai reduse decât în Europa Occidentală, a atras numeroase investiţii străine. În acelaşi timp, antreprenoriatul local a contribuit la dezvoltarea unor companii competitive la nivel european.

    Un exemplu al succesului economic polonez este compania Solaris, fondată în 1996 în oraşul Poznań. Firma a devenit unul dintre cei mai mari producători de autobuze electrice din Europa, cu o cotă de piaţă de aproximativ 15%. Decizia de a investi devreme în tehnologia vehiculelor electrice a permis companiei să devină lider într-un sector aflat în plină dezvoltare.

    În ciuda succesului economic, Polonia se confruntă în continuare cu unele provocări. Populaţia îmbătrâneşte rapid, iar rata natalităţii este scăzută, ceea ce ar putea reduce numărul de persoane active pe piaţa muncii. De asemenea, salariile rămân mai mici decât media Uniunii Europene. Economia Poloniei trebuie să continue tranziţia către industrii cu valoare adăugată mai mare şi către inovaţie tehnologică.

    Transformarea Poloniei dintr-o economie afectată de tranziţia post-comunistă într-una dintre cele mai dinamice economii ale Europei este considerată de economişti un exemplu de succes. După mai bine de trei decenii de reforme şi investiţii, Polonia continuă să urce în ierarhia economiilor globale şi să îşi consolideze poziţia ca unul dintre principalele motoare economice ale Europei Centrale.

  • BNR avertizează asupra unei tentative de fraudă online: platforma credora-romania.com pretinde în mod fals că oferă credite în baza unei licenţe a băncii centrale

    Banca Naţională a României (BNR) avertizează asupra utilizării frauduloase a numelui instituţiei pe website-ul credora-romania.com, care pretinde în mod fals că oferă produse de creditare în baza unei licenţe acordate de banca centrală.

    Reprezentanţii BNR subliniază că în registrele oficiale ale băncii centrale nu există nicio entitate înregistrată cu denumirea CREDORA, iar platforma nu are dreptul legal de a oferi servicii de creditare în România.

    Banca centrală recomandă publicului să verifice întotdeauna dacă instituţiile care oferă produse financiare sunt înscrise în registrele oficiale ale BNR, înainte de a accepta oferte de credit sau de a furniza date personale ori financiare.

    BNR atrage atenţia că tentativele de fraudă care folosesc în mod abuziv numele instituţiei au devenit tot mai frecvente şi recomandă utilizatorilor să manifeste prudenţă în cazul ofertelor de creditare primite online sau prin intermediul unor platforme necunoscute.

    Lista instituţiilor bancare şi a instituţiilor financiare nebancare autorizate poate fi consultată pe site-ul Băncii Naţionale a României.

     

  • Avertisment dur al Iranului pentru România: Dacă România îşi pune bazele la dispoziţia Statelor Unite, acest lucru ar echivala cu participarea la o agresiune militară împotriva Iranului

    Iranul a avertizat luni România că va răspunde pe plan politic şi juridic dacă ţara va permite Statelor Unite să folosească baze de pe teritoriul său pentru operaţiuni împotriva Iranului, potrivit iranintl. 

    Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe iranian, Esmaeil Baghaei, a declarat că Teheranul îndeamnă statele să nu se implice în război.

    „Dacă România îşi pune bazele la dispoziţia Statelor Unite, acest lucru ar echivala cu participarea la o agresiune militară împotriva Iranului”, a spus Baghaei într-o conferinţă de presă săptămânală.

    El a afirmat că o astfel de decizie ar fi inacceptabilă în conformitate cu dreptul internaţional şi ar atrage responsabilitate internaţională pentru România.

  • WSJ: Războiul din Orientul Mijlociu provoacă un nou şoc energetic pentru Europa

    Factorii de decizie încearcă să găsească soluţii de sprijin, însă opţiunile sunt mai limitate decât în timpul invaziei Rusiei în Ucraina, în urmă cu patru ani. Atunci, datoria publică şi costurile de împrumut erau mai mici, iar gospodăriile şi companiile europene dispuneau de bani proveniţi din programele de stimulare economică din perioada pandemiei, informează scrie The Wall Street Journal.

    În prezent, costurile de împrumut cresc în întreaga Europă, iar datoria publică în Marea Britanie şi Franţa se află la cel mai ridicat nivel raportat la PIB din ultimele şase decenii.

    „Nu mai avem bani”, a declarat săptămâna trecută guvernatorul Băncii Franţei, François Villeroy de Galhau, pentru postul RTL.

    Creşterea preţurilor la energie riscă să accelereze dezindustrializarea, deoarece industriile care consumă multă energie, precum producătorii de produse chimice, îşi închid fabricile din Europa şi mută producţia în China sau în Statele Unite.

    În primele zece zile ale conflictului, creşterea preţurilor la petrol şi gaze i-a costat pe contribuabilii europeni aproximativ trei miliarde de euro în plus pentru importurile de combustibili fosili.

    Grupul german Volkswagen a avertizat că războiul adaugă noi riscuri geopolitice şi ar putea afecta vânzările mărcilor sale de lux, precum Porsche şi Audi.

    Conflictul din Orientul Mijlociu este doar cea mai recentă lovitură pentru economia Europei. Anul trecut, tarifele impuse de preşedintele american Donald Trump au limitat accesul produselor europene pe piaţa SUA.

    Economia Europei depinde puternic de comerţul internaţional, în parte pentru că are puţine resurse naturale proprii. În zona euro, comerţul exterior reprezintă aproape jumătate din producţia anuală a blocului, comparativ cu aproximativ 35% în China şi 25% în Statele Unite.

    Marea Britanie, care importă mai multă energie şi alimente decât produce, ar putea fi una dintre cele mai afectate ţări, potrivit unei analize Goldman Sachs.

    Creşterea preţurilor la benzină, un subiect sensibil pentru alegători, este deja vizibilă în multe ţări europene.

    După invazia Rusiei în Ucraina, Franţa a acordat sprijin energetic de aproximativ 105 miliarde de euro în 2022 şi 2023. În prezent însă, cu o datorie publică record de 3,48 trilioane de euro şi un deficit bugetar estimat la 5,4% din PIB, astfel de programe nu mai par posibile.

    Măsurile anunţate până acum de guvernele europene sunt mai limitate şi nu implică cheltuieli mari. Ministrul german al Economiei, Katherina Reiche, a propus ca benzinăriile să nu mai poată modifica preţurile de mai mult de o dată pe zi. De asemenea, statele au convenit să elibereze rezerve de petrol.

  • Vrei să călătoreşti vara aceasta într-o ţară nordică, dar costurile sunt prea ridicate? Află care sunt oportunităţile de voluntariat care te aşteaptă anul acesta în Finlanda

    Îţi doreşti să ajungi măcar o dată într-o ţară nordică, dar costurile unei astfel de călătorii ţi s-au părut mereu prea mari? Avem o soluţie bună pentru tine: prin intermediul programului European Solidarity Corps, ai şansa să trăieşti această experienţă în cadrul unui program de voluntariat, unde cheltuielile sunt acoperite parţial sau integral de Uniunea Europeană. Pe timpul zilei, vei contribui activ la proiecte comunitare şi culturale, iar seara poţi explora cultura nordică chiar în Helsinki şi să te bucuri de preparatele locale.

    Pe lângă experienţa practică, voluntariatele îţi oferă oportunitatea să îţi îmbogăţeşti CV-ul, să creezi amintiri unice prin Europa alături de alţi voluntari pasionaţi ca şi tine şi să îţi dezvolţi abilităţile de comunicare într-o limbă de circulaţie internaţională.

    În program pot participa tinerii care au vârsta între 18 şi 30 de ani, atât în străinătate, cât şi în ţara de origine, la activităţi de voluntariat cu durata între două săptămâni şi 12 luni. De asemenea, există proiecte de voluntariat în domeniul ajutorului umanitar pentru persoane cu vârsta între 18 şi 35 de ani, se arată pe site-ul UE.

    Care sunt două dintre cele mai recente oportunităţi de voluntariat care te aşteaptă în Finlanda pe platforma Uniunii Europene?

    O primă variantă pentru tine este în cadrul unui proiect care promovează energia regenerabilă în cadrul companiilor, organizat de „Finnish Association for Nature Conservation”, un ONG care luptă pentru protejarea naturii şi combaterea schimbărilor climatice, în Helsinki, Finlanda. Ca voluntar, vei face parte dintr-o echipă formată din tineri la fel de pasionaţi ca şi tine din mai multe ţări europene şi vei contribui la promovarea energiei verzi prin activităţi de cercetare, comunicare şi campanii de informare. De asemenea, voluntarii au ocazia să participe la workshopuri şi traininguri despre energie regenerabilă, schimbări climatice şi politici climatice europene.

    Perioada de desfăşurare este între 1 iunie 2026 şi 31 august 2027. Vei fi cazat într-un apartament împărţit la comun alături de alţi colegi, iar fiecare voluntar va avea o cameră proprie, facilitând astfel sprijinul reciproc. Totodată, programul acoperă integral costurile de transport către şi dinspre Finlanda, oferă o asigurare medicală, un buget de cheltuială şi o alocaţie lunară pentru mâncare şi transport local din regiune.

    Un alt exemplu este şi oportunitatea de fi voluntar într-un unui proiect care susţine importanţa spaţiilor verzi şi a culturii locale, desfăşurat în Siikajoki, Finlanda, şi organizat de „Nouseva Rannikkoseutu”, o organizaţie de dezvoltare regională. Pe durata proiectului, voluntarii vor avea unele responsabilităţi precum întreţinerea şi îngrijirea spaţiilor verzi, dar şi organizarea şi implementarea unor activităţi şi evenimente pentru locuitorii comunităţii. Proiectul pune la dispoziţie 8 locuri disponibile pentru tinerii motivaţi să lucreze în echipă şi care sunt dispuşi să lucreze pe teren indiferent de vreme.

    Voluntarii vor fi cazaţi într-un cămin bine mobilat şi vor împărţi camerele cu alţi participanţi din proiect. Totodată, voluntarii vor avea la dispoziţie un buget lunar pentru cheltuieli personale şi pentru alimente, dar şi un abonament de transport public. Programul de voluntariat se întinde pe o durată de două săptămâni şi începe la data de 22 iunie 2026.

    Cum poţi să găseşti programe de voluntariat şi cum aplici prin Corpul European de Solidaritate:

    • creează-ţi un cont pe portalul European Solidarity Corps (ESC) şi completează profilul cu datele tale, interesele şi domeniile în care vrei să te implici
    • după înregistrare, primeşti un cod de participant şi devii vizibil pentru organizaţiile care caută voluntari
    • caută proiecte active direct în baza de date ESC sau aşteaptă să fii contactat de organizaţii interesate de profilul tău
    • aplică online la proiectele care te interesează, completând formularul cerut de organizaţia gazdă
    • dacă eşti selectat, poţi fi invitat la un interviu online sau la o discuţie informală.
    • după confirmarea participării, organizaţia îţi oferă informaţii despre cazare, masă, transport, asigurare şi formare
    • participarea la proiectele ESC este gratuită, iar cheltuielile principale sunt, de regulă, acoperite
  • Ilie Bolojan: „Aderarea la OCDE va deveni o realitate anul acesta”

    Premierul Ilie Bolojan a vorbit la lansarea Studiului Economic al OCDE despre progresul României în aderare, reforme fiscale, piaţa muncii şi creşterea competitivităţii economiei. La întâlnire a fost şi secretarul general al organizaţiei, Mathias Cormann.

    Premierul Ilie Bolojan a avut luni o întâlnire importantă alături de Secretarul general al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), Mathias Cormann, care se află la Bucureşti.

    Începând cu ora 10:00, Mathias Cormann a fost primit de premierul Ilie Bolojan la Palatul Victoria.

    Cu această ocazie a fost organizată şi ceremonia de semnare a acordului dintre Guvernul României şi OCDE privind privilegiile şi imunităţile acordate organizaţiei.

    În cadrul întâlnirii dintre cei doi, Ilie Bolojan a susţinut o declaraţie oficială cu ocazia lansării noii ediţii a Studiului Economic al OCDE pentru România.

    „Mă bucur să particip astăzi, alături de dumneavoastră, alături de Secretarul General al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică, domnul Mathias Cormann, la lansarea noii ediţii a Studiului Economic al OCDE pentru România. De la deschiderea negocierilor de aderare în ianuarie 2022, România a intrat într-un proces de evaluare a politicilor şi practicilor sale, raportat la standardele OCDE în aproape toate domeniile de politică publică. Datorită efortului comun al instituţiilor implicate, ţara noastră a făcut paşi importanţi în acest proces de aderare.”, a spus Bolojan.

    Potrivit prim-ministrului, studiul economic reprezintă un reper important pentru dezvoltarea economică şi modernizarea României.

    „Studiul economic pe care îl lansăm astăzi oferă recomandări importante pentru reformele din domeniul fiscal şi bugetar, pentru piaţa muncii şi pentru creşterea competitivităţii economiei. Este un punct de referinţă pentru stabilitatea economică şi pentru modernizarea statului.”, a adăugat Bolojan.

    În discursul său, Ilie Bolojan a făcut trimitere la datele concrete privind deficitul bugetar al ţării şi perspectivele economice şi aşteptările pentru a remedia situaţia actuală.

    „După un deficit de aproximativ 8,7% din PIB în 2024, anul 2025 s-a încheiat cu un deficit de 7,7%, sub nivelul estimat de Comisia Europeană. Continuăm reformele începute anul trecut, iar proiectul de buget pentru anul 2026 este unul realist, astfel încât să atingem ţinta de deficit de 6,2% la finalul acestui an. La nivelul economiei, studiul arată că România a rezistat la şocurile din ultimii ani şi la efectele războiului din Ucraina.”

    Pe partea de competitivitate şi digitalizare, premierul Ilie Bolojan a declarat că există necesitatea unor reforme administrative cât mai rapide.

    „Creşterea competitivităţii economiei rămâne o prioritate. Pentru asta avem nevoie de costuri competitive, o administraţie eficientă, reguli clare şi un stat modern şi digitalizat. Reformele şi investiţiile în curs, susţinute inclusiv prin PNRR, urmăresc simplificarea procedurilor pentru companii, reducerea birocraţiei şi accelerarea digitalizării serviciilor publice.”, a spus Bolojan.

    Referitor la infrastructură şi fonduri europene, Ilie Bolojan a afirmat că „România accelerează implementarea programelor de investiţii finanţate din fonduri europene, în special în infrastructura de transport şi în modernizarea reţelelor electrice, domenii care influenţează direct costurile logistice, securitatea energetică şi competitivitatea firmelor.”

    „Înainte de a închide această introducere, se cuvine să mulţumesc domnului Cormann şi echipei pe care dânsul o conduce pentru ghidajul şi pentru colaborarea pe care le-am avut pe parcursul acestor ani, în aşa fel încât să parcurgem acest proces de aderare. Suntem într-un stadiu avansat, avem 23 de comitete care au fost parcurse, mai avem încă două comitete şi sper că împreună, în următoarele luni, reuşim să parcurgem şi aceste etape. De asemenea, vreau să mulţumesc tuturor celor implicaţi din ţară pentru că am avut de adoptat legi în Parlament şi, cu toate divergenţele din lumea noastră politică, a fost un acord politic şi toate forţele politice au susţinut adoptarea legislaţiei aferente diferitelor comitete.”, a spus premierul.

    „Adoptarea la OCDE va deveni o realitate anul acesta, dar nu ca un obiectiv în sine, ci ca un mijloc, pentru ca ţara noastră să fie o ţară mai competitivă şi mai prosperă.”, a adăugat acesta.